Mediafax

Ministerul de Finanțe din Mexic a precizat că, deși cele trei instituții sunt vizate de interdicții americane privind anumite tranzacții, până în prezent nu există informații concrete care să demonstreze activități ilegale. Cele trei instituții financiare au negat acuzațiile formulate de SUA, iar guvernul mexican a subliniat că Trezoreria americană nu a furnizat dovezi clare în acest sens.

Amenzile impuse de autoritatea mexicană de reglementare bancară au legătură cu neconformități administrative, în special în prevenirea spălării banilor și publicarea de informații obligatorii. Intercam a fost sancționată cu aproximativ 4,9 milioane de dolari, CIBanco cu circa 3,5 milioane de dolari, iar Vector Casa de Bolsa cu aproximativ 1,4 milioane de dolari.

Articolul Mexic: Amenzi de peste 9 milioane de dolari pentru trei bănci vizate de sancțiuni americane apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Atacuri rusești în masă lovesc orașele ucrainene peste noapte

Explozii au zguduit orașele ucrainene în cursul nopții de 16 iulie, Rusia lansând din nou drone și rachete asupra regiunilor din întreaga țară.

Orașul Harkov, din nord-estul țării, a fost ținta unor focuri intense, cel puțin 17 explozii producându-se în doar 20 de minute.

Orașul Krivoi Rog din regiunea Dnipropetrovsk a fost, de asemenea, vizat de un atac masiv al dronelor Shahed. Oleksandr Vikul, șeful administrației militare a orașului, a raportat întreruperi masive de energie și valuri multiple de drone. Un băiat în vârstă de 17 ani a fost, de asemenea, rănit.

Atacul are loc la două zile după ce președintele american Donald Trump a avertizat că președintele rus Vladimir Putin are la dispoziție 50 de zile pentru a încheia un acord de pace sau pentru a se confrunta cu tarife dure din partea Washingtonului.

Fondul de minerale SUA-Ucraina caută un administrator, în timp ce acordul privind resursele critice avansează

Agenția de finanțare a dezvoltării a guvernului SUA a început să caute o companie care să gestioneze un fond de investiții comun SUA-Ucraina, a anunțat Ministerul Economiei din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent.

Anunțul face parte dintr-un acord privind mineralele critice semnat de SUA și Ucraina la 30 aprilie, prin care se creează fondul comun de reconstrucție SUA-Ucraina pentru a dezvolta proiecte în domeniul resurselor naturale ale Ucrainei – inclusiv petrol și gaze, litiu, grafit, minerale critice și infrastructura aferentă, iar acum, proiecte de apărare.

Finlanda: Cetățenii ruși și belaruși nu mai au dreptul să cumpere proprietăți din motive de securitate

O nouă lege intrată în vigoare interzice cetățenilor ruși și belaruși să achiziționeze proprietăți în Finlanda, măsură adoptată pentru a întări securitatea națională pe fondul tensiunilor crescute cu Moscova, relatează The Kyiv Independent.

Legea, votată în aprilie de parlamentul finlandez și anunțată public de ministrul apărării Antti Hakkanen, conferă Ministerului Apărării dreptul de a bloca automat tranzacțiile imobiliare ale cetățenilor proveniți din state considerate „amenințătoare”. Guvernul finlandez a desemnat atât Rusia, cât și Belarus ca state „amenințătoare”.

UE îi cere lui Trump să „împartă povara” inițiativei de a livra sisteme Patriot către Ucraina

Kaja Kallas, șefa diplomației europene a salutat planul președintelui american de a trimite rachete Patriot în Ucraina, însă a subliniat că și SUA ar trebui să contribuie financiar la acest demers, informează Politico.

Luni, președintele Trump a lansat propunerea ca aliații NATO să finanțeze achiziția de armament pentru Ucraina. Printre arme se numără și sisteme Patriot, iar Trump a propus ca acestea să fie cumpărate de aliații europeni, dar să fie produse de industria americană de apărare. Despre acest plan, Secretarul General NATO, Mark Rutte a declarată că arată că Europa „face un pas în față”.

Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.239. Atacuri rusești în masă lovesc orașele ucrainene peste noapte / UE îi cere lui Trump să „împartă povara” inițiativei de a livra sisteme Patriot către Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Confruntările au început în urma unui incident de vineri, când un bătrân a fost agresat de mai mulți migranți, Incidentul a dus la arestarea a trei cetățeni marocani, printre care și suspectul principal, acesta fiind reținut în nordul Spaniei.

Los magrebíes encapuchados, con palos, con botellas de cristal, piedras y protegidos por la Guardia Civil preparán su cacería contra los españoles de Torre Pacheco!! pic.twitter.com/0LKE80YXX5

— Joaquin (@Pichonradical) July 16, 2025

Liderii comunității marocane au făcut apel la calm și la evitarea conflictelor, pe fondul apariției unor mesaje ce fac apel la „vânătoare de migranți”. „Vrem pace. Nu vrem criminali, nu vrem violență sau oameni care vin din afară să facă probleme aici”, a declarat un reprezentant al comunității.

În contextul unor apeluri pentru proteste anti-imigrație de marți, autoritățile regionale au mobilizat peste 120 de ofițeri ai Gărzii Civile. Procurorul-șef pentru infracțiuni motivate de ură, Miguel Ángel Aguilar, a confirmat că sunt investigate atât incidentele din Torre Pacheco, cât și mesajele de incitare la violență venite din partea politicienilor. Aplicația Telegram a închis un canal intitulat „Depot Them Now”, iar în Mataró, lângă Barcelona, poliția a reținut un presupus lider al grupării „Deport Them Now Europe”, suspectat de instigare la ură.

Articolul Ciocniri violente ale migranților marocani cu grupări de extremă dreapta în Spania apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Declarațiile Martei Elena Feitó au provocat un val de indignare populară și dezautorizarea publică din partea președintelui Díaz-Canel. Într-o notă oficială citită la jurnalul de seară al televiziunii de stat, Executivul cubanez a anunțat că Feitó a demisionat după ce „și-a recunoscut greșelile” în intervenția sa din Parlament. Declarațiile oficialei cubaneze au provocat un disconfort profund nu doar în rândul opoziției și al exilului – în continuă creștere în ultimii ani tocmai din cauza crizei economice –, ci și în cadrul aparatului guvernamental. În acest context, chiar președintele Miguel Díaz-Canel a dezaprobat-o public pe ministră, forțându-i astfel retragerea, scrie El Pais.

„Am văzut persoane care par a fi cerșetori. Când te uiți la mâinile lor, la hainele pe care le poartă, sunt deghizați în cerșetori, nu sunt cerșetori. În Cuba nu există cerșetori”, declara luni fosta ministră în cadrul unei sesiuni dedicate prezentării politicilor publice pentru protejarea categoriilor vulnerabile din societate.

„Când sunt persoane care stau în stradă și curăță parbrize […] ele au găsit un mod ușor de a trăi, la semafoare, cerșind, curățând, și probabil că pe urmă, cu banii aceia, se duc să bea”, a adăugat, făcând referire la consumul de alcool. Feitó a criticat și persoanele fără resurse care caută hrană în gunoaie: „Acele persoane recuperează materii prime și ceea ce sunt de fapt sunt muncitori ilegali pe cont propriu”, a spus ea.

Liderul Cubei a încercat să dreagă discursul ministrei

Díaz-Canel a condamnat marți dimineață lipsa de empatie a oficialei printr-un mesaj publicat pe contul său de X: „Este foarte discutabilă lipsa de sensibilitate în abordarea vulnerabilității. Revoluția nu poate lăsa pe nimeni în urmă, aceasta este deviza și responsabilitatea noastră militantă.” Mai târziu, în timpul intervenției sale din Parlament, liderul cubanez a încercat să repare discursul lui Feitó, menționând „un fenomen real și nedorit: existența unor forme de vulnerabilitate, precum persoane fără adăpost sau cu comportamente de vagabondaj.”

„Aceste persoane, pe care uneori le descriem drept cerșetori sau asociate cu cerșetoria, sunt de fapt expresii concrete ale inegalităților sociale și ale problemelor acumulate cu care ne confruntăm. Și o spun pentru că nu sunt de acord cu unele opinii exprimate în comisie pe acest subiect. Nu ar fi onest din partea mea să nu împărtășesc cu voi ceea ce gândesc: este contraproductiv să emitem astfel de judecăți”, a continuat președintele, conform presei oficiale.

Criza economică din Cuba s-a agravat după pandemia de COVID-19 și a dus la un exod fără precedent. În doar un an, între 2022 și 2023, populația insulei s-a redus cu aproape 20%, potrivit unor estimări larg răspândite.

Articolul Ministra cubaneză a Muncii demisionează după ce a afirmat că în Cuba nu există cerșetori apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat marți că procurorul general Pam Bondi ar trebui să facă public „tot ceea ce crede că este credibil” în cazul dosarului Jeffrey Epstein, scrie ABC News.

Trump a declarat în fața jurnaliștilor că a primit o „informare foarte rapidă” cu privire la revizuirea de către Departamentul de Justiție (DoJ) și FBI a dosarelor Epstein. În urma acestui lucru, nu s-a găsit nicio dovadă că Jeffrey Epstein ar fi ținut o „listă de clienți” a asociaților și nu se așteaptă alte acuzații.

Jeffrey Epstein a murit în anul 2019, într-o închisoare din SUA, în timp ce aștepta procesul federal privind rețeaua sa de exploatare sexuală, iar evenimentul a fost considerat o sinucidere.

Cu toate acestea, membri MAGA au teoretizat faptul că detaliile privind infracțiunile lui Epstein au fost ascunse pentru a proteja figuri influente sau agenții de informații.

Potrivit BBC, marți, Trump a lăudat modul în care procurorul său general a gestionat problema, spunând că „ea a gestionat-o foarte bine și va depinde de ea. Orice crede ea că este credibil, ar trebui să facă public”.

Când a fost întrebat de un jurnalist dacă procurorul general i-a spus lui Trump dacă numele său apare în vreuna dintre înregistrări, el a răspuns: „Nu, nu”.

De asemenea, liderul de la Casa Albă a declarat că nu înțelege de ce susținătorii săi manifestă un interes atât de mare pentru cazul lui Jeffrey Epstein, numind subiectul drept „plictisitor”.

Anterior, administrația președintelui Joe Biden a avut acces la dosare, dar nu le-a făcut publice.

Articolul Cazul Epstein: Trump spune că procurorul general ar trebui să publice orice informație „credibilă” despre dosar apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Zeci de posturi de radio ale nativilor americani din întreaga țară, vitale pentru comunitățile tribale, vor risca să fie scoase din emisie dacă Congresul va reduce cu peste 1 miliard de dolari bugetul Corporației pentru Radiodifuziune Publică, potrivit liderilor din industrie, citați de AP.

Senatul SUA urmează să voteze săptămâna aceasta dacă va aproba planul Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală de a anula finanțarea aprobată anterior pentru radiodifuziunea publică pentru 2026 și 2027. Crește teama că majoritatea celor 59 de posturi de radio tribale care primesc finanțare vor înceta să emită, privând populațiile izolate de știri, evenimente locale și alerte meteorologice critice. Camera Reprezentanților a aprobat deja reducerile luna trecută.

„În general, 80% din comunitățile din Țara Indiană sunt rurale, iar singura lor sursă de acces la știri naționale, povești native, știri comunitare și orice altceva este prin intermediul posturilor PBS sau al radioului public”, a declarat Francene Blythe-Lewis, CEO al Vision Maker Media, producător de programe video native americane cu sediul în Lincoln, Nebraska. „Dacă se va ajunge la retragerea finanțării, aș spune că aproximativ 90% din aceste posturi vor înceta să existe”.

Radioul local joacă un rol extrem de important în viața multor persoane care trăiesc în comunități indigene

Mai ales unde televiziunea prin cablu și accesul la internet de mare viteză sunt, în cel mai bun caz, sporadice, iar pentru mulți chiar inexistente. Astfel, posturile de televiziune terestre – de obicei un post PBS – și, mai des, radioul local sunt singurele surse de știri locale, informații despre evenimentele comunității și muzică interpretată de artiști indigeni. Uneori, știrile sunt difuzate în limbile indigene.

„Asta înseamnă că nu vom mai auzi limba noastră la radio”, a spus Blythe-Lewis.

Native Public Media, cu sediul în Flagstaff, Arizona, care susține rețeaua de 59 de posturi de radio și trei posturi de televiziune care deservesc națiunile tribale din întreaga țară, a declarat că aproximativ trei duzini dintre aceste posturi de radio, care depind în mare măsură de finanțarea Corporation for Public Broadcasting, vor fi primele care vor înceta să emită dacă finanțarea va fi redusă pentru anul fiscal următor, care începe la 1 octombrie.

Loris Taylor, CEO al Native Public Media, a declarat într-un editorial că posturile tribale ajung la peste 1,5 milioane de oameni și „pot fi singura sursă de știri relevante la nivel local, alerte de urgență, anunțuri de siguranță publică, conservarea limbii, informații despre sănătate și acoperire electorală”.

Articolul Congresul SUA vrea să reducă finanțarea serviciilor publice de radiodifuziune. Posturile nativilor americani în pericol de închidere apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Anunțul făcut de președintele Trump vine înainte de începerea, programată luni, a unei sesiuni speciale a Legislativului din Texas. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, liderul republican a avut o convorbire telefonică cu delegația republicană din Texas, cerându-le să obțină cinci noi districte „câștigabile”.

Inițiativa are scopul de a evita scenariul petrecut la primul mandat al lui Trump când democrații au câștigat alegerile intermediare, organizate la jumătatea mandatului unui președinte.

Planul prevede mutarea alegătorilor democrați din zone competitive în circumscripții deja dominate de republicani, pentru a consolida majoritatea GOP. Totuși, unii republicani sunt precauți, avertizând că o redesenare agresivă ar putea avea efecte contrare.

Inițiativa vine după ce hărțile desenate în urma recensământului din 2020 erau considerate stabile până la sfârșitul deceniului. Dacă Texas modifică planul la cererea lui Trump, alte state controlate de republicani ar putea urma exemplul, riscând să declanșeze reacții similare în state conduse de democrați.

Articolul Donald Trump cere republicanilor din Texas să redeseneze harta electorală în vederea alegerilor din 2026 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Decizia a fost anunțată de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, care a declarat că „misiunea a fost un succes” și că situația din Los Angeles s-a stabilizat. „Mulțumită trupelor noastre care au răspuns apelului, haosul din Los Angeles se diminuează”, a spus acesta.

Președintele Donald Trump a trimis trupele în iunie, în ciuda opoziției guvernatorului Gavin Newsom. Aproximativ 700 de pușcași marini rămân dislocați în zonă, alături de ceilalți 2.000 de membri ai Gărzii Naționale.

În contextul demarării acțiunilor privind controlul imigrației, administrație de la Washington a desfășurat mii de soldați la frontiera cu Mexicul și a instituit zone militare pentru a sprijini operațiunile ICE (autoritățile de imigrație).

Articolul Los Angeles : Pentagonul retrage 2.000 de membri ai Gărzii Naționale apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Investigația, anunțată marți, vizează contractele și donațiile din străinătate către Universitatea din Michigan, dar și colaborările sale de cercetare internaționale. Potrivit Departamentului Educației (DOE), declarațiile financiare ale universității au fost „incomplete, inexacte și transmise cu întârziere”.

Cazul s-a dezvoltat după ce autoritățile federale au acuzat un cercetător chinez și partenera sa, angajată într-un laborator al universității, că au încercat să aducă o ciupercă toxică în SUA. La doar câteva zile distanță, un alt cercetător chinez a fost arestat la sosirea în țară, fiind suspectat că a expediat materiale biologice către un laborator al aceleiași universități.

Paul Monroe, consilier șef de investigații al DOE a declarat că aceste acuzații demonstrează că laboratoarele Universității din Michigan rămân expuse unor potențiale acte de sabotaj.

Investigația se desfășoară într-un efort mai amplu început în timpul primului mandat al lui Donald Trump, vizând transparența finanțărilor externe în mediul universitar american, în special în ceea ce privește legăturile cu China. În urma presiunilor exercitate de reprezentanți republicani, în luna ianuarie, Universitatea din Michigan a încheiat un parteneriat cu o Universitate din Shanghai.

Articolul SUA: Universitatea din Michigan, anchetată federal după arestarea a doi cercetători chinezi apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cele nouă comunități afirmă că noile prevederi „reprezintă un pericol real și iminent” pentru drepturile lor. Legile contestate permit guvernului federal și celui provincial să desemneze proiecte considerate de interes național sau să creeze „zone economice speciale”, în care unele legi existente nu se mai aplică.

Parlamentul canadian a adoptat în luna iunie un act normativ care oferă guvernului dreptul de a selecta proiecte miniere, petroliere sau de infrastructură și de a decide ulterior care legi li se aplică.

Premierul liberal Mark Carney a declarat că noile reglementări răspund promisiunilor sale de campanie de a accelera proiectele de țară, însă atât grupurile indigene, cât și activiștii de mediu critică măsurile.

„Legea federală permite Canadei să impună proiecte fără o implicare reală a Primelor Națiuni”, se arată în documentul depus la instanță.

Articolul Canada: Primele Națiuni contestă în instanță noi legi privind proiectele de infrastructură apare prima dată în Mediafax.