Mediafax

Miniștrii au avut discuții privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu, evoluțiile din Georgia, Pactul și reforma Uniunii pentru Mediterana. La secțiunea Afaceri curente au fost abordate relațiile UE-CELAC, Somalia. De asemenea, Înaltul Reprezentant Kaja Kallas a informat succint cu privire la dialogul strategic UE-China, respectiv summit-urile UE-China și UE-Japonia.

Cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a avut o intervenție prin video-conferință în care a prezentat ultimele evoluții din teren și discuțiile privind pacea in Ucraina, iar miniștrii de externe au avut un schimb de opinii cu privire la sprijinul multidimensional al UE pentru Ucraina.

Țoiu a reafirmat necesitatea continuării ajutorului UE pentru Kiev

Ministrul român al afacerilor externe, Oana Țoiu, a reafirmat necesitatea continuării sprijinului UE pentru Ucraina, cu accent pe sprijinul militar, financiar și asistența în perspectiva pregătirii viitorului sezon rece.

A subliniat, de asemenea, nevoia de a crește presiunea la adresa Rusiei prin adoptarea de noi măsuri restrictive. A salutat adoptarea a cinci listări suplimentare în temeiul regimului de măsuri restrictive privind încălcări ale drepturilor omului în Rusia, precum și 15 listări în temeiul regimului de măsuri restrictive împotriva acțiunilor destabilizatoare ale Rusiei peste hotare. Aceste măsuri sunt menite, în principal, să limiteze capacitatea Rusiei de a finanța războiul și să impună costuri economice și politice actorilor politici ruși responsabili de încălcarea drepturilor omului și de acțiunile destabilizatoare ale Rusiei. A susținut adoptarea rapidă a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni și s-a exprimat pentru convenirea unei formule la nivelul UE care să permită limitarea diplomaților ruși pe teritoriul Uniunii.

Ministrul Oana Țoiu a exprimat sprijin pentru avansarea aderării Ucrainei și R. Moldova la UE și a susținut intensificarea eforturilor de outreach către partenerii globali cu privire la o pace justă și durabilă în Ucraina, inclusiv în perspectiva viitoarei Săptămâni la Nivel Înalt din cadrul Adunării Generale ONU din septembrie 2025.

Discuții și despre evoluțiile din Orientul Mijlociu

Discuția privind evoluțiile din Orientul Mijlociu a abordat situația din Gaza, context în care ministrul Oana Țoiu a subliniat importanța unor măsuri de îmbunătățire a situației umanitare grave. În acest sens, a salutat dialogul constructiv recent dintre UE și Israel, urmare căruia Israelul a convenit asupra unor măsuri semnificative pentru îmbunătățirea situației umanitare din Fâșia Gaza, măsurile urmând a fi implementate în zilele următoare. De asemenea, a reiterat susținerea pentru încheierea unui acord de pace și eliberare a ostaticilor.

În ceea ce privește Iran, șeful diplomației române a exprimat profunda îngrijorare față de acțiunile Iranului în regiune și pe plan internațional și dezaprobarea față de decizia regimului de la Teheran de a sista cooperarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Totodată, a punctat necesitatea menținerii monitorizării atente a evoluțiilor din cadrul programului nuclear iranian, ulterior demantelării parțiale de către SUA a principalelor facilități de producție, acesta continuând să prezinte riscuri semnificative de proliferare și de amenințare la adresa securității globale.

Evoluțiile din Georgia

Cu referire la evoluțiile din Georgia, șefa diplomației române a exprimat îngrijorare cu privire la regresul democratic al autorităților și la măsurile de restrângere a spațiului de exprimare și de reprimare a vocilor opozanților. De asemenea, a susținut importanța menținerii unei abordări principiale a UE față de situația din Georgia cu adoptarea unei reacții proporționale și reversibile, dar în același timp pragmatice, care să păstreze opțiunea de dialog, având în vedere obiectivul strategic pe termen lung al UE pentru regiune.

Referitor la Pactul și reforma Uniunii pentru Mediterana, oficialul român a exprimat importanța sprijinirii tranziției de la cooperare la un parteneriat sustenabil și a subliniat necesitatea asumării responsabilității partenerilor, ca pas esențial în vederea alinierii acțiunilor UE la specificul local al fiecărui stat.

În marja reuniunii CAE, Înaltul Reprezentant Kaja Kallas a găzduit un mic-dejun informal cu participarea viceprim-ministrului/ministrului de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi. Ministrul român de externe a evidențiat situația complexă din R. Moldova în contextul intensificării acțiunilor hibride ale Rusiei la adresa Chișinăului. A salutat adoptarea, la inițiativa României, a zece noi listări în cadrul regimului UE de măsuri restrictive având în vedere acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova, precum și a două noi listări în cadrul regimului de măsuri restrictive având în vedere acțiunile destabilizatoare ale Rusiei peste hotare, persoanele și entitățile vizate urmând a fi supuse interdicției de călătorie și înghețării activelor. De asemenea, Oana Țoiu a subliniat importanța continuării sprijinului UE și al statelor membre și a reiterat susținerea pentru avansarea procesului de aderare la UE.

Întrevederi cu omologii din Spania și Polonia

Totodată, în contextul participării la reuniunea CAE, ministrul român al afacerilor externe a avut o întrevedere cu ministrul spaniol pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare, José Manuel Albares Bueno, precum și cu omologul polonez, Radosław Sikorski. Discuțiile s-au axat pe modalități concrete de valorificare a Parteneriatelor Strategice bilaterale, cu accent pe diversificarea schimburilor economice și securitatea regională, inclusiv cooperarea în domeniul industriei de apărare. În dialogul cu oficialul polonez, ministrul Oana Țoiu a punctat interesul pentru o conlucrare în vederea utilizării oportunităților comune oferite de finanțarea UE pentru a participa la reconstrucția Ucrainei. În cadrul întrevederii cu omologul spaniol, demnitarul român a accentuat încrederea față de angajamentul comun pentru finalizarea Acordului bilateral privind dubla cetățenie.

Articolul Oana Țoiu a participat la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE. Întâlniri bilaterale cu omologii din Spania și Polonia apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul de externe al României, Oana Țoiu, a avut marți, o întrevedere bilaterală cu ministrul afacerilor externe al Republicii Polone, Radosław Sikorski, în contextul reuniunii Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene.

Discuțiile au evidențiat nivelul excelent al relației bilaterale, cu accent pe aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre cele două state, mai ales în componentele de apărare și cooperare economică.

Oficialii au reafirmat angajamentul comun pentru consolidarea securității în regiune, cu un accent deosebit pe întărirea Flancului Estic al NATO.

În acest context, cei doi miniștri au exprimat recunoștință pentru contribuția militarilor români din cadrul detașamentului de apărare antiaeriană din Polonia, precum și a militarilor polonezi integrați în brigada multinațională de la Craiova.

În plan european, România și Polonia au subliniat nevoia continuării sprijinului pentru Ucraina și a unei presiuni sporite asupra Federației Ruse.

Cei doi miniștri au reiterat susținerea comună pentru adoptarea cât mai rapidă a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni europene, inclusiv prin măsuri suplimentare asupra exporturilor rusești de energie, sancționarea „flotei fantomă” și limitarea veniturilor Rusiei din petrol.

Un alt punct esențial al discuției a fost reconstrucția Ucrainei, în care România și Polonia își propun o abordare coordonată, valorificând oportunitățile oferite de fondurile europene și parteneriatele între companiile celor două țări.

În acest sens, ministrul Oana Țoiu a propus inițierea unui dialog privind implicarea băncilor naționale de dezvoltare pentru o mai bună utilizare a instrumentelor financiare europene.

Cei doi oficiali au convenit și asupra intensificării cooperării în promovarea valorilor europene în vecinătatea UE, inclusiv prin sprijinirea unor proiecte concrete de impact, precum dezvoltarea mass-mediei în limba română, ca parte a unui efort comun de combatere a propagandei ruse.

Articolul România și Polonia consolidează Parteneriatul Strategic și coordonarea în domeniul securității apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, aflat într-o vizită la Washington, a explicat caracteristicile unice ale acestor sisteme de rachete.

„Pe scurt, este vorba despre lansatoare terestre care pot trage diverse tipuri de rachete ghidate, cu raze de acțiune diferite”, a precizat Pistorius, potrivit dpa.

Caracteristica principală a sistemului american este capacitatea sa de a lansa mai multe tipuri de rachete.

Acest sistem este capabil să lovească ținte de pe teritoriul Rusiei, însă ministrul german al Apărării a subliniat că ar avea un rol de descurajare.

În ceea ce privește armele ofensive cu rază lungă, Germania se bazează în prezent pe racheta de croazieră aer-sol Taurus, cu o rază de aproximativ 500 km, și pe rachetele ATACMS lansate de pe platforme HIMARS, care, în cea mai recentă versiune, pot atinge până la 1.000 km, informează Monitorul Apărării și Securității.

Achiziția planificată până în 2026 a sistemului american MRC Typhon deschide posibilitatea executării de lovituri la distanțe de peste 1.000 km.

Acest sistem este capabil să lanseze rachete de croazieră Tomahawk Block V, cu o rază de acțiune de aproape 2.000 de kilometri, suficientă pentru a lovi Moscova din Berlin.

Typhon, denumit în mod obişnuit „Sistemul strategic de tragere rază medie” (SMRF), este un lansator pentru rachete Standard SM-6 şi Tomahawk. Fiecare lansator conţine patru celule de lansare verticală Mark 41 montate într-un container de 12 metri.

Germany plans to acquire U.S. MRC Typhon missile systems by 2026 to deter Russia, says Defense Minister Pistorius.

The system can launch Tomahawk Block V cruise missiles with a range of ~1800 km — enough to reach Moscow from Berlin. pic.twitter.com/UajQGzd3v0

— Clash Report (@clashreport) July 15, 2025

Articolul Germania va achiziționa sisteme americane Typhon. Acestea pot lansa rachete Tomahawk capabile să lovească Moscova din Berlin apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Mai mult decât atât, sursele citate de Reuters spun că Putin intenționează să continue lupta în Ucraina până când Occidentul se va angaja în termenii săi de pace, iar pretențiile sale teritoriale s-ar putea extinde pe măsură ce forțele ruse avansează.

Una dintre surse a declarat, sub protecția anonimatului pentru Reuters, că Putin consideră că nu au existat discuții detaliate cu privire la bazele unui plan de pace privind războiul din Ucraina.

„Putin crede că nimeni nu s-a angajat serios cu el cu privire la detaliile păcii în Ucraina – inclusiv americanii – așa că va continua până când va obține ceea ce vrea”, a spus sursa.

„Rusia va acționa în funcție de slăbiciunea Ucrainei”, a declarat a treia sursă, adăugând că Moscova și-ar putea opri ofensiva după cucerirea celor patru regiuni estice ale Ucrainei dacă întâmpină o rezistență puternică. „Dar dacă aceasta cade, va avea loc o cucerire și mai mare a Dnipropetrovskului, Sumîului și Harkovului”, a completat sursa.

Cererile Moscovei pentru încetarea războiului, neschimbate

Cele trei surse citate de Reuters spun că Putin nu va opri războiul, iar acesta crede că Rusia poate îndura și alte dificultăți economice decât cele de până acum.

Condițiile de pace prezentate de Putin în vara anului trecut, înaintea summitului de pace din Elveția, sunt cele repetate în mod constant: un angajament că NATO nu se va extinde spre est, neutralitatea Ucrainei și limite privind forțele sale armate, protecția vorbitorilor de limbă rusă care trăiesc acolo și acceptarea câștigurilor teritoriale ale Rusiei, chiar dacă armata nu deține controlul integral asupra celor patru regiuni ocupate în prezent. Aceste cerințe au fost respinse de Ucraina și criticate de către aliații Kievului. 

În prezent, Rusia deține controlul asupra Crimeei, pe care a anexat-o în 2014 și întreaga regiune estică Luhansk. În plus, armata rusă ocupă mai mult de 70 % din regiunile Donețk, Zaporojie și Herson și fragmente din regiunile Harkov, Sumî și Dnipropetrovsk.

Luni, președintele american Donald Trump a anunțat că Statele Unite vor trimite noi arme Kievului. Totodată, el a amenințat cu impunerea unor tarife de 100% asupra Rusiei și sancțiuni secundare țărilor care continuă să importe petrol și alte bunuri din Rusia în cazul în care nu se va ajunge la un acord de pace cu Ucraina în decurs de 50 de zile.

Articolul Putin nu e impresionat de ultimatumul dat de Trump. Surse Reuters: „Va continua până când va obține ceea ce vrea” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

România își exprimă sprijinul pentru încheierea unui acord comercial cu Statele Unite, în contextul în care administrația Trump a impus tarife de 30% asupra Uniunii Europene.

Declarațiile au fost făcute de ministrul de Externe, Oana Țoiu, în cadrul unei reuniuni desfășurate la Bruxelles, unde miniștrii de externe din țările membre discută despre conflictele din Ucraina și Fâșia Gaza.

„Din punctul nostru de vedere, negocierile cu Statele Unite ale Americii trebuie să continue. În acest moment, poziția tarifară a președintelui Trump are un efect și asupra economiei din România”, a spus Oana Țoiu.

Ea a declarat că, deși România nu are un volum mare de exporturi către Statele Unite, efectele deciziei americane se resimt în sectoare foarte importante ale economiei.

„Noi avem un volum mic de exporturi față de Statele Unite ale Americii, însă are un impact major pe lanțul de producție, în special în ce privește industria auto, unde România este un furnizor important”.

Oana Țoiu a precizat că România își pune speranțele în mecanismele de negociere ale Uniunii Europene. „Avem încredere în cadrul de negociere în Uniunea Europeană, pentru că și România are o putere mai mare de negociere și sperăm să ajungem la un acord care să nu ducă la acele tarife până la 1 august”.

Ministra a mai spus că țara noastră sprijină poziția Comisiei Europene, care vrea continuarea negocierilor până la 1 august și evitarea unor măsuri de răspuns împotriva Statelor Unite.

Articolul România vrea o înțelegere comercială cu SUA până la 1 august. Oana Țoiu: „Sperăm la un acord ca să evităm tarifele de 30%” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Radu Marinescu a vorbit, într-o intervenție la Antena 3 CNN, despre cazul lui Emil Gânj, căutat de mai bine de o săptămână, după ce o femeie a fost ucisă și incendiată într-o localitate din județul Mureș.

„În general, judecătorii, mă raportez la statisticile noastre, sunt destul de reticenți în a acorda liberarea condiționată. Se dau amânări, de multe ori foarte îndelungate. Ce s-a întâmplat în aceste cazuri punctuale, mi-e foarte greu să vă spun, pentru că nu am dosarele și elementele concrete pentru a vedea care a fost acolo optica judecătorului”, a declarat Marinescu.

El a adăugat că „statul român condamnă ferm orice formă de violență împotriva oricărei persoane, cu atât mai mult violența împotriva persoanelor vulnerabile, violența împotriva copiilor, violența împotriva femeilor”. În opinia sa, este esențial ca autoritățile să ia „măsuri legislative, instituționale, funcționale, educative” pentru a preveni și reduce astfel de tragedii.

Emil Gânj este căutat deoarece anchetatorii bănuiesc că a dat foc casei în care, anterior, și-a ucis fosta iubită. În trecut, individul a fost condamnat pentru omor și eliberat din închisoare în urmă cu peste cinci ani, înainte de termen. De asemenea, are dosare de violență în familie.

Articolul Radu Marinescu, despre criminalul din Mureș: Violența împotriva femeilor trebuie ferm condamnată apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti transmite că incendiul s-a produs în 29 ianuarie 2021, în jurul orei 05:05, la parterul Pavilionului V al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” și a avut ca urmare decesul mai multor pacienți internați, precum și distrugerea, degradarea și aducerea în stare de neîntrebuințare a Pavilionului V, împreună cu sistemele și echipamentele aferente.

Dosarul, înregistrat inițial la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, a fost preluat în aceeași zi de Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

După lichidarea incendiului, în urma cercetării la fața locului, au fost identificați patru pacienți decedați, restul pacienților fiind evacuați și transferați fie în alte pavilioane ale Institutului, fie în alte unități spitalicești din București.

În perioada imediat următoare, au mai decedat încă 22 de pacienți care fuseseră internați în Pavilionul V la momentul izbucnirii incendiului, existând la momentul respectiv suspiciunea că decesele pot fi puse în legătură cu incendiul.

Urmărirea penală a fost efectuată in rem, sub încadrarea juridică de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, având ca urmare decesul a 26 de persoane, precum și distrugerea, degradarea și aducerea în stare de neîntrebuințare a Pavilionului V, a echipamentelor și sistemelor aferente.

Institutul Național de Medicină Legală a efectuat autopsiile medico-legale asupra cadavrelor victimelor și astfel s-a putut stabilit că, din cele 26 de persoane decedate, 17 au decedat fără legătură de cauzalitate cu incendiul, iar pentru 9 persoane s-a stabilit că decesele lor sunt în legătură de cauzalitate cu expunerea la incendiul din data de 29 ianuarie 2021.

În iunie 2025, procurorii au schimbat încadrarea juridică

La data de 23 iunie 2025, procurorii au dispus schimbarea încadrării juridice, noua încadrare fiind cea de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, având ca urmare decesul a 9 persoane, precum și distrugerea, degradarea și aducerea în stare de neîntrebuințare a Pavilionului V, a echipamentelor și sistemelor aferente, precum și 17 infracțiuni de ucidere din culpă – fiind vorba de decesul celor 17 persoane din cauze patologice, fără legătură cu incendiul.

Totodată, procurorii au dispus clasarea cauzei cu privire la cele 17 infracțiuni de ucidere din culpă, ca urmare a faptului că faptele cercetate nu erau prevăzute de legea penală, precum și disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor într-un dosar separat cu privire la infracțiunea de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.

În cauza disjunsă, cercetările au fost extinse și cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, iar în baza mijloacelor de probă administrate, la data de 24 iunie 2025 procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.

Faptele invocate

„Pe fondul lipsei agentului termic în unitatea sanitară, contrar normelor privind apărarea împotriva incendiilor, Institutul a permis și tolerat, prin intermediul angajaților, introducerea în unitatea sanitară a surselor externe de încălzire, fără ca anterior unitatea sanitară să identifice, evalueze și evidențieze zonele cu risc ridicat unde se pot acumula concentrații mari de oxigen sanitar. Tolerarea utilizării aparatelor externe de încălzit în saloanele destinate pacienților dependenți de oxigenoterapie a făcut posibilă trecerea aerului îmbogățit cu oxigen și populat cu scame de origine textilă prin elementul radiativ al unei aeroterme amplasate în salonul 63 situat la parterul Pavilionului V, cu consecința aprinderii scamelor care apoi au fost expulzate incendiate, producându-se astfel incendiul din data de 29.01.2021, ora 05:05, care a avut ca urmare dezastrul materializat în moartea a 9 persoane și distrugerea, degradarea și aducerea în stare de neîntrebuințare a Pavilionului V al Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, precum și a instalațiilor și echipamentelor din clădirea respectivă, deși, față de situația concretă existentă la momentul izbucnirii incendiului (saloane cu aport crescut de oxigen administrat pacienților cu COVID-19), unitatea sanitară trebuia și putea să prevadă că folosirea surselor externe de căldură într-un mediu cu concentrație ridicată de oxigen creează condițiile pentru producerea unui incendiu”, potrivit unui comunicat transmis marți de Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

S-a dispus urmărirea penală față de societatea comercială Midan Fire Exit SRL, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.

„Societatea în cauză a încheiat cu Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” două contracte și acte adiționale având ca obiect servicii pentru situații de urgență de categoria C1 (P1), prestând servicii pentru situații de urgență fără a deține aviz pentru sectorul de competență și fără resursă umană și bază materială, încălcând astfel dispozițiile art. 36 lit. a), art. 37 alin. (4), art. 41 alin. (3), art. 48 alin. (2) și art. 49 alin. (2) din OMAI 75/2019, anexa 4 privind norma de dotare cu echipament de protecție a serviciilor private pentru situații de urgență și anexa 5 privind dotarea echipelor specializate din OMAI nr. 75/2019. Prin prestarea neconformă a serviciilor pentru situații de urgență, Midan Fire Exit S.R.L. a creat o stare de pericol pentru siguranța unității sanitare și a pacienților, cu consecința imposibilității asigurării unei intervenții oportune de stingere a incendiului produs în data de 29.01.2021, ora 05:05, sau cel puțin de limitare a consecințelor incendiului care a avut ca urmare dezastrul materializat în moartea a 9 persoane și distrugerea, degradarea și aducerea în stare de neîntrebuințare a Pavilionului V al Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, precum și a instalațiilor și echipamentelor din clădirea respectivă, deși, față de situația concretă și de notorietate existentă la momentul izbucnirii incendiului (lipsa agentului termic și prezența aerotermelor în saloanele cu aport crescut de oxigen administrat pacienților cu COVID-19), trebuia și putea să prevadă că intervenția unui singur pompier neechipat corespunzător și fără dotări specifice nu este nici oportună și nici conformă”, potrivit comunicatului de presă citat.

Urmărirea penală s-a dispus și față de Mihăiță Dănilă, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru. Acesta, în calitate de administrator în fapt al societății comerciale Midan Fire Exit SRL, a încheiat cu Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” două contracte și acte adiționale având ca obiect servicii pentru situații de urgență de categoria C1 (P1), „prestând servicii pentru situații de urgență fără a deține aviz pentru sectorul de competență și fără resursă umană și bază materială, încălcând astfel dispozițiile art. 36 lit. a), art. 37 alin. (4), art. 41 alin. (3), art. 48 alin. (2) și art. 49 alin. (2) din OMAI nr. 75/2019, anexa 4 privind norma de dotare cu echipament de protecție a serviciilor private pentru situații de urgență și anexa 5 privind dotarea echipelor specializate din OMAI nr. 75/2019”.

Potrivit procurorilor, prin prestarea neconformă a serviciilor pentru situații de urgență, Dănilă Mihăiță a creat o stare de pericol pentru siguranța unității sanitare și a pacienților, cu consecința imposibilității asigurării unei intervenții oportune de stingere a incendiului produs în data de 29 ianuarie 2021, ora 05:05, ori cel puțin de limitare a consecințelor incendiului care a avut ca urmare dezastrul materializat în moartea a 9 persoane și distrugerea, degradarea și aducerea în stare de neîntrebuințare a Pavilionului V al Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, precum și a instalațiilor și echipamentelor din clădirea respectivă, deși, față de situația concretă și de notorietate existentă la momentul izbucnirii incendiului (lipsa agentului termic și prezența aerotermelor în saloanele cu aport crescut de oxigen administrat pacienților cu COVID-19), trebuia și putea să prevadă că intervenția unui singur pompier neechipat corespunzător și fără dotări specifice nu este nici oportună și nici conformă.

Totodată, Dănilă Mihăiță, în calitate de cadru tehnic în domeniul apărării împotriva incendiilor, angajat la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, nu a identificat pericolele de incendiu care pot să apară la nivelul unității sanitare, fiind de notorietate prezența în unitatea sanitară a surselor externe de încălzire, astfel cum era obligat de art. 8 lit. c) din Dispoziția din 2013 Generală de apărare împotriva incendiilor la unitățile sanitare, obligație menționată și în fișa postului (pompier). Astfel, cadrul tehnic a ignorat prezența surselor externe de încălzire, fără a identifica, evalua și evidenția zonele cu risc ridicat unde se pot acumula concentrații mari de oxigen sanitar.

S-a dispus urmărirea penală și față de Simona Corina Gabriela Ilie pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.

„În calitate de Șef Birou Achiziții publice și Contractare în cadrul Institutului Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Bals, având atribuții de întocmire a contractelor pentru servicii, de verificare cu privire la întocmirea corectă a angajamentelor bugetare și legale și a dosarului achiziției directe, în acord cu legislația în vigoare, a semnat un contract în valoare de 242.000 lei fără TVA (22.000 lei/lună x 11 luni) și un act adițional, în valoare de 66.000 lei fără TVA (22.000 lei/lună x 3 luni) cu societatea Midan Fire Exit S.R.L., având ca obiect achiziția de prestări servicii de intervenție pentru situații de urgență, cu nesocotirea pragului valoric legal stabilit pentru achiziția directă de servicii, de 135.060 lei, fără TVA, în afara condițiilor de eficiență economică și socială și cu nerespectarea principiilor nediscriminării și tratamentului egal, încălcând astfel dispozițiile art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 98/19.05.2016, în forma în vigoare la data încheierii contractului, art. 43 alin (1) din H.G. 395/02.06.2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor privind atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/19.05.2016, art. 7 alin (5) și art. 69 alin (1) din Legea nr. 98/19.05.2016, în forma în vigoare la data încheierii contractului, producând o pagubă materială în dauna Institutului Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș, reprezentând contravaloarea sumelor achitate în baza contractului și actului adițional (285.999,06 lei fără TVA), o vătămare a intereselor celorlalți operatori economici, care au fost privați de dreptul de a depune ofertă sau solicitare de participare în urma publicării unui anunţ de participare în cadrul procedurii, și un folos corelativ în favoarea societății Midan Fire Exit S.R.L. și implicit a administratorului în fapt Dănilă Mihăiță”, arată procurorii.

Prin încheierea contractului sus-menționat cu societatea Midan Fire Exit SRL, care nu îndeplinea condițiile prevăzute de OMAI nr. 75/2019 pentru prestarea serviciilor de tip C1 (P1), în sensul că societatea nu era avizată pentru sectorul de competență, nu avea resursele umane și materiale necesare, „Ilie Simona-Corina-Gabriela a creat o stare de pericol pentru Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” și pentru pacienți, materializată în imposibilitatea asigurării unei intervenții conforme și oportune de stingere a incendiului produs în data de 29.01.2021, ora 05:05, ori cel puțin de limitare a consecințelor incendiului, care a avut ca urmare moartea a 9 persoane și distrugerea, degradarea și aducerea în stare de neîntrebuințare a Pavilionului V al Institutului Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș, precum și a instalațiilor și echipamentelor din clădirea respectivă”, potrivit comunicatului.

Suspecților le-au fost aduse la cunoștință acuzațiile, precum și drepturile și obligațiile procesuale.

Cercetările sunt efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Serviciul Omoruri.

Articolul Institutul „Matei Balș” este cercetat pentru distrugere după incendiul din pandemie, cu 26 de morți apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ucrainenii cred că surprinzătoarea schimbare de atitudine față de țara lor a lui Trump este rezultatul discuțiilor cu Melania, soția sa. Ei cred că sistemele Patriot de care Ucraina avea atâta nevoie și pe care Trump a decis să le trimită ajung în țara lor tot datorită soției lui Trump.

Nu este de mirare, deci, că Melania Trump este celebrată pe rețelele ucrainene de socializare cu meme-uri dintre cele mai creative.

Într-unul dintre ele, Melania, purtând iconica sa pălărie neagră, cu boruri drepte, a designerului american Eric Javits este reprezentată ca un agent ucrainean.

„Îi spun lui Vladimir: „Nu este aceasta o conversație foarte plăcută?”. Și apoi aud că a lansat bombe în noaptea respectivă”

În altul, niște personaje cu aspect neelucidat, purtând însemnele statului ucrainean, îi oferă Melaniei o șapcă pe care sunt aplicate culorile naționale ale Ucrainei, iar într-un altul, Melania este reprezentată stând în spatele președintelui Trump, în timp ce acesta semnează documentul prin care trimite sistemele anti-rachetă Patriot în Ucraina.

Practic, ucrainenii o celebrează în cele mai onorante ipostaze pe prima doamnă a Statelor Unite.

Într-o întâlnire care a avut loc ieri la Casa Albă cu secretarul general al NATO, Mark Rutte,  președintele Dondald Trump  a vorbit despre natura duplicitară a lui Putin:

„Conversațiile mele cu el (cu Putin, n.r.) au fost întotdeauna foarte plăcute. Eu îi spun „Nu este aceasta o conversație foarte plăcută?”. Și apoi aud că a lansat bombe în noaptea respectivă”.

„Mă duc acasă și-i spun primei doamne: Azi am vorbit cu Vladimir. Am avut o conversație minunată. Iar ea mi-a răspuns: „Serios? Alt oraș tocmai a fost bombardat”.

S-a implicat încă de la început în cauza ucraineană

Născută în Slovenia, Melania Trump a apărut de la bun început ca un suporter al Ucrainei mai mare decât soțul său, mult mai sceptic, care l-a și numit pe Zelensky „dictator”.

La puțină vreme după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, Melania Trump a făcut apel la urmăritorii ei de pe rețelele sociale să doneze către Crucea Roșie, spunând: „este devastator și oribil să văd oameni nevinovați suferind”.

Articolul Melania Trump, celebrată pe rețelele ucrainene de socializare, după ce soțul său a fost de acord să trimită Ucrainei sistemele Patriot apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Israelul a atacat din nou Libanul, în ciuda armistițiului agreat în noiembrie 2024, bombardând ținte Hezbollah în valea Bekaa, potrivit comunicatului emis marți de armata israeliană.

„Avioanele de vânătoare israeliene, ghidate de informațiile militare și de comandamentul nordic, au lovit mai multe ținte teroriste ale organizației teroriste Hezbollah în regiunea Bekaa, se arată în comunicatul militar, care face referire la „tabere militare” ale „forței Radwan”, unitatea de elită a Hezbollah, potrivit Le Monde.

Oficialii forțelor israeliene spun că aceste complexe militare ar fi fost folosite de Hezbollah pentru a forma și antrena teroriști care planificau atacuri împotriva Israelului.

12 morți și 8 răniți, bilanțul ultimului raid israelian

Bombardamentele au avut un impact devastator. 12 persoane au murit, inclusiv 7 sirieni, iar alte opt au fost rănite, după ce bombele au lovit o tabără de refugiați sirieni din Wadi Fara, în nordul văii Bekaa, din estul Libanului.

Agențiile de presă libaneze, precum Agenția Națională de Informații, nu au confirmat prezența unităților Hezbollah în zona atacată și au raportat că raidul a lovit doar o tabără de refugiați sirieni.

Ministerul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat că aceste atacuri sunt un „mesaj clar” adresat Hezbollah și guvernului libanez, care, potrivit Israelului, nu a acționat suficient pentru a dezarma grupul, conform acordului de armistițiu.

„Vom lovi toți teroriștii și vom contracara orice amenințare care planează asupra locuitorilor din nord și asupra Statului Israel”, a adăugat oficialul, menționând că Israelul va riposta „cu o forță maximă” la orice tentativă de reconstrucție a capacităților Hezbollah.

Israelul acuză autoritățile libaneze că nu au respectat acordul, permițând Hezbollah să își păstreze și să își întărească infrastructura teroristă. Armata israeliană a subliniat că stocarea de arme și activitățile Hezbollah pe aceste locații reprezintă o încălcare gravă a acordurilor între Israel și Liban și constituie o amenințare continuă pentru securitatea Israelului.

Israel își menține trupele în Liban, încălcând armistițiul

Acordul de încetare a focului, care a pus capăt unui război care dura de mai bine de un an și două luni, prevedea ca Hezbollah să-și retragă combatanții la aproximativ 30 de kilometri de granița israeliană. În acest sector trebuiau concentrate ulterior doar armata libaneză și forțele de menținere a păcii ale ONU.

Deși s-a angajat să se retragă complet de pe teritoriul libanez, Israelul continuă să-și mențină trupele în sudul Libanului și lansează lovituri frecvente în special în sud, susținând că în acest mod împiedică Hezbollah să-și refacă capacitățile și să amenințe din nou securitatea națională a Israelului.

Sâmbătă, cel puțin o persoană a fost ucisă în orașul Khiam în urma unui alt atac israelian, a cărui țintă ar fi fost un comandant anti-tanc al Hezbollah.

Articolul Israel a bombardat din nou sudul Libanului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Premierul Ilie Bolojan și ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, au avut o întâlnire de lucru cu reprezentanții agenției de rating Standard & Poor’s, în cadrul căreia au prezentat măsurile guvernamentale pentru reducerea deficitului și consolidarea fiscală.

Marți, la Guvern, Ilie Bolojan, împreună cu ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, au avut o întâlnire de lucru cu reprezentanții agenției de rating Standard & Poor’s (S&P).

Aceasta face parte din dialogul constant între autoritățile române și agențiile de rating, menit să asigure o comunicare transparentă și clară privind politica fiscală a țării.

Discuțiile au vizat în special „Pachetul 1” adoptat de Guvern, care urmărește reducerea deficitului bugetar prin două direcții principale: creșterea veniturilor și plafonarea cheltuielilor publice.

Acest pachet are ca obiectiv consolidarea structurii fiscale și oferirea unui cadru stabil și predictibil piețelor financiare și partenerilor instituționali.

Pe lângă măsurile deja adoptate, s-au discutat și viitoarele inițiative pentru eficientizarea activității companiilor de stat și o gestionare mai riguroasă a resurselor publice.

Aceste măsuri au ca scop creșterea transparenței și reducerea cheltuielilor.

Bolojan a prezentat o imagine clară și actualizată asupra evoluției finanțelor publice și a perspectivei economice pe termen scurt și mediu, reafirmând angajamentul Guvernului de a continua consolidarea fiscală graduală și de a menține un dialog deschis cu partenerii instituționali și agențiile de rating.

Articolul Ilie Bolojan și Alexandru Nazare au discutat cu S&P despre consolidarea fiscală apare prima dată în Mediafax.