Mediafax

„În continuarea demersurilor de a evidenția consecințele pe care proiectul de modificare legislativă le poate produce în funcționarea sistemului judiciar, în data de 19.08.2025 procurorul general al PICCJ a avut o întâlnire cu prim-ministrul României, în cadrul căreia a punctat principalele probleme identificate ce privesc modul de calcul, lipsa unei etapizări adecvate în privința vârstei de pensionare și a vechimii în profesiile asimilate”.

Potrivit comunicatului, procurorul general a subliniat efectele negative asupra sistemului de justiție și în particular asupra resurselor umane, pe care le produce repunerea în discuție a unor elemente importante ale statutului magistraților, periodic, la intervale scurte de timp, în pofida caracterului constant al jurisprudenţei Curții Constituționale în materie. Astfel, începând cu anul 2017, legea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost modificată de 3 ori, iar dispozițiile referitoare la pensiile de serviciu de 4 ori.

Un punct fierbinte al discuțiilor l-a constituit cel legat de pensiile magistraților

„Procurorul general a subliniat că dispozițiile din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor referitoare la pensiile de serviciu, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 282/2023, corespund atât exigențelor constituționale privind necesitatea asigurării independenței sistemului judiciar, a previzibilității statutului judecătorilor și procurorilor și securității raporturilor de serviciu ale magistraților, cât și cerințelor Comisiei Europene. Condițiile de pensionare stabilite în anul 2023 au format obiectul unei ample consultări, iar ulterior adoptării reforma realizată prin Legea nr. 282/2023 a fost evaluată de către Comisie ca fiind satisfăcătoare pentru îndeplinirea obiectivului 215 din P.N.R.R.”.

În acord cu unele dintre argumentele expuse (necesitatea ca pensia să nu depășească salariul în plată, nevoia de creștere etapizată a vârstei de pensionare), modalitățile de calcul ale vechimii utile în magistratură și ale vârstei de pensionare propuse în proiectul de act normativ, punctul de vedere al Parchetului General este acela că trebuie să cunoască însă o eșalonare reală, pentru a se evita crearea unor dezechilibre și discriminări evidente atât între generațiile de magistrați, cât și între magistrații din aceeași generație.

„Nu lipsit de importanță din perspectiva necesității de a evita generarea unor dezechilibre în modul de funcționare a sistemului judiciar este modul în care s-a realizat creșterea acestei vârste în sistemul public de pensii, unde creșterea vârstei standard de pensionare pentru bărbați cu 3 ani s-a realizat într-un interval temporal de 15 ani, iar creşterea vârstei standard de pensionare pentru femei cu 5 ani a operat pe un interval temporal de 20 ani.”

Procurorul general a subliniat că nevoia unei reforme a sistemului judiciar nu poate viza exclusiv și izolat un aspect legat de statutul profesiei de magistrat, fără luarea în considerare a problemelor recurente cu care se confruntă sistemul de justiție, în special volumul excesiv de muncă, în condițiile unor scheme de personal incomplete, și instabilitatea legislativă ridicată.

O atare reformă trebuie să aibă în vedere eliminarea oricăror dezechilibre și nu adâncirea celor deja existente, precum și crearea unui cadru modern de funcționare a sistemului judiciar, printr-o paletă largă de măsuri, atent dimensionate și în prealabil dezbătute cu specialiștii din cadrul sistemului, precum propunerile de reorganizare administrativă a parchetelor de pe lângă judecătorii sau îmbunătățirea accesului cetățeanului la justiție prin accelerarea procesului de digitalizare.

„În lipsa unui set larg de astfel de măsuri, corelate între ele, dezideratul asumat prin expunerea de motive ce însoțește proiectul de act normativ, respectiv creșterea calității actului de justiție, nu doar că nu poate fi atins, dar va genera chiar un efect contrar, care se va reflecta în durata mai lungă a proceselor, dificultăți de funcționare a instanțelor și parchetelor și, în cele din urmă, în imposibilitatea generării unui act de justiție care să se ridice la nivelul de așteptare a cetățenilor”.

Procurorul general a punctat și importanța cooperării între puterile statului, precum și faptul că orice demers legislativ privind modificarea legislației în domeniul justiției trebuie să se realizeze în baza consultării reale și efective a reprezentanților sistemului judiciar, pentru identificarea celor mai bune soluții apte să genereze o funcționare optimă a sistemului judiciar.

Articolul Procurorul general i-a prezentat premierului opinia sa în privința pensiilor magistraților apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Liderul nord-coreean Kim Jong Un a lansat marți un nou avertisment la adresa Statelor Unite și Coreei de Sud, pe care le acuză că prin intensificarea cooperării militare riscă să provoace un conflict major. Declarațiile au fost făcute în timpul unei vizite la distrugătorul naval Choe Hyon, unde Kim a primit mai multe rapoarte privind sistemele de armament ale navei.

„Alianța militară intensificată dintre SUA și Coreea de Sud și demonstrațiile lor de forță sunt cea mai evidentă manifestare a voinței lor de a declanșa un război”, a declarat Kim, potrivit agenției oficiale KCNA, citată de The Economic Times.

Washington: manevrele sunt „defensive”, nu o provocare

El a cerut „o schimbare radicală și rapidă în teoria și practica militară existentă” și a subliniat nevoia de „extindere accelerată a programului nuclear al țării sale”. Liderul nord-coreean s-a arătat mulțumit de progresul făcut în planurile de a transforma marina într-una „high-tech și înarmată nuclear”, spunând că obiectivele fixate pentru luna octombrie „progresează potrivit planurilor”.

Tensiunile cresc odată cu exercițiile militare comune desfășurate de SUA și Coreea de Sud, care au început luni și vor dura unsprezece zile. Armata americană a anunțat că acestea includ „mai multe evenimente de antrenament la scară largă cu focuri reale”, fiind descrise drept „un exercițiu cu caracter defensiv”.

Mesaje contradictorii între Seul și Phenian

Pe de altă parte, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a transmis că dorește să construiască „încredere militară” și să „respecte” sistemul politic al Coreei de Nord, deși, cu o zi înainte, Kim Yo Jong, sora liderului nord-coreean, declarase că Phenianul „nu are voință să îmbunătățească relațiile” cu Seulul.

Articolul Avertisment nuclear de la Phenian: Liderul nord-coreean acuză SUA și Coreea de Sud că vor să declanșeze un război apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Bujduveanu spune că a discutat cu Ministerul Transporturilor și Primăria Sectorului 1, despre proiectul de regenerare urbană în zona Gării de Nord, un nod de transport esențial pentru București, dar aflat de prea mult timp într-o stare avansată de degradare.

„În linii mari, vrem să transformăm zona într-un nod intermodal care să conecteze eficient metroul, tramvaiul, autobuzul, troleibuzul, taxiurile și trenurile; să construim o parcare subterană de tip park & ride; să realizăm o zonă de agrement suspendată, între clădirea Gării de Nord și Pasajul Basarab – un parc urban verde, cu alei pietonale, spații de joacă și să modernizăm toate arterele importante și spațiile publice adiacente: Calea Griviței, Bd. Dinicu Golescu, Bd. Gheorghe Duca, Str. Gării de Nord”, spune primarul general interimar.

Proiectul va fi lansat prin concurs internațional de soluții.

Ministrul Transporturilor Ciprian Șerban spune că Primăria Municipiului București a prezentat o propunere preliminară de reconfigurare a Gării de Nord, care constituie punctul de plecare pentru o colaborare interinstituțională.

Această propunere vizează regenerarea urbană a zonei, dezvoltarea nodului intermodal și crearea de noi spații verzi.

Soluția finală de dezvoltare va fi selectată printr-un concurs internațional de soluții și va sta la baza elaborării documentațiilor tehnice necesare.

Rezultatul discuțiilor s-ar meterializa într-un protocol.

„De asemenea, am convenit asupra necesității elaborării unui protocol care să integreze proiectele majore aflate în derulare pentru o bună desfășurare a implementării: regenerarea urbană a Gării de Nord și a nodului intermodal, proiectul de Drumuri Radiale și Trenul Metropolitan București”, a precizat Ciprian Șerban.

Articolul Bujduveanu, despre proiectul de regenerare a Gării de Nord: Un loc emblematic al Capitalei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-un interviu pentru Fox News, citat de Sky News,  Donald Trump a fost întrebat dacă va putea garanta că nu vor fi trimise trupe americane în Ucraina. Oficialul a răspuns: „Aveți asigurarea mea, și eu sunt președinte”, a precizat acesta. „Eu doar încerc să împiedic uciderea oamenilor”, se apără Trump.

Ca răspuns cu privire la posibilele garanții de securitate, Trump a precizat că țările Europene vor avea rolul principal de a le stabili. „Vor să aibă trupe pe teren”, a declarat oficialul, făcând referire  la Franța, Germania și Regatul Unit. „Nu cred că va fi o problemă”, a adăugat liderul de la Casa Albă.

Președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic Keir Starmer consideră că cel mai important rezultat al discuțiilor de la Casa Albă a fost deschiderea arătată de SUA de a lucra la garanții de securitate pentru Ucraina.

Secretarul de stat american Marco Rubio va conduce un grup de lucru format din consilieri de securitate națională și reprezentanți ai NATO, însărcinat cu elaborarea unui plan de garanții de securitate pentru Ucraina.

Articolul Donald Trump a declarat că nu are intenția de a trimite trupe americane în Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform The Guardian, prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, a declarat că incendiile de vegetație care continuă să facă ravagii în nord-vestul țării reprezintă o dovadă clară a faptului că urgența climatică se înrăutățește și lovește din ce în ce mai puternic Peninsula Iberică.

Într-o vizită efectuată marți în sud-vestul regiunii Extremadura, el a subliniat că, deși valul de căldură record, ce a durat 16 zile, s-a încheiat, pompierii se confruntă în continuare cu „ore dificile” în lupta cu flăcările.

„Trebuie să ne pregătim și să fim mai bine echipați pentru a atenua efectele acestor crize climatice atunci când apar. Urgența climatică devine mai gravă și mai frecventă în fiecare an, iar efectele sale se accelerează”, a spus Sánchez, adăugând că cetățenii afectați cer o abordare „sustenabilă și neideologică”, care să nu depindă de ciclurile politice de patru ani.

Premierul a amintit că anul trecut, Spania a fost lovită de inundații devastatoare în regiunea Valencia, un alt semn că schimbările climatice afectează țara din ce în ce mai dur.

El a promis că la începutul lunii septembrie va prezenta un plan național și a cerut transformarea politicilor climatice în politici de stat obligatorii pentru toate instituțiile și guvernele viitoare.

Articolul Sánchez: Incendiile arată că Spania trebuie să se pregătească mai bine pentru crizele climatice apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș a finalizat cercetările în dosarul având ca obiect infracțiunea de violență în familie – în forma omorului calificat și s-a dispus trimiterea în judecată a unei inculpate, cercetată în stare de arest preventiv.

Din probatoriul administrat de procurorul de caz a rezultat că, în 11 aprilie, în jurul orei 12.00, femeia, știind că este însărcinată, a dat naștere unui nou-născut viabil (sarcina fiind ajunsă la termen), în vasul de toaletă din incinta imobilului de domiciliu.

După naștere, femeia a lăsat nou-născutul fără ajutor în vasul de toaletă, aproximativ 20-30 de minute, până în momentul în care la fața locului au ajuns membrii unui echipaj de ambulanță.

Aceștia au scos cadavrul nou-născutului din vasul de toaletă.

„Conform raportului medico-legal de necropsie, decesul nou-născutului a survenit ca urmare a leziunii suferite la nivelul capului, produsă cel mai probabil în momentul expulzării, prin lovire de pereții vasului de toaletă, cât și a asfixiei mecanice (înec). Vinovăția inculpatei constă atât în modalitatea necorespunzătoare în care a procedat la nașterea nou-născutului, cât și în lăsarea acestuia fără ajutor în apa din vasul de toaletă, până la sosirea echipajului de ambulanță, acceptând posibilitatea decesului nou-născutului”, au transmis, marți, procurorii.

Rechizitoriul, însoţit de dosarul cauzei, a fost trimis spre competentă soluționare Tribunalul Timiș.

Articolul Femeia din Timiș care a născut în toaletă și a lăsat bebelușul să moară a fost trimisă în judecată apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele american Donald Trump spune că există o „căldură” între el și președintele rus Vladimir Putin și că aceasta s-a simțit în timpul summitului desfășurat la Anchorage, Alaska, potrivit CNN.

„Ați văzut asta când el a coborât din avion, eu am coborât din avion, există o căldură acolo pe care nu poți, știți, există un sentiment decent… și este un lucru bun, nu un lucru rău”, a declarat președintele Americii.

Întrebat despre convorbirea telefonică de luni dintre el și Putin, care a avut loc în timp ce șapte lideri europeni și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se aflau la Casa Albă, Trump a spus că nu a vorbit cu liderul rus în fața celorlalți lideri mondiali, pentru că a considerat că ar fi „o lipsă de respect” față de Putin.

„Nu am făcut-o în fața lor, am crezut că ar fi lipsit de respect față de președintele Putin, știți că nu aș face asta, pentru că ei nu au avut cele mai calde relații și, de fapt, președintele Putin nu ar vorbi cu oamenii din Europa. Adică, asta a fost de fapt o parte a problemei”, a adăugat președintele.

Articolul Donald Trump: Am simțit „căldură” între mine și Putin la summitul din Alaska apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Am cam stabilit asta cu Putin și cu Zelenski și, știți, ei sunt cei care trebuie să decidă, noi suntem la 7.000 de kilometri depărtare”, a spus Trump.

„L-am sunat pe președintele Putin și încercăm să organizăm o întâlnire cu președintele Zelenski și vom vedea ce se întâmplă acolo, iar apoi, dacă merge, dacă se concretizează, atunci voi merge la trilaterală și o voi încheia”, a adăugat el.

Președintele a mai spus că, în opinia sa, Putin și Zelenski „se înțeleg puțin mai bine decât credea”.

„Cred că faptul că poate se înțeleg ceva mai bine decât mă așteptam, altfel nu aș fi aranjat întâlnirea lor în doi. Aș fi aranjat direct cea în trei, o trilaterală, dar cred că le merge ceva mai bine. A existat o dușmănie uriașă”, a declarat președintele.

Articolul Trump anunță că a „cam stabilit” o întâlnire între Vladimir Putin și Volodomir Zelenski apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Moscova declară că rămâne deschisă la orice variantă de discuții pentru soluționarea conflictului din Ucraina, fie ele bilaterale sau trilaterale.

Afirmația a fost făcută de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, într-un interviu pentru postul Rossiya-24, anunță agenția de presă TASS.

„Principalul lucru este că orice format – „unu plus unu”, „unu plus doi”, formatele multilaterale, dintre care există multe, inclusiv în cadrul ONU – sunt incluse nu pentru ca cineva să scrie despre ele în ziare a doua zi dimineață sau să le arate la televizor seara sau să bârfească pe rețelele sociale, încercând să scoată „spuma propagandei”, ci pentru ca, pas cu pas, treptat, începând de la nivelul experților și trecând apoi prin toate etapele necesare pentru pregătirea summiturilor”, a precizat Serghei Lavrov.

El a mai declarat că Moscova va susține întotdeauna o abordare serioasă în vederea rezolvării conflictului cu Ucraina.

Șeful diplomației ruse a menționat că întâlnirile la nivel înalt au nevoie de o pregătire atentă și riguroasă.

Pe 18 august, președintele Statelor Unite, Donald Trump, s-a întâlnit la Washington cu Volodimir Zelenski, dar și cu liderii Franței și Finlandei, Emmanuel Macron și Alexander Stubb, cu premierul Marii Britanii, Keir Starmer, cu cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și cu șefa guvernului italian, Giorgia Meloni. La discuții au mai fost prezenți Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și Mark Rutte, secretarul general al NATO.

În cadrul acestei întâlniri, Donald Trump a avut o convorbire telefonică cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Potrivit declarațiilor sale, cei doi au discutat despre o posibilă întâlnire directă între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski și despre varianta unor negocieri trilaterale.

La rândul său, consilierul prezidențial rus Yuri Ushakov a spus că președinții celor două state au confirmat sprijinul pentru continuarea dialogului direct dintre Moscova și Kiev.

Articolul Lavrov: Rusia nu respinge niciun tip de format de discuții cu Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Adoptarea unei Legi de plată a pensiilor private este, pe lângă un demers care trebuia finalizat la trei ani de la intrarea în vigoare a reformei sistemului de pensii, din 2008, și o recomandare prioritară a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Această recomandare fermă echivalează cu o condiționalitate, a explicat pentru Mediafax Luca Niculescu, secretar de stat în cadrul Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și coordonator național pentru procesul de aderare a României la OCDE.

Diplomatul a fost unul dintre oficialii care au coprezidat, marți, dezbaterea publică găzduit la sediul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, inițiatorul legislativ al proiectului de lege, elaborat de specialiștii Autorității de Supraveghere Financiară, ajuns în primă lectură pe masa Guvernului pe 8 august.

La dezbaterea de la Ministerul Muncii au participat reprezentații confederațiilor sindicale, patronale și organizații ale consumatorilor și ai administratorilor de fonduri de pensii administrate private.

„O recomandare prioritară înseamnă practic o condiționalitate”

Adoptarea Legii de plată este una dintre condiționalitățile pe care responsabilii OCDE le-au transmis României pentru a putea adera la această organizație. Termenul asumat oficial de statul român este sfârșitul anul 2026.

„Există o recomandare prioritară din partea OCDE privind acest aspect. O recomandare prioritară înseamnă practic o condiționalitate, deci nu e o recomandare, o faci dacă vrei, nu o faci dacă nu vrei, este o condiționalitate ca să închei procesul de aderare”, a declarat Luca Niculescu pentru Mediafax.

Potrivit coordonatorului procesului de aderare la OCDE, România a primit același set de recomandări, secundare sau prioritare la fel ca toate țările care au fost invitate la negocieri.. Până în prezent, România a închis 14 dintre cele 25 de capitole, denumite comitete, în vederea aderării la OCDE

„Este același tip de recomandări și se aplică tuturor statelor care vor să adere la OCDE, iar această recomandare se referă la adoptarea unei legislații care să definească și să structureze diferitele opțiuni de alocare a activelor acumulate pentru finanțarea pensionării într-un mod care să asigure coerența cu concepția perioadei de acumulare, adică perioada de dezacumulare să fie coerentă cu perioada de acumulare”, a declarat secretarul de stat în MAE.

Conform procedurilor oficiale, în prezent există o foaie de parcurs după care noi ne ghidăm procesul de aderare, elaborată de cei de la OCD pentru țările care vor să candideze.

„În această foaie de parcurs nu există vreun termen. Fiecare țară aderă la OCDE în funcție de progresele pe care le face. Sunt țări care au aderat în patru ani, altele care au aderat în 10-11 ani, deci depinde de noi cât de repede îndeplinim aceste recomandări prioritare. România și-a fixat însă o țintă ambițioasă, dar realistă, să adere în 2026. Asta înseamnă că până la momentul aderării trebuie ca toate aceste recomandări prioritare să fie îndeplinite”, a precizat Luca Niculescu.

Potrivit secretarului de stat în MAE, faptul că există un proiect elaborat si pus pe masa Executivului este un lucru bun, mai ales că dezbaterile organizate în acest sens sunt și un prilej pentru toți contribuabilii să își actualizeze informațiile referitoare la sistemul pensiilor private.

„Evident că trebuie să începem cu primul pas, primul pas, care este redactarea unui proiect de lege, adoptarea într-o ședință de Guvern și după aceea adoptarea de Parlament. Dar aș spune că suntem pe acest drum și foarte bine că există, foarte, foarte bine că există dezbateri, pentru că este un subiect de mare interes și care ar putea să mai contribuie, într-o formă sau alta și la o mai bună educare financiară, pentru că sunt chestiuni care îi interesează pe toți cei care sunt implicați în Pilonul doi, deci cam acestea ar fi coordonate pe care ne desfășurăm concret”, a spus diplomatul.

Luca Niculescu a fost întrebat și care ar fi percepția specialiștilor OCDE privind stadiul actual al proiectului legislativ sau dacă ar fi adoptat în perioada următoare de Guvern, în contextul în care în septembrie există o evaluare din partea organizației, în perspectiva respectării calendarului de aderare pentru 2026.

„Ar fi un pas foarte bun ca această lege să treacă de Guvern până în momentul evaluării. Dar momentul evaluării nu este momentul aderării. Aderarea va interveni după aceea, după ce încheiem toate capitolele de aderare, toate comitetele, sunt 25 în momentul acesta. Până la finalul procesului de aderare trebuie ca toate recomandările să fie îndeplinite, deci și această solicitare”, a explicat Luca Niculescu.

În acest context, secretarul de stat s-a declarat foarte optimist că România va încheia procesul în termenul asumat.

„Aș spune că suntem pe drumul cel bun acum, adică ne-am ținut până acum de calendarul pe care ni l-am asumat, sunt convins că putem să o facem și de acum înainte și dacă am spus 2026, sunt foarte optimist că va fi 2026”, a conchis Luca Niculescu.

Stadiul proiectului legislativ

Proiectul legislativ a fost detaliat marți de vicepreședintele ASF cu atribuții pe piața pensiilor private, Dan Armeanu, în cadrul dezbaterii de la Ministerul Muncii, care a primit deopotrivă și observațiile partenerilor sociali.

Sinteza punctelor de vedere ale participanților de la întâlnirea de marți va fi trimisă Guvernului, care urmează să pună proiectul pe agenda unei ședințe din perioada imediat următoare, din informațiile Mediafax, după care va fi trimis spre dezbaterea celor două camere ala Parlamentului.

„Sistemul de pensii private din România, din punctul meu de vedere, reprezintă cea mai de succes reformă pe care statul a făcut-o în ultimii 20 de ani. Este un domeniu de excepție care practic contribuie inclusiv la creșterea economică. Anual, creșterea economică generată de sistemul de pensii private este undeva între 0,4 – 0,5 puncte procentuale. Prin investițiile pe care le realizăm, fondurile de pensii sunt cei mai mari investitori pe piața de capital, sunt investitori instituționali. Piața de capital ar fi fost greu să se dezvolte, să ajungă la nivelul de astăzi fără existența fondurilor de pensii”, a precizat Dan Armeanu.

Acestă reformă este unul dintre cele mai bune lucruri făcute de România în ultimii 20 de ani, iar prin proiectul legii de plată se completează arhitectura sistemului de pensii private, a explicat oficialul ASF.

„Practic această lege completează tot designul sau toată arhitectura sistemului de pensii private din România. Este o lege stabilită pe principii și standarde europene, este o lege care respectă bunele practici din țările OCDE, sunt analize și ne-am uitat la sistemele de referință din Europa, este o lege care este în folosul participantului și îi duce la îndeplinirea scopului stabilit încă de la început prin legislația care a stat la baza sistemului de pensii private”, a subliniat vicepreședintele ASF.

În urma dezbaterii de marți, Dan Armeanu a anunțat că ASF va continua demersurile de informare, implicit educație financiară a contribuabililor și că va elabora chiar un ghid pentru a explica principalele prevederi ale noii legi.

„Vom ține cont de toate propunerile, le vom analiza, ASF asigură partea tehnică a acestor discuții. Urmează ca, în continuare, Guvernul și Parlamentul să ia o decizie. Forma finală a proiectului Autorității de Supraveghere Financiară este cea depusă în Guvern. Eventualele amendamente sau eventuale modificări vor fi făcute de Guvern sau Parlament. În Parlament vor fi probabil complete discuții și propunerile vor fi analizate de către Parlament”, a precizat Dan Armeanu.

„Noi am pus în evidență în proiectul respectiv toate variantele care există și practicile europene în materie de pensii private. Noi am venit cu varianta respectivă, pe care am fundamentat-o în funcție de parametrii noștri. De acum înainte, legea va fi probabil dezbătută în Parlament și acolo se va lua decizia finală”, a conchis vicepreședintele ASF.

Principale controverse

Conform prevederilor inițiale, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.

Principalele nemulțumiri exprimate public cu privire la actualul proiect au vizat limitarea posibilității de plată unică a activelor la împlinirea vârstei de pensionare, respectiv o primă tranșă maximă de 25% și plata eșalonată pe 10 ani.

Actualele discuții la nivelul decidenților tind spre mărirea procentului inițial de plată și spre scăderea numărului de ani pe care este eșalonată, după cum a declarat ministrul Muncii, Florin Manole, luni seara, într-o întâlnire cu presa acreditată.

Potrivit actualelor norme tranzitorii până la intrarea în vigoare a legii de plată, sumele acumulate în contul Pilonului 2 pot fi încasate –  la vârsta de pensionare sau de către moștenitori, în caz de deces al contribuabilului  – într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare.

Mai exact, cei care au active care depășesc o valoare echivalentă a 12 indemnizații sociale trebuie să opteze dacă vor pe loc 25% din valoare și restul eșalonat sau direct eșalonată pe o perioadă calculată în funcție de mai mulți coeficienți.

La acea dată, valoarea medie a contului pentru Pilon II era de 18.381 lei, iar valoarea mediană a contului Pilon III era de 14.352 lei.

Pragul actual este 15.372 lei, până la care se încasa printr-o plată unică, dat fiind că la data de 31.12.2024, valoarea indemnizației sociale stabilită pentru pensionarii din sistemul public de pensii era de 1.281 lei (12 x 1.281 lei = 15.372 lei.)

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.

Cei ai căror contul sunt echivalentul a 12 indemnizații sociale vor putea primi banii direct de la fondurile de pensii dacă optează pentru plata unică

Dacă vor să primească banii eșalonat, ei vor încasa luna indemnizația socială la nivel la care este în plată la momentul încasării. În acest caz plățile eșalonate de fac pe maximum 12 luni.

Teoretic, dacă suma este până la 153.720 lei (1.281 lei x 12 luni x 10 ani) contribuabilul poate primi 1.281 lei (respectiv valoarea actualizată) atât timp de câte luni ajunge pensia, iar ultima lună se ajustează pentru randament.

Pentru sumele de peste 15.372 de lei (nivelul actual), contribuabilii pot opta sau nu pentru o primă plată de 25%, și între retragerea programată sau pensie viageră.

Dacă suma este peste 153.720 lei, contribuabilul poate alege ce plată lunară dorește, fără limită superioară, cu condiția ca perioada de plată să nu scadă sub 10 ani.

La retragerea programată banii nedistribuiți, în cazul decesului pensionarului, se moștenesc, iar moștenitorii au posibilitatea de a-i retrage de toți dintr-o dată. În cazul pensiei viagere, calculată actuarial, restul de bani din cont, dacă intervine decesul mai rapid decât epuizarea contului, nu mai revin moștenitorilor.

Cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost cei pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), în perioada 2008 – 2024, potrivit datelor oficiale ale APAPR Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), cei responsabili de gestionarea și creșterea contribuțiilor virate de contribuabili.

În luna august 2025 a fost depășit pragul psihologic de 1 miliard de euro la nivelul plăților deja efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 și 3 de pensii private, astfel:

• cca. 4.2 mld. lei plătiți către cca. 250.000 de beneficiari din Pilonul 2 obligatoriu;
• cca. 890 mil. lei plătiți către cca. 97.000 de beneficiari din Pilonul 3 facultativ.

Articolul Cât de importantă este Legea de plată a pensiilor private pentru intrarea României în OCDE? Declarațiile secretarului de stat Luca Niculescu (MAE), coordonatorul procesului de aderare apare prima dată în Mediafax.