Mediafax

Primăriile se închid de vineri, transmite Sindicatul Național al Salariaților Comunelor și Orașelor din România.

Sindicatul spune că timp de șapte săptămâni a existat un „dialog al surzilor” între reprezentanții primăriilor și premierul Ilie Bolojan privind măsurile din Pachetul 2 pentru administrația publică locală.

„Cu o medie de 9,78 funcționari publici per primărie comunală, numărul acestora se va reduce brutal cu încă 25%, după scăderea de 10% de anul trecut. În timp ce reducerea personalului la nivel central, promisă a fi de 20%, trenează, la nivelul comunelor fiecare al treilea salariat trebuie să plece, deși aceștia sunt cel mai prost plătiți dintre bugetari”, susține SCOR.

Sindicaliștii critică și faptul că, deși Guvernul promisese preluarea la bugetul de stat a celor 60.000 de asistenți personali ai persoanelor cu handicap, proiectul a fost modificat, iar aceștia rămân în sarcina primăriilor. „Astfel, cheltuiala aparentă cu salariile se dublează și multe primării vor părea că nu-și pot acoperi salariile din veniturile proprii”, se arată în comunicatul sindicatului.

SCOR acuză „discriminarea” față de consiliile județene, care sunt exceptate de la aceste reguli, deși își acoperă salariile exclusiv din cote defalcate de la stat.

„Până luni, Guvernul mai are posibilitatea să corecteze aceste abuzuri grosolane asupra autorităților publice locale”, avertizează SCOR.

Articolul Angajații din primării intră în grevă „pe termen nedeterminat”, în semn de protest față de Pachetul 2 de măsuri apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Guvernul vrea să adopte vineri după-amiază cele șase proiecte în ședința de Guvern, iar parlamentarii vor avea timp până luni să depună amendamente.

Luni, la începutul sesiunii parlamentare, Guvernul este așteptat să își angajeze răspunderea pe întregul pachet legislativ, a precizat purtătorul de cuvânt Ioana Dogioiu.

Ce cuprinde pachetul doi de măsuri

Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Economic și Social (CES) de vineri au fost publicate spre avizare șase proiecte.

Proiectul privind reforma pensiilor magistraților

Proiectul de lege privind pensiile magistraților prevede ca vârsta standard de pensionare să fie aliniată cu cea din sistemul public. Pentru a ieși la pensie, magistrații vor trebui să aibă o vechime minimă de 35 de ani în muncă, dintre care cel puțin 25 în funcțiile de magistrat.

Pensia va fi calculată la 55% din media veniturilor brute realizate în ultimele 60 de luni, dar nu va putea depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate. Vârsta de pensionare va crește treptat până în anul 2036, cu câte un an și șase luni în plus, anual.

Există și posibilitatea pensionării anticipate, permisă după 35 de ani de vechime, dar cu o penalizare de 2% pentru fiecare an lipsă până la atingerea vârstei standard. Bonificația de 1% și actualizarea pensiei vor rămâne valabile doar pentru cei care îndeplinesc condițiile înainte de intrarea în vigoare a noii legi.

Normele tranzitorii stabilesc că magistrații care ies la pensie până la 1 octombrie 2025 își păstrează drepturile conform legislației actuale.

Proiectul privind reforma în sistemul de sănătate

Managerii de spitale vor avea contracte cu indicatori clari de performanță, iar șefii caselor județene de asigurări vor trebui să aibă minimum doi ani de experiență managerială.

Medicii de familie vor putea deschide puncte secundare cu doar 5 ore pe săptămână, pentru a acoperi mai bine zonele rurale.

Spitalele private nu vor mai fi finanțate pentru plata rezidenților.

Pacienții neasigurați cu TBC sau HIV/SIDA vor beneficia gratuit de tratamente și servicii medicale până la vindecare.

Investigațiile paraclinice pentru pacienții cu boli grave vor fi decontate integral, conform ghidurilor medicale.

Accesul la tratamente inovative va fi reglementat printr-un mecanism nou, cu responsabilitate pentru companiile farmaceutice și medicii curanți.

Din 2027, CNAS va prelua integral monitorizarea și analiza serviciilor medicale decontate.

Proiectul privind reforma administrației locale

Proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale propune desființarea a 6.060 de posturi din cabinetele demnitarilor, măsură care ar aduce economii de aproape 194 de milioane de lei în ultimele luni din 2025 și peste 580 de milioane de lei anual.

În instituțiile prefectului, numărul de posturi va fi redus cu 20%, iar poliția locală va fi reorganizată în funcție de populația fiecărei localități.

Salariul președintelui ANRSC va fi plafonat, iar numărul membrilor consiliilor de administrație de la ANCPI și ANL va fi redus, ceea ce va genera economii suplimentare de peste 400.000 de lei pe an.

Instituțiile aflate în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) vor aplica grile salariale unitare, pentru a limita discrepanțele și cheltuielile excesive.

Funcțiile publice de conducere și cele ale înalților funcționari vor avea mandate limitate, cu evaluări multianuale de performanță bazate pe planuri de management.

Pentru posturile considerate sensibile se va introduce rotația obligatorie, pentru a diminua politizarea, iar unele funcții vor putea fi ocupate și part-time, în două instituții diferite.

Construcțiile ridicate fără autorizație vor fi supuse unui impozit majorat cu 100% timp de 5 ani, iar baza de impozitare se va extinde și asupra clădirilor nefinalizate sau cu autorizația expirată.

Primăriile vor putea introduce cote adiționale de până la 50% la impozitele și taxele locale, iar autoritățile vor putea folosi drone și imagini satelitare pentru a identifica construcțiile ilegale sau nedeclarate.

Proprietarii care nu declară la timp clădirile vor plăti un impozit majorat cu 30% la fiecare 6 luni de întârziere.

O parte din Palatul Parlamentului va trece la administrarea MDLPA, pentru o utilizare mai eficientă a spațiilor.

Unitățile administrativ-teritoriale vor putea institui taxe suplimentare pentru jocurile de noroc, iar din veniturile proprii se va constitui un Fond de Regenerare Locală, de până la 5% din total.

Proiectul privind guvernanța corporativă

Proiectul de lege privind guvernanța corporativă aduce reguli noi pentru companiile de stat și regii autonome. Contractele de mandat vor avea indicatori de performanță clari: între 50 și 75% indicatori financiari și între 25 și 50% indicatori nefinanciari, pentru a urmări atât profitul, cât și obiectivele de interes public.

Consiliile de administrație vor avea cel puțin trei membri, fiecare cu minimum trei ani de experiență. În sistemul dualist, consiliile de supraveghere vor avea între trei și cinci membri. Acționarii minoritari care dețin minimum 5% din capitalul social vor putea cere alegerea administratorilor prin vot cumulativ și vor putea propune candidați.

Mandatele administratorilor vor fi limitate, iar pentru locurile vacante se vor putea numi administratori provizorii, cu avizul AMEPIP. Un funcționar public nu va putea face parte decât dintr-un singur consiliu de administrație sau de supraveghere.

Remunerația va avea o parte fixă și una variabilă, plafonată la cel mult de două ori câștigul salarial mediu brut pe economie. Beneficiile suplimentare vor fi limitate la valoarea a două indemnizații fixe brute pe an, iar asigurarea de răspundere profesională va fi plătită de compania publică.

La regii autonome, consiliile de administrație vor fi formate din trei membri, dintre care unul va fi desemnat de autoritatea tutelară. Nivelul remunerației va fi stabilit prin contractul de mandat și aprobat cu avizul AMEPIP. Agenția va avea atribuții sporite de control și sancționare, pentru a crește transparența și a reduce influența politică.

Proiectul privind reforma din ASF, ANCOM și ANRE

Proiectul de Lege privind unele măsuri fiscale pentru sustenabilitatea financiară a României și eficientizarea activității unor autorități administrativ autonome aduce modificări la ASF, ANRE și ANCOM. Până la 30 septembrie 2025, aceste instituții trebuie să-și refacă organigramele. Vor reduce cu 10% posturile de specialitate și cu 30% posturile din serviciile suport.

Structurile suport nu vor putea depăși 20% din totalul angajaților. În organigrame nu vor mai putea apărea funcții care nu există în Clasificarea Ocupațiilor din România. De asemenea, posturile de directori generali nu pot dubla activitatea vicepreședinților.

Salariile și indemnizațiile conducerii vor scădea cu 30% față de nivelul din iulie 2025. Bonusurile și primele nu vor putea fi mai mari decât dublul indemnizației brute lunare a unui ministru. Conducerile trebuie să propună și o nouă grilă de salarizare, cu 30% mai mică decât cea actuală.

Instituțiile vor fi obligate să publice pe site organigrama și veniturile totale ale membrilor consiliilor și comitetelor de conducere, precum și ale directorilor. Noile organigrame trebuie aplicate cel târziu de la 1 ianuarie 2026.

Proiectul privind eficientizarea fiscală

Proiectul de Lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice prevede eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu anul fiscal 2026.

Cheltuielile cu managementul, consultanța și proprietatea intelectuală plătite către firme afiliate din afara României vor fi deductibile doar în limita a 1% din totalul cheltuielilor.

Toate firmele vor fi obligate să aibă un cont bancar sau la Trezoreria Statului. Cele nou-înființate vor trebui să deschidă cont în maximum 60 de zile. Pragul de 50.000 de lei pentru obligativitatea POS va fi eliminat. Încălcarea regulilor va fi sancționată cu amenzi între 3.000 și 10.000 de lei.

Transportul și vehiculele poluante vor fi taxate mai dur. Camioanele și vehiculele grele vor plăti taxă în funcție de distanță, iar mașinile de pasageri poluante vor avea impozite mai mari. Statul va oferi stimulente pentru achiziția de vehicule nepoluante și programe de casare pentru cele vechi.

SRL-urile vor trebui să majoreze capitalul social: minimum 500 de lei pentru firmele cu cifră de afaceri sub 400.000 lei și minimum 5.000 lei pentru cele cu cifră de afaceri peste acest prag. Societățile existente au doi ani pentru a se conforma, altfel riscă dizolvarea.

Cesiunea părților sociale ale asociatului majoritar va fi recunoscută de fisc doar după notificarea oficială.

Articolul Guvernul pregătește angajarea răspunderii pe șase proiecte. Pachetul doi de reforme vizează pensiile magistraților, sistemul de sănătate, administrația locală și eficientizarea fiscală / Iată măsurile luate de Bolojan apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Pistolul folosit în uciderea lui Emmett Till, în vârstă de 14 ani, este acum expus publicului la 70 de ani de la crimă, în cadrul Muzeului Drepturilor Civile din Mississippi.

Arma a aparținut lui John William „J.W.” Milam care, alături de Roy Bryant, l-a răpit pe Till din casa unchiului său în 28 august 1955.

Cei doi bărbați albi l-au torturat și ucis pe adolescent după ce acesta fusese acuzat că a fluierat o femeie albă într-un magazin alimentar din zona rurală a Mississippi.
Corpul lui Till a fost găsit mai târziu în râul Tallahatchie.

Arma a fost donată sub protecția anonimatului

Bryant și Milam au fost acuzați de uciderea lui Till, dar au fost achitați de un juriu format exclusiv din bărbați albi.

Arma se afla anterior în posesia unei familii din delta Mississippi, care a donat-o, sub anonimat, notează AP.

Autenticitatea sa a fost confirmată pe baza numărului de serie, care corespundea cu cel menționat în rapoartele FBI privind uciderea lui Till.

Deborah Watts, cofondatoarea Fundației „Emmett Till Legacy” și verișoara lui Till, a declarat că are sentimente contradictorii în legătură cu expunerea armei.

„Oamenii să reflecteze asupra impactului rasismului”

„Nu cred că asocierea armei crimei cu cea de-a 70-a aniversare este potrivită în acest moment”, a spus Watts, care vede arma ca pe o dovadă într-o luptă pentru dreptate care încă continuă.

Michael Morris, directorul muzeului, speră că aniversarea va determina oamenii să reflecteze asupra impactului poveștii lui Till asupra progresului social.

Asasinarea lui Till a fost un moment crucial în Mișcarea pentru Drepturile Civile, iar mama sa, Mamie Till Mobley, a insistat ca sicriul să fie deschis la înmormântare, astfel încât țara să poată vedea starea groaznică în care se afla corpul fiului ei.

Articolul La 70 de ani după uciderea lui Emmett Till, arma folosită în linșarea lui este expusă într-un muzeu apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Trei cetățeni ucraineni, epuizați, deshidratați și fără provizii, sunt căutați în munții Maramureșului. S-au rătăcit de mai multe zile și și-au pierdut complet orientarea.

Salvamont Maramureș a declanșat o operațiune de căutare și salvare pentru cei trei.

Bărbații, epuizați, deshidratați și fără provizii, și-au pierdut complet orientarea după ce au petrecut mai multe zile pe munte. Aceștia au reușit să ceară ajutor prin numărul de urgență 112.

Operațiunea se desfășoară în zona vârfului Pop Ivan, o zonă dificil accesibilă, ceea ce complică acțiunea de salvare.

Salvamontiștii estimează că misiunea va dura câteva ore din cauza terenului accidentat.

Articolul Trei ucraineni epuizați și deshidratați, căutați în munții Maramureșului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Execuția bugetului general consolidat în primele șapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 76,44 mld lei, în scădere cu 5,4 mld lei față de primele 7 luni din 2024 (71,04 mld lei).

În termeni procentuali, deficitul înregistrat este de 4,04% din PIB, la același nivel, ca în primele 7 luni din anul precedent.

Veniturile bugetului general au însumat 370,77 mld lei în primele șapte luni ale anului 2025, în creștere cu 11,8% față de anul anterior, în timp ce cheltuielile în sumă de 447,21 mld lei au crescut în termeni nominali cu 11,1%.

Nazare: „Pericolul retrogradării ratigului investițional rămâne unul real”

„Deși deficitul a scăzut ușor în primele 7 luni, este în continuare la un nivel ridicat.

Această situație subliniază necesitatea stringentă de a menține un control riguros asupra cheltuielilor publice. Pericolul retrogradării ratigului investițional rămâne unul real.

Suntem aici pentru a asigura stabilitatea finanțelor țării și pentru a garanta că România are un parcurs economic predictibil și sigur.

De aceea este foarte important să menținem cheltuielile sub control, să continuăm traseul ascendent al ritmului de colectare și să tratăm cu responsabilitate rectificarea bugetară. Angajamentele noastre rămân ferme: disciplina bugetară, investiții strategice și o însănătoșire a economiei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Avans important al încasărilor

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 35,31 mld lei, înregistrând o creștere de 21,3% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,0%), datorită dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.

Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,4%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (11,5%).

Evoluția acestei categorii de venituri a fost influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.

Au crescut contribuțiile la asigurări

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 121,07 mld lei, consemnând o creștere de 10,8% (an/an), sub cea a fondului de salarii din economie.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 26,17 mld lei, în creștere cu 11,1% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.

Încasările nete din TVA au însumat 69,99 mld lei, marcând o creștere de 5,7% (an/an). Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+5,8%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (19,59 mld. lei în ian-iul 2025, comparativ cu 18,51 mld lei în ian-iul 2024), cât și de un efect de bază mai ridicat.

Cât din  PIB reprezintă cheltuielile de personal

Veniturile din accize au însumat 26,67 mld lei, în creștere 13,2% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+17,3%) și accizele pentru produsele din tutun (9,8%).

Veniturile nefiscale au însumat 34,71 mld lei, în creștere cu 8,9%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 mld lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 28,62 mld lei, în creștere cu 33,6% (an/an).

Cheltuielile de personal au însumat 99,72 mld lei, în creștere cu 7,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 53,59 mld lei

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 53,59 mld lei, în creștere cu 0,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 1,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 31,71 mld lei, cu 9,83 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 147,54 mld lei în creștere cu 14,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

2,40 mld de lei – cheltuieli cu asistența socială pentru compensarea facturilor la energie electrică

Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr.360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 7 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,40 mld lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 7,66 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (801,29 mil lei).

11,08 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți

Alte cheltuieli au fost de 11,08 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în creștere cu 12,6 mld.lei față de aceeași perioadă a anului 2024.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 34,76 mld lei, în creștere cu 23,43% față de aceeași perioadă a anului 2024.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 61,68 mld lei, cu 8,23% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 56,99 mld.

Articolul Nazare: Veniturile bugetare au crescut cu 11,8% în primele șapte luni apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Bujduveanu a subliniat, la Antena 1, că experiența de 10 ani în cadrul Primăriei Capitalei – în calitate de consilier, lider de grup și viceprimar – l-a ajutat să își facă treaba în ultimele luni.

„Interimatul a oferit o altă oportunitate, au dispărut luptele politice. Toate partidele politice au intervenit pentru a rezolva probleme orașului”, a explicat primarul interimar, referindu-se la atmosfera de colaborare din perioada mandatului său.

Bujduveanu nu a precizat dacă își dorește să candideze el însuși la funcția de primar general al Capitalei.

Articolul Bujduveanu: Candidatul la Primăria Capitalei trebuie să vină din coaliția de guvernare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Principalul complice, un bărbat de 29 de ani, a fost acuzat de complicitate la tentativă de omor calificat, complicitate la nerespectarea regimului armelor și munițiilor, complicitate la uz de armă fără drept și complicitate la tulburarea ordinii publice.

Procurorii au stabilit că acesta l-a sprijinit pe autorul atacurilor atât înainte, cât și după incidentele din 13 august (când s-a tras un foc de armă spre agenții de pază) și din 20 august (când s-au tras șase focuri spre tavan și persoanele de pe terasă). Complicele i-a asigurat mijloacele materiale și logistice necesare și l-a ajutat să se sustragă de la răspunderea penală.

Alți doi cetățeni turci, de 27 și 30 de ani, au fost acuzați de favorizare a făptuitorului. Primul i-a facilitat complicelui accesul într-o locuință vizată de percheziții pentru a sustrage probe și l-a sprijinit în încercarea de a părăsi România. Al doilea a ascuns informații în timpul audierii ca martor și i-a transmis detalii despre declarațiile date.

Tribunalul București a dispus arestarea preventivă a celor trei pentru 30 de zile, după ce aceștia au fost reținuți pentru 24 de ore.

Articolul Turcul care ar fi comandat atacul din Centrul Vechi al Capitalei și 2 complici ai acestuia, arestați apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Oficialii Companiei Municipale Termoenergetica București (CMTEB) au estimat, la solicitarea Mediafax, cu cât ar creste o factură pentru  gospodărie cu doua camere/consum mediu din București, odată cu creșterea TVA de la 19 la 21% începând din data de 1 august, fata de luna precedentă, dar și în sezonul rece, când avansul cotei reduse este de 5% la 11%.

„În sezonul cald, facturile sunt reduse, deoarece energia termică este utilizată aproape exclusiv pentru prepararea apei calde menajere. Temperaturile ridicate ale apei reci din rețea reduc considerabil consumul energetic pentru încălzire, ceea ce face ca efectul majorării TVA să fie nesemnificativ”, au transmis reprezentanții Termoenergetica.

Pentru a exemplifica diferența din factură, specialiștii Termoenergetica au luat drept reper valoarea facturii pe luna iulie 2025.

Astfel, pentru un apartament mediu de 2 camere, în care locuiesc 3 persoane, pentru un consum de 0,087 MWh:

• Valoarea facturii cu TVA 19%: 29,38 de lei (tarif MWh: 337,66 lei)
• Valoare factură cu TVA 21%: 29,87 de lei (tarif MWh: 343,34 lei)

Astfel, diferența de plătit în plus este de 0,49 lei.

Pe de altă parte, atrag atenția cei de la Termoenergetica, în sezonul rece, facturile cresc semnificativ din cauza necesarului de energie necesar încălzirii, iar influența majorării cotei de TVA este mai vizibilă.

De exemplu, pentru luna decembrie 2024, estimările Termoenergetica indică creșteri mai semnificative:

Pentru un apartament convențional – 2,5 camere / 3 persoane

Consum: 1,088 MWh

• Factură cu TVA 5%: 324,16 de lei
• Factură cu TVA 11%: 342,67 de lei

Diferența este de 18,51 de lei în plus.

Pentru un apartament mediu – 4 camere / 4 persoane

Consum: 1,476 MWh

• Factură cu TVA 5%: 439,76 de lei
• Factură cu TVA 11%: 464,57 de lei

Diferența în plus este de 24,81 de lei.

„În concluzie, în lunile de vară, impactul creșterii TVA este aproape insesizabil, sub un leu pentru fiecare factură în cazul unui apartament tipic, în timp ce în lunile de iarnă, diferențele sunt mai vizibile, dar rămân moderate, de ordinul câtorva lei în funcție de consum și dimensiunea locuinței”, au explicat oficialii Termoenergetica.

Un nou tarif al gigacaloriei în lucru

Dincolo de creșterea TVA, stabilită la nivel fiscal de Ministerul Finanțelor, facturile bucureștenilor la termoficare au la bază tariful gigacaloriei, care urmează o procedură complexă de reglementare, iar o eventual avans al acestuia se adaugă la majorarea taxei.

În esență, prețul final facturat al gigacaloriei este decisiv inluențat de cuantumul subvenției pe care decid consilierii general să o acorde.

Potrivit oficialilor Termoenergetica, ajustarea tarifului se realizează, de regulă, anual, în baza Normelor de fundamentare a tarifului aprobate prin Ordinul ANRE nr. 71/24.09.2024. Procesul implică elaborarea documentației de fundamentare și transmiterea acesteia către autoritățile competente pentru analiză și avizare. Modificarea efectivă a tarifului pentru populație intră în responsabilitatea Unității Administrativ-Teritoriale (UAT) – Municipiul București.

Reprezentanții companiei au precizat că ultimele ajustări pentru prețul către populație au fost realizate prin o                HCGMB nr. 169/30.03.2022, când s-a decis stabilirea valorii de 330 lei/Gcal, urmată de HCGMB nr. 13/2023 , când s-a stabilit  modificarea unității de măsură la 283,75 lei/MWh, însă fără creștere de valoare.

Procedura de revizuire a tarifului presupune etapele de fundamentare, avizare de către ANRE și aprobarea finală prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București.

Potrivit oficialiilor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) consultați de Mediafax, atât Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), principalul producător de energie termică al Capitalei, cât și compania Termoenergetica, operatorului sistemului de alimentare cu energie termică, depun la ANRE documentația specifică prin care își argumentează prețul propus pentru gigacalorie.

ELCEN propune un preț de producere al gigacaloriei, dar în baza metodologiei specifice pentru cogenerare, nu pe cea generală SACET (Sistemele de Alimentare Centralizată cu Energie Termică), dar rezultatul, prețul aprobat de ANRE, intră în lanțul SACET și devine baza pentru calculul prețului final.

Pe partea de producere în cogenerare de înaltă eficiență, există ordine și metodologii separate ANRE pentru stabilirea prețurilor și a schemei de sprijin pentru cogenerare.

În același timp, Termoenergetica depune anual cererile de ajustare pentru tarifele de transport, distribuție și furnizare.

Conform calendarului, atât ELCEN, pentru producere, cât și Termoenergetica, pentru transport/distribuție, lucrează la scenarii de preț și vor depune la ANRE documentele în perioada următoare.

Până la 30 noiembrie, ANRE trebuie să emită avize, care sunt consultative, dar fără de care, propunerilor nu intră în Consiliul General al Municipiului București (CGMB), care trebuie să aprobe, până la 31 decembrie, prețul local de furnizare al gigacaloriei.

ELCEN, 5,3% din energia electrică produsă la nivel național

Ministerul Energiei este cel care în subordonare ELCEN, proprietar al CET-urilor, în timp ce Termoenergetica este o companie a Primăriei Municipiului București.

Potrivit datelor publice, Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) este cel mai mare producător de energie termică din România (40%) şi este principalul furnizor de agent termic pentru sistemul de termoficare din București (90%), cu o cotă de piață de energie electrică livrată în rețele la nivel național de aproximativ 4%. Compania asigură căldură în sistem centralizat pentru aproximativ 550.000 de apartamente din Capitală și 5,3% din energia electrică produsă la nivel național. ELCEN, la care Ministerul Energiei deține 97,51% din acţiuni, alături de SNGN Romgaz (2,49%), este proprietarul celor patru termocentrale în Bucureşti, cu o putere electrică instalată de 636.25 MW și puterea termică de 4375.25 Gcal/h, respectiv CET Vest, CET Sud, CET Grozăvești și CET Progresu.

Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti S.A., succesoarea RADET, este, din 1 decembrie 2019, operatorul regional al serviciului public de alimentare cu energie termică în arealul deservit de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetică Bucureşti–Ilfov și are în exploatare sistemul de transport şi distribuţie (954,09 km conducte – reţele termice primare și 2.963,3 km conducte – reţele termice secundare) pe lângă alte peste 1.000 de puncte termice, staţii centralizatoare sau centrale termice de cvartal.

Articolul Cu cât plătesc mai mult bucureștenii pentru apă caldă și căldură după majorarea TVA? Costurile calculate de Termoenergetica în funcție de consum apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Site-ul web italian phica.eu a fost închis, în urma numeroaselor critici sexiste, care invocau comportamente toxice și abuzive față de femei.

Platforma, care, potrivit declarației administratorilor, „s-a născut ca o platformă pentru discuții personale și partajare, cu un spațiu dedicat pentru cei care doreau să-și împărtășească conținutul într-un mediu sigur”, ajunsese la un egagement de 11 milioane de vizite unice pe lună, cele mai multe din Italia, și, în ultimele săptămâni, înregistrase o creștere vizibilă a traficului lunar.

Nu a scăpat nici Georgia Meloni

Administratorii site-ului susțin, în declarația amintită, că nu au reușit să gestioneze comportamentul toxic al unora dintre utilizatori:

„Din păcate, ca în cazul oricărei rețele sociale, există întotdeauna oameni care utilizează greșit platformele, afectându-le spiritul și scopul original” și că postările care conțin violență, pornografie infantlă sau insulte la adresa femeilor au fost întotdeauna interzise, blocate și raportate.

Mai multe femei, printre care și personalități publice din lumea politică, a internetului sau a divertismentului susțin că le-au fost furate fotografiile și că au fost astfel manipulate, încât să le arate pe acestea în ipostaze indecente și imorale.

Georgia Meloni se numără printre ele.

Poliția are multă treabă

Poliția a înregistrat mai multe denunțuri din partea femeilor afectate, nu doar pentru modul în care au fost prezentate, ci și pentru furtul și manipularea ilegală a fotografiilor.

În ciuda faptului că platforma și-a afirmat întotdeauna buna credință, miile de fotografii distribuite fără consimțământ, însoțite de comentarii jignitoare și sexualizate spun altceva.

Existau secțiuni tematice, precum „fete din Pescara” sau profiluri dedicate unor anumite orașe, dar și zone rezervate VIP-urilor.

Din perspectiva securității și legitimității, site-ul se bucura de o reputație destul de bună. Cu un scor de încredere de 85 din 100, site-ul avea aspecte tehnice solide.

Administratorii site-ului nu sunt cunoscuți, dar Poliția a lansat o campanie amplă pentru identificarea lor și pentru a lămuri cum au fost furate și distribuite fotografiile și pentru a identifica autorii comentariilor sexiste și jignitoare, în ceea ce se numește „revenge porn” – un fost partener se răzbună pe o fostă parteneră, distribuind în online poze cu aceasta în ipostaze umilitoare.

Reacțiile dinspre zona politică și publică au fost vehemente:

„Vom întreprinde și vom consolida inițiative specifice pentru a monitoriza astfel de situații, a le raporta autorităților competente, începând cu sistemul judiciar, și a identifica cele mai eficiente instrumente pentru a combate această barbarie a mileniului trei”, a spus ministrul Familiei și Egalității de Șanse din Italia, Eugenia Roccella, cu privire la incidentele de pe site-urile web și paginile de socializare.

„In cine putem avea încredere? Doar în noi înșine? Violența împotriva femeilor își schimbă forma, devine actuală, deghizată digital și se răspândește pe rețelele de socializare.

De la un grup de 32.000 de voyeuri cu egouri umflate și hipertrofice – bărbați mici care și-au trădat soțiile și partenerele împotriva tuturor principiilor etice și morale – la profiluri cu colegi, adesea cu fotografii modificate.

Asistăm la o tendință care ne lasă îngroziți.

Nu există nimeni care să condamne mai mult decât altul: există un dispreț comun atât pentru femei, cât și pentru bărbați”, a declarat Martina Semenzato, președinta Comisiei Parlamentare de Anchetă privind Femicidul și toate formele de violență bazată pe gen și membră a partidului Coraggio Italia și a grupului parlamentar Noi Moderati, citată de ANSA.

Articolul Italia: Site web sexist, închis după controverse privind furturi de fotografii cu mii de femei / Fotografiile erau manipulate astfel încât acestea să fie prezentate în ipostaze compromițătoare / Georgia Meloni era printre ele apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

De ce apar simultan mătreața și scalpul uscat?

Contrar impresiei că mătreața apare doar pe scalpul gras, foarte multe persoane se confruntă cu descuamare și scalp uscat în același timp. Iată cele mai frecvente cauze:

• Dezechilibru al barierei cutanate – atunci când bariera naturală a pielii este afectată, aceasta nu mai reține suficientă umiditate, iar celulele moarte se desprind mai rapid, provocând scuame.
• Produse de curățare agresive sau spălări prea frecvente – șampoanele cu sulfați puternici, parfumuri sintetice și alcool pot irita scalpul, mai ales dacă sunt folosite zilnic sau în exces.
• Schimbări hormonale sau factori de mediu – temperaturile scăzute, aerul uscat din interior (în special iarna), dar și stresul sau alimentația deficitară pot influența sănătatea scalpului.

Combinația dintre aceste cauze favorizează apariția simultană a mătreții și a uscăciunii – două probleme diferite, dar adesea interconectate.

Sunt șampoanele antimătreață potrivite pentru părul uscat?

Răspunsul este da, dar cu o condiție: alegerea formulei potrivite. Nu toate produsele din această categorie sunt create la fel. Sampoanele antimatreata pot fi benefice chiar și pentru un scalp uscat, dacă îndeplinesc următoarele condiții:

• Au o formulă blândă și hidratantă, special concepută pentru scalp sensibil.
• Conțin agenți exfolianți precum acidul salicilic, dar și ingrediente calmante și emoliente care previn uscarea excesivă a pielii capului.

Este important să eviți șampoanele antimătreață clasice care se adresează exclusiv scalpului gras. Acestea pot fi prea dure pentru un păr deja uscat sau deteriorat.

Ce ingrediente trebuie să aibă un șampon eficient și delicat?

Pentru a trata eficient mătreața fără a compromite sănătatea firului de păr, este esențial ca produsul să conțină o combinație echilibrată de ingrediente active și hidratante. Iată câteva recomandări:

• Acid salicilic – ajută la exfolierea delicată a celulelor moarte, curățând scalpul fără iritații. Deși este un acid, în concentrații mici are efect calmant și de reglare a excesului de sebum.
• Pantenol și glicerină – ambele sunt ingrediente bine tolerate, cu rol de hidratare, reparare și calmare a pielii sensibile.
• Apă termală sau extracte botanice (mușețel, ovăz) – reduc inflamația, senzația de mâncărime și roșeață.
• Fără sulfați, parfum intens sau alcool denat. – acești compuși pot usca și mai tare scalpul și pot provoca reacții adverse.

Produsele care includ aceste ingrediente oferă un echilibru între eficiență dermatologică și îngrijire cosmetică.

Cum aleg un șampon potrivit pentru scalp uscat cu mătreață?

Când cauți un sampon pentru matreata pentru scalp uscat, ține cont de următoarele criterii:

• Textura cremoasă și non-iritantă – formulele sub formă de cremă curăță blând, menținând hidratarea scalpului.
• Etichetarea clară – alege produse marcate cu „pentru scalp sensibil” sau „hidratare intensă”.
• Testat dermatologic – un indiciu important că produsul este sigur pentru pielea fragilă, mai ales dacă ai deja probleme de sensibilitate.

Este esențial să alegi un produs adaptat nu doar tipului de mătreață, ci și stării generale a pielii și părului.

Cât de des trebuie folosit șamponul în acest caz?

Frecvența potrivită de utilizare depinde de stadiul problemei și de reacția scalpului la acesta:

• În faza acută (scuame vizibile, mâncărimi, roșeață): 2–3 ori pe săptămână. Nu spăla zilnic părul, pentru a evita uscarea excesivă.
• Pentru întreținere: 1–2 ori pe săptămână este suficient pentru a preveni recidiva. Poți alterna cu un șampon hidratant.
• Combinarea cu tratamente complementare – loțiuni calmante, măști reparatoare și balsamuri fără silicon pot susține procesul de refacere a scalpului.

Șampoanele cu acid salicilic usucă părul?

Deși acidul salicilic are un efect exfoliant, el nu trebuie să fie asociat automat cu uscăciunea părului. Totul depinde de formulă:

• Nu usucă, dacă este combinat cu agenți emolienți: multe șampoane moderne includ glicerina, uleiuri vegetale sau pantenol pentru a contracara potențiala deshidratare.
• Acționează printr-o curățare delicată, îndepărtând eficient celulele moarte și sebumul în exces, fără a compromite bariera naturală de protecție a pielii.
• Este eficient pentru scalpul mixt sau predispus la descuamare, dar poate fi folosit și în cazul unui scalp uscat, dacă este inclus într-o formulă blândă.

Recomandarea este să folosești balsam sau mască hidratantă după fiecare aplicare, pentru a menține echilibrul firului de păr.

Pot folosi și un balsam după șamponul antimătreață?

Da, folosirea unui balsam este recomandată, mai ales pentru părul uscat sau degradat. Totuși, este important să alegi produsul potrivit:

• Optează pentru formule fără silicon, care poate îngreuna părul și obstrucționa porii scalpului.
• Se aplică doar pe lungimea firului de păr, nu direct pe scalp – mai ales dacă folosești un șampon antimătreață cu acțiune dermatologică.
• Hidratarea trebuie să fie complementară tratamentului – alege produse reparatoare, dar care nu interferează cu efectul antifungic al șamponului.

Balsamul sau masca joacă un rol important în redarea elasticității și aspectului sănătos al părului, în special în soluțiile împotriva mătreții pe termen lung.

Concluzie

Un șampon antimătreață nu este destinat doar celor cu părul gras. Dacă ai scalpul uscat și te confrunți cu descuamare, există opțiuni potrivite pentru tine. Caută formule hidratante, fără agenți iritanți, care conțin acid salicilic sau alte ingrediente active în combinație cu ingrediente calmante. Adaptarea frecvenței și a rutinei de îngrijire este esențială pentru a obține rezultate vizibile fără a compromite sănătatea părului. Cu puțină atenție, poți spune adio mătreții – chiar și cu un păr uscat.

Articolul Sunt șampoanele antimătreață potrivite și pentru părul uscat? (P) apare prima dată în Mediafax.