Mediafax
Recentele declarații ale premierului ungar Viktor Orban în Transilvania pe tema relației dintre România și Ungaria ar indica faptul că Budapesta revendică într-un mod subtil teritoriile pierdute la Tratatul de la Trianon.
Este ideea principală a unei analize amănunțite a Institutului Robert Lansing, care a caracterizat recentul discurs al lui Orban în România drept „controversat”.
În discursul său, premierul ungar a reiterat sprijinul neclintit al Budapestei pentru etnicii maghiari din afara granițelor – un limbaj de tip „soft power”, dar care, în realitate, ascunde binecunoscutul narativ iredentist: glorificarea autonomiei, autodeterminării și a identității etnicilor maghiari din străinătate și, în același timp, critica tentativelor de „asimilare” a acestora în corpul identitar al țărilor vecine.
Nu sunt noi aceste idei, însă experții Insitutului Robert Lansing spun că este necesară o analiză atentă a fiecărei idei din discursul lui Orban, în care se identifică „o politică paralelă de patronaj etnic informal și iredentism soft:
Discursul lui Orbán întărește suspiciunea că Ungaria își reafirmă subtil pretențiile asupra fostelor teritorii pierdute prin Tratatul de la Trianon din 1920, fără a recurge la revizionism oficial. Acesta reflectă o ambiguitate strategică menită să mențină mobilizată baza naționalistă de acasă, subminând în același timp suveranitatea statelor vecine din interior”.
În analiză sunt identificate moduri prin care Ungaria ar putea opera în România, în acest sens:
1) informațional – amplificarea narativului discriminării minorității maghiare în presă și în forurile internaționale,
2) interferență politică – susținerea partidelor pro-maghiare (UDMR) cu scopul de a promova agende agresive privind autonomia,
3) penetrare economică – direcționarea de fonduri prin consulate maghiare, precum și prin alte entități, pentru loializare și încurajarea dependenței economice,
4) război cibernetic / propagandistic – promovarea de conținut iredentist și naționalist pe rețelele sociale, după exemplul tacticilor folosite de Rusia în Crimeea și Donbas,
5) educație și diplomație culturală – intensificarea influenței soft power prin instituții finanțate de Ungaria și revizionism istoric în școlile din Transilvania.
Cine ar avea de câștigat de pe urma degradării relațiilor dintre România și Ungaria
Experții Institului Robert Lansing descriu, în analiză, scenarii posibile în care relațiile diplomatice dintre România și Ungaria se degradează – un context din care Rusia ar avea și ea de câștigat.
Astfel, posibilele scenarii ar presupune, potrivit analizei:
- Presiune pentru autonomie – UDMR face presiuni legislative pentru autonomia Ținutului Secuiesc, Bucureștiul reacționează ferm, rezultând tensiuni diplomatice între cele două țări
- Criza cetățeniei – Ungaria eliberează pașapoarte maghiare etnicilor maghiari din Transilvania, România protestează și invocă încălcarea suveranității naționale și riscul unei loialități duble
- Interferență electorală – Ungaria spriină pe ascuns politicieni români, care susțin agenda ungară – se subminează coeziunea națională a României
- Simbolism de frontieră – Politicieni maghiari care comemorează public Tratatul de la Trianon, fie la granița Ungariei cu România, fie chiar în Transilvania, stârnind proteste naționaliste în România
- Incident de securitate – arborarea de steaguri maghiare pe frontispiciile instituțiilor românești, presupuse cazuri de hărțuire a vorbitorilor de limbă maghiară, acțiuni care să justifice „protecția” maghiarilor în România
Analiza face referire la implicațiile geostrategice în regiune ale degradării relațiilor dintre România și Ungaria.
Un câștigător colateral ar fi Rusia, care ar putea să folosească tema iredentistă în stimularea unor sentimente separatiste similare în Moldova (Găgăuzia, Transnistria).
Serbia ar putea, de asemenea, să urmeze acest exemplu cu Republica Srbska din Bosnia și chiar Slovacia. Rezultatul – o Europă Centrală și de Est destabilizată.
De asemenea, tensiunile dintre România și Ungaria ar putea, potrivit analizei, duce la o divizare și la slăbirea NATO, rezultând într-o perturbare a planificării apărării comune și a coordonării militare în regiune.
Un alt avantaj ar fi fragmentarea UE – prin provocarea României, Ungaria ar putea bloca acțiuni comune privind sancțiunile, coordonarea în domeniul apărării, politica energetică.
Imitând războiul hibrid, Ungaria ar putea reproduce aspecte ale exemplului rusesc în Crimeea – distribuirea de cetățenii, manipulare media, exploatarea nemulțumirilor culturale, normalizând strategiile din „zona gri” în interiorul granițelor NATO, se specifică în analiză.
Concluzii
În concluzii se atrage atenția că discursul lui Orban în Transilvania este mai mult decât o afirmare a identității etnice, el poate fi începutul unei campanii pe termen lung.
Se atrage atenția că România trebuie să știe să recunoască tiparul și să se pregătească în consecință.
România trebuie să-și consolideze reziliența internă, să intensifice monitorizarea UE asupra politicilor Ungariei privind minoritățile, serviciile de informații ar trebui să urmărească finanțările din Ungaria, încurajarea evaluărilor comune, a României și a Ungariei, pentru a elimina orice suspiciune într-o eventuală criză.
La finalul analizei, experții atrag atenția că declarațiile lui Orban în România indică o strategie în evoluție, care deși soft acum, este de natură să ridice semnale de alarmă în privința stabilității în regiune.
Articolul Analiza Institutului Robert Lansing: Ce avem de reținut din discursul premierului ungar, Viktor Orban, în Transilvania – „Budapesta revendică subtil teritoriile pierdute la Tratatul de la Trianon” apare prima dată în Mediafax.
