Mediafax

Barna a spus că în 2025 nu vede o posibilitate pentru a face indexările de salarii și pensii, dar sunt garantate plățile.

„Din punctul meu de vedere, și în decembrie, și în ianuarie, când am făcut bugetul, aceasta a fost prioritatea numărul unu: să asigurăm până la sfârșitul anului, fără niciun risc, plata tuturor salariilor și tuturor pensiilor și să nu ajungem în acea incapacitate de plată, să nu avem perturbări pe plățile lunare la zi, fără întârziere în aceste zone”, a spus Tanczos Barna, marți seara, la Antena 3 CNN.

Măsurile de indexare sunt temporare; eliminarea unor sporuri, o „măsură definitivă”

El a mai spus că măsurile de neindexare, de înghețare, de reducere de salarii sunt măsuri temporare, însă eliminarea unor sporuri „este o măsură definitivă”.

„Dar înghețarea și neindexarea salariilor și pensiilor este clar o măsură temporară. În cazul în care lucrurile se echilibrează în 2026, văd posibilă o indexare undeva în doua parte a anului. Dar România are nevoie, cel puțin de un an de zile, de reașezare a echilibrului fiscal-bugetar, cu condiția să avem și măsuri de susținere a economiei”, a spus Barna.

Pentru ca măsurile de austeritate să nu afecteze și creșterea economică, Barna spune că România trebuie să susțină în continuare și investițiile și măsurile de stimulare.

„Aceste măsuri de stimulare a economiei trebuie să vină în paralel cu măsurile de creștere a venitorilor statului. Altfel, intrăm în acea scădere economică din care nu mai ieșim. În același timp, acest pachet este fundamentul pentru o creștere de următorii 10 ani. (…) Dar, din păcate, au mers pe o creștere bazată pe consum, în condițiile în care consumul și cererea au crescut mult mai repede decât producția internă. Decalajul dintre cele două a fost acoperit de importuri și atâta timp cât produsele au venit din afară a țării, practic valoarea adăugată produsă în România s-a dus afară. Noi trebuie să avem grijă ca și producția internă să crească suficient de mult, să avem capacitate de export, să echilibrăm și balanța comercială”, a spus Barna.

Despre programul Rabla

Vicepremierul responsabil cu reforma fiscală a fost întrebat, în context, despre modul în care Guvernul a afectat industria auto suspendând programul RABLA.

„În 2021, când am venit la Ministerul Mediului, am făcut un plan pentru 4 ani de RABLA cu predictibilitate, cu scăderi la anumite tipuri de tichete valorice și creșteri la celelalte și am avut o creștere înmatriculărilor de mașini noi și am reușit să plafonăm, chiar să scădem second-hand-urile. Deci este un lucru care, pe termen, este benefic. Noi nu putem să ne jucăm nici măcar cu programul RABLA. Ok, sunt de acord că trebuie să regândim. Sunt convins că colegii noștri, noi, din guvern, care au văzut până acum de afară anumite elemente, stând la masă, văzând cifrele, analizând aceste programe, se vor convinge că este nevoie de măsuri de stimul și pentru producția internă”, a spus Barna.

Întrebat dacă a vorbit cu ministrul Mediului, Diana Buzoianu, Tanczos Barna a spus că a vorbit și crede că „o să vină cu o decizie corectă în viitorul apropiat, pentru că a început să analizeze și doamna ministrul aceste cifre, aceste date, și sunt evidente”.

Articolul Salariile și pensiile nu vor fi indexate în 2025. Vicepremierul Barna: Eliminarea unor sporuri „este o măsură definitivă” / Ce spune despre programul Rabla apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Vicepremierul Tanczos Barna a explicat, marți seara, la Antena 3 CNN ce înseamnă pachetele 2 și 3 de măsuri fiscale. Potrivit acestuia, pachetul 2 vine în primul rând cu măsuri pentru administrația locală, unde primarii vor primi instrumente pe care, dacă le folosesc, pot aduce mai mulți bani la bugetul local, prin colectarea mai bună a taxelor și impozitorilor locale.

Măsuri pentru administrațiile locale: colectare mai eficientă și reducerea personalului

„Am avut această întâlnire deja cu Asociația Comunelor, Orașelor din România (ACOR), pentru a pune la punct aceste pachete. La reducerea de costuri, da, se va pune problema și acolo de o regândire a schemelor de personal la nivelul administrațiilor locale, municipale, județene, pentru că și acolo trebuie mai puțini angajați. Pentru că dispersia este foarte mare. Consiliul județean cu cel mai mic număr de angajați funcționează cu aproape o treime din numărul de maxim al unui consiliu județean care n-a ținut cont niciodată și a angajat sute de persoane pentru a practica aceeași activitate desfășurată”, a spus Tanczos Barna.

Barna a precizat că s-a discutat deja eliminarea postului de viceprimar la anumite situații, dar și de reducerea numărului de angajați în cazul în care comuna / orașul / municipiul nu atinge un anumit număr de locuitori, .

Impozitarea imobilelor și a mașinilor, regândită

În același timp, se rediscută tot ce înseamnă impozitarea imobilelor. Barna a spus că nu este normală impozitarea pe suprafață în condițiile în care valoarea de piață a imobilelor este, de exemplu, de 10 ori mai mare.

„100 de metri pătrați – am dat de exemplu Borsec, care este oraș – nu se compară cu 100 de metri pătrați la București. Și atunci trebuie să intervină această valoare, acest element al valorii de piață și imobilele să fie impozitate în funcție de această valoare”, a spus Barna.

El a afirmat că și în cazul autoturismelor trebuie regândit sistemul de impozitare: „Nu taxă de mediu în niciun caz, dar lucrurile trebuie echilibrate, pentru că sunt autoturisme pentru care se plătesc 40 de lei impozit și sunt de 10 ori mai poluante decât cele pentru care se plătește 100 de lei impozit. Și acolo lucrurile trebuie așezate. Am avut astăzi o discuție cu producătorii și cu importatorii de autoturisme. Au și dânșii propunere, au și primarii propuneri”.

Limitarea excepțiilor fiscale și măsuri pentru companiile de stat

Practic, pe lângă reduceri de scheme de personal la primării și consilii județene, sunt prevăzute și instrumente de executare silite și de colectare de taxe, dar și eliminarea de excepții și de scutiri la plata impozitelor. Barna spune că s-a ajuns ca persoane cu handicap de vedere care nu conduc autoturisme să aibă pe numele lor cele mai scumpe și cele mai poluante mașini, pentru că aceste persoane sunt scutite de impozit.

În ceea ce privește pachetul pentru companiile de stat, Barna a spus că o să fie un act normativ prin care se vor limita și indemnizațiile și se vor stabili și salariile în instituțiile autofinanțate, unde salariile sunt de ordinul miilor de euro. În aceste cazuri, însă, trebuie modificată legea în Parlament.

Articolul Ce vor conține pachetele 2 și 3 de măsuri fiscale: fără viceprimari și mai puțini angajați în anumite comune; noi reguli de impozitare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Trump a fost întrebat de către un jurnalist dacă Zelenski ar trebui să țintească Moscova sau mai adânc în Rusia, iar el a răspuns spunând: „Nu, el nu ar trebui să țintească Moscova”, scrie Reuters.

Comentariile sale au venit după ce Financial Times, citând persoane informate cu privire la discuții, a raportat marți că Trump l-a întrebat pe Zelenski, în timpul unei convorbiri telefonice la începutul lunii iunie, dacă Ucraina ar putea lovi Moscova sau Sankt Petersburgul dacă i s-ar furniza arme americane cu rază lungă de acțiune.

Tot în cursul zilei de marți, după apariția articolului în Financial Times, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a admis discuția dintre cei doi președinți, însă a subliniat că publicația „a scos cuvintele din context”.

„Președintele Trump a pus doar o întrebare, nu a încurajat alte crime. El lucrează neobosit pentru a opri crimele și a pune capăt acestui război”, a spus ea.

Luni, Trump a anunțat o poziție mai dură față de Rusia în privința războiului, promițând o nouă serie de rachete și alte arme pentru Ucraina. El a dat Moscovei un termen de 50 de zile pentru a ajunge la un acord de încetare a focului.

Articolul Trump contrazice dezvăluirile că l-ar fi întrebat pe Zelenski dacă ar putea lovi capitala Rusiei: „Nu, el nu ar trebui să țintească Moscova” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Acordul stabilește modul în care Germania își va crește cheltuielile până în 2029, respectând în același timp noile reguli ale Uniunii Europene, revizuite pentru a asigura stabilitatea fiscală în cadrul blocului comunitar.

„În cadrul unor discuții constructive cu Comisia Europeană,” a spus oficialul, „guvernul german a ajuns la un acord privind un parcurs multianual pentru creșterea maximă permisă a cheltuielilor primare nete ale administrației publice generale pentru anii 2025–2029”.

Acordul valorifică flexibilitatea oferită de noile reguli fiscale ale UE, Berlinul angajându-se să reducă ritmul cheltuielilor după un impuls investițional pe termen scurt.

„Din cauza investițiilor în infrastructură, securitate și apărare din acest an și anul viitor, cheltuielile nete din bugetul național al Germaniei vor crește semnificativ”, a declarat oficialul pentru Politico. „Pentru anii următori este planificată o creștere semnificativ mai redusă a cheltuielilor nete”.

Planul fiscal structural (FSP) include, de asemenea, reforme structurale despre care Berlinul afirmă că vor contribui la creșterea veniturilor guvernamentale pe termen lung, trimițând „un semnal puternic pentru creștere economică și finanțe publice sustenabile”.

Guvernul condus de Friedrich Merz plănuiește să investească sute de miliarde de euro în infrastructura Germaniei.

Printr-un fond special de aproximativ 500 de miliarde de euro se vor finanța lucrări mari de modernizare a drumurilor, căilor ferate, școlilor și sistemelor digitale.

O parte importantă din bani va merge și spre proiecte pentru energie verde și combaterea schimbărilor climatice.

Pentru a face asta, guvernul vrea să ocolească temporar regulile stricte privind deficitul bugetar.

Pe lângă investițiile în infrastructură, Merz propune cheltuieli masive pentru armată. Vor fi cumpărate arme moderne, echipamente noi și se va consolida sprijinul pentru aliați precum Ucraina. Astfel, Germania vrea să devină un jucător mai puternic în NATO și în securitatea Europei.

Articolul Uniunea Europeană aprobă planul Germaniei de investiții uriașe în infrastructură și apărare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Vicepremierul Barna a spus că nu a discutat cu premierul Ilie Bolojan despre cererea CCR-ului către Ministerul de Finanțelor și el personal nu a văzut acea solicitare.

„Ceea ce vă pot spune e că fără rectificare bugetară, modificări în buget, nu poate să facă nicio instituție. Dacă Curtea Constituțională nu are prevăzut această sumă în buget, trebuie să aștepte rectificarea bugetară. Pe partea de salarii, nu cred că vreo instituție o să aibă rectificare pozitivă anul acesta, pentru că exact aceasta este problema majoră a României astăzi. Trebuie să creăm un stat mai suplu, un stat care funcționează cu cheltuieli de personal mai mici și sumele economisite din bugetul de personal de salarii trebuie să meargă către investiții, pentru a susține o creștere economică sau măcar de a preveni o intrare într-o scădere economică. Nu știu ce se va întâmpla, nu pot să prevăd. Un lucru este cert: dacă deși cer această sumă înseamnă că există o lege, și există o lege care prevede această sumă, dar ceea ce este legal nu este și neapărat moral. Într-o asemenea perioadă în care toată lumea încearcă să reducă cheltuierile, într-o perioadă în care, inclusiv de la partide s-au tăiat 40% din sumele pe care le-au primit partidele în anul 2024, o să vină și probabil indemnizațiile sau sumele forfetare de la parlamentari. Au fost acele tăieri de sporuri, au fost acele reduceri de cheltuieri de personal și acele restrângeri, limitări de cheltuieri. Nu cred că este corect să pretinzi aceste sume”, a spus Tanczos Barna, la Antena 3 CNN.

Vicepremierul a mai spus că dacă este legală această primă pentru fiecare judecător CCR care iese la pensie și nu o vor primi printr-o rectificare bugetară, probabil se vor duce în instanță.

„Dar este o perioadă în care toată lumea trebuie să înțeleagă și companiile de stat, și instituțiile de stat centrale, administrația centrală, deconcentratele, inclusiv administrația locală, despre care am discutat astăzi cu domnul prim-ministru și cu reprezentanții primarilor de orașe de state, de comune, de municipii, că toată lumea trebuie să găsească soluții de reducere a cheltuierilor de funcționare”, a mai spus Barna.

El a afirmat că e posibil ca acești trei judecători pensionari să nu intre în posesia banilor, decât după existența unei hotărâri judecătorești definitive.

Trei judecători ai CCR, Marian Enache, Livia Stanciu și Attila Varga, ar urma să primească fiecare câte aproximativ 36.00 de euro, primă de pensionare.

Articolul Tanczos Barna, despre primele pentru judecătorii CCR: Probabil vor acționa în instanță apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un studiu realizat pe 11.000 de norvegieni și publicat în JAMA Network Open a constatat că persoanele care au mers pe jos, zilnic, mai mult de 78 de minute, și-au redus semnificativ riscul de a dezvolta dureri cronice lombare, scrie Science Alert.

Cercetarea vine ca o confirmare a unui alt studiu realizat în 2024, care a constatat că mersul pe jos de cinci ori pe săptămână timp de cel puțin 30 de minute poate împiedica în mod eficient intensificarea durerii cronice nespecifice de spate.

Rezultatele studiului

Rezultatele acestui studiu arată că persoanele care au mers în medie între 78 și 100 de minute pe zi au avut un risc cu 13% mai mic de a dezvolta dureri cronice de spate decât cei care au mers mai puțin de 78 de minute pe zi.

Mai mult, cei care au mers mai mult de 100 de minute pe zi au avut un risc cu 23% mai mic decât cei care au mers mai puțin de 78 de minute pe zi.

Autorii studiului au concluzionat că „volumul zilnic de mers pe jos este mai important decât intensitatea medie de mers pe jos în reducerea riscului de dureri cronice de spate inferioare”.

Durerile de spate reprezintă una dintre principalele cauze de invaliditate la nivel mondial, iar numeroase studii sugerează că oamenii cu un stil de viață sedentar trebuie să se ridice și să se miște mai mult pentru a compensa efectele negative ale șederii toată ziua.

Articolul Studiu: Cât timp trebuie să mergem zilnic pentru a preveni durerile cronice de spate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Planul lui Bayrou prevede înghețarea cheltuielilor sociale și a tranșelor de impozitare în 2026 la nivelul din 2025, fără a ține cont de inflație, ceea ce a fost imediat criticat de politicienii de stânga. Cheltuielile pentru apărare vor crește însă.

Franța a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 5,8% din produsul intern brut, aproape dublu față de limita oficială a UE de 3% din PIB, pe fondul unei crize politice care a paralizat patru guverne succesive și le-a împiedicat să facă față unei scăderi neașteptate a veniturilor fiscale și unei creșteri a cheltuielilor pentru al doilea an consecutiv.

„Toată lumea va trebui să contribuie la acest efort”, a declarat Bayrou, avertizând că datoria publică reprezintă un „pericol mortal” pentru Franța și trebuie abordată frontal.

Înghețarea cheltuielilor sociale va fi probabil la fel de nepopulară pentru mulți alegători ca și eliminarea a două sărbători legale – probabil Lunea Paștelui și 8 mai, care comemorează sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa.

Sunt pur și simplu prea multe zile libere în luna mai, iar francezii trebuie să se întoarcă la muncă în acea lună, a spus Bayrou, adăugând că acest lucru ar însemna venituri suplimentare de miliarde pentru stat, deoarece toată lumea va munci mai mult și va produce mai mult.

Propunerile lui Bayrou sunt „extrem de nedrepte”, a declarat Johanna Rolland, politician socialist și primar al orașului Nantes, pe X.

Bayrou, un politician centrist vechi, trebuie să convingă opoziția din parlamentul fragmentat al Franței să tolereze cel puțin reducerile sale, sau riscă să se confrunte cu o moțiune de cenzură similară celei care l-a răsturnat pe predecesorul său în decembrie, în legătură cu bugetul pentru 2025.

Articolul Premierul Franței vrea să elimine două zile libere pentru a contribui la redresarea economiei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Articolul Kaja Kallas afirmă că Rusia intensifică folosirea armelor chimice în Ucraina: „vrea să provoace cât mai multă suferință” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Agenția de rating Fitch anunţă, printr-un comunicat de presă citat de Reuters, că planul de consolidare anunţat de guvernul Bolojan ar putea avea un impact semnificativ la nivel fiscal, cât şi de creştere economică. În plus, agenția de evaluare subliniază că măsurile de austeritate ar putea duce la scăderea reală a veniturilor, dar şi la creşterea inflaţiei.

„O consolidare fiscală semnificativă va pune presiune asupra creşterii economice, iar riscurile de implementare nu pot fi excluse. Peste jumătate din veniturile suplimentare prevăzute pentru acest an provin din majorarea cu două puncte procentuale a cotei standard de TVA, la 21% şi din unificarea cotelor reduse de 5% şi 9% într-o cotă unică de 11%, începând din august. Acest lucru va genera o inflaţie mai mare, care va eroda şi mai mult veniturile reale”, precizează agenţia de evaluare.

Fitch mai notează faptul că punerea în aplicare a celui mai recent pachet de consolidare anunţat de autorităţile de la Bucureşti se va reflecta în noile sale previziuni fiscale revizuite, care urmează să fie publicate în data de 15 august.

Agenția de evaluare subliniază și faptul că „riscurile politice s-au diminuat de când guvernul anterior a introdus un pachet de consolidare la sfârşitul anului 2024, pe fondul tensiunilor sporite provocate de anularea alegerilor prezidenţiale din noiembrie”.

În acest sens, toate cele trei mari agenţii de rating (S&P Global Ratings, Moody’s şi Fitch) au conturat o perspectivă „negativă” asociată ratingului suveran al României. Acest lucru plasează ţara noastră la un pas de un rating din categoria „junk”, rating care nu este recomandat investițiilor.

Articolul Agenția de rating Fitch: Măsurile luate de Guvernul Bolojan vor pune presiune asupra creşterii economice, dar vor crește și inflația apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Traficul feroviar a fost redeschis pe intervalul Racoș – Rupea la ora 19:30, iar trenurile staționate temporar vor fi reînscrise treptat în circulație, informează CFR SA.

Trenurile de călători R 3533 (Brașov – Mediaș), IC 531 (București Nord – Cluj-Napoca), R 3536 (Mediaș – Brașov) și IRN 346 (București Nord – Curtici), care au staționat temporar în timpul operațiunilor de repunere sub tensiune a liniei de contact și redeschidere a circulației în condiții normale, vor înregistra întârzieri la destinație cuprinse între 20 de minute și 150 minute.

Circulația feroviară a fost oprită pe distanța Racoș – Rupea, în intervalul orar 17:05 – 19:30, pentru intervențiile desfășurate de personalul feroviar al SRCF Brașov, care a acționat cu drezinele pantograf pentru îndepărtarea copacilor prăbușiți, remedierea deranjamentelor și repunerea sub tensiune a liniei de contact pe zona afectată.

Articolul Trenurile au întârzieri între 20 și 150 de minute după incidentul dintre Racoș și Rupea, jud. Brașov apare prima dată în Mediafax.