Mediafax

Manchester City va disputa în această iarnă unul dintre cele mai neobișnuite meciuri din istoria Ligii Campionilor.

Echipa antrenată de Pep Guardiola trebuie să joace pe 20 ianuarie, în deplasare, cu Bodo/Glimt, campioana Norvegiei, la stadionul Aspmyra din orașul Bodo.

Arena are doar 8.000 de locuri și este cel mai nordic loc unde s-a jucat vreodată un meci din cea mai importantă competiție europeană intercluburi.

Bodo/Glimt este debutantă în competiție, la fel ca Kairat Almaty din Kazahstan, care va avea și ea parte de o provocare aparte: un drum de peste 6.500 de kilometri până la Lisabona, unde pe 18 septembrie va întâlni Sporting, în ceea ce va fi cea mai lungă deplasare din istoria Champions League.

Condițiile meteo extreme ar putea marca această ediție a grupelor.

Dacă la Bodo temperaturile sunt foarte scăzute în ianuarie, la Almaty pot ajunge chiar la minus 20 de grade Celsius, ceea ce ar putea transforma meciul Kairat, Club Brugge, programat tot pe 20 ianuarie, în cel mai rece joc disputat vreodată în Champions League.

Articolul Manchester City joacă în ianuarie, la Cercul Arctic, în grupele Ligii Campionilor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Judecătorul de drepturi și libertăți a dispus sâmbătă arestarea preventivă, pentru o perioadă de 30 de zile, a bărbatului de 28 de ani din Otopeni acuzat de omor calificat.

Decizia vine după ce suspectul fusese reținut vineri seara de polițiști și ulterior plasat în arest pentru 24 de ore.

Potrivit Poliției Ilfov, cercetările continuă în cadrul unui dosar penal pentru omor calificat, ancheta fiind coordonată de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov.

Articolul Bărbatul din Otopeni acuzat că și-a ucis copilul, arestat preventiv pentru 30 de zile apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

UPDATE: Incendiul a fost localizat, acesta s-a propagat și la o remorcă dezafectată din imediata apropiere.

În acest moment nu mai exista pericol de propagare la alte autovehicule sau construcții.

Pompierii încă sunt la locul intervenției și acționează în continuare pentru lichidarea incendiului, cauza probabilă a producerii incendiului va fi stabilită după finalizarea intervenției

ȘTIREA INIȚIALĂ: Focul afectează aproximativ 2000 de metri pătrați, cuprinzând vegetație uscată și cauciucuri.

Pompierii de la Detașamentul Arad au trimis la fața locului două autospeciale de stingere pentru a localiza incendiul și a preveni propagarea.

În acest moment, echipajele lucrează pentru a ține sub control flăcările și a împiedica extinderea acestora la vehiculele din apropiere.

Intervenția este în desfășurare.

Articolul Incendiu pe 2000 mp între Arad și Horia – amenină să se extindă la mai multe mașini apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un tribunal al muncii din São Paulo a decis vineri ca Volkswagen să plătească 30 de milioane de dolari pentru „daune morale colective”, într-unul dintre cele mai mari cazuri de exploatare prin muncă din istoria recentă a Braziliei.

Potrivit procurorilor, între 1974 și 1986, circa 300 de muncitori au fost angajați cu contracte neregulate la o fermă din statul Para, administrată de o subsidiară Volkswagen.

Oamenii erau forțați să defrișeze pădurea și să pregătească terenurile pentru pășuni, fiind supravegheați de gardieni înarmați.

Locuiau în adăposturi precare, primeau hrană insuficientă și erau ținuți pe fermă printr-un sistem de îndatorare, fără acces la îngrijiri medicale, chiar și în cazuri de malarie.

Judecătorul Otavio Bruno da Silva Ferreira a stabilit că probele demonstrează proprietatea Volkswagen asupra fermei și că tratamentul aplicat muncitorilor se încadrează în definiția legală a sclaviei.

„Sclavia este un trecut prezent, ale cărui urme persistă în societatea braziliană, mai ales în relațiile de muncă”, a scris magistratul.

Ancheta a început în 2019, după ce un preot local a predat autorităților documente adunate timp de decenii.

După mărturii suplimentare și verificări, procurorii au depus oficial acuzațiile în 2024.

Articolul Volkswagen, amendată cu 30 de milioane de dolari pentru abuzuri de muncă în Amazonia apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Woltemade, în vârstă de 23 de ani şi înalt de 1,98 metri, a semnat un contract pe şase ani şi va purta tricoul cu numărul 27, conform BBC.

Transferul vine în contextul în care viitorul lui Isak la Newcastle rămâne incert, suedezul fiind dorit în continuare de Liverpool.

Deşi impunător fizic, atacantul german nu este un simplu jucător de forţă – este dotat tehnic, se descurcă în spaţii înguste şi leagă bine jocul, fiind chiar poreclit „Woltemessi” de Manuel Neuer.

Progresul său în ultimul an a fost spectaculos: acum 12 luni era necunoscut în Germania, iar acum a devenit golgheterul Campionatului European Under-21 cu şase goluri.

La Stuttgart, Woltemade a marcat 17 goluri în 33 de meciuri sezonul trecut, inclusiv primul gol în finala Cupei Germaniei, câştigând primul trofeu din carieră.

„Sunt foarte fericit să fiu la acest club extraordinar. După ce am vorbit cu antrenorul principal, am sentimentul că acesta este locul potrivit pentru mine”, a declarat atacantul.

Newcastle nu s-a oprit aici şi rămâne interesat de Jorgen Strand Larsen de la Wolves şi Yoane Wissa de la Brentford, deşi timpul scurt până la închiderea perioadei de transferuri face aceste tranzacţii dificile.

Articolul Newcastle sparge recordul de transferuri: 69 de milioane de lire pentru atacantul german Nick Woltem apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

McLaren a confirmat din nou superioritatea la Marele Premiu al Olandei. Lando Norris a câștigat și cea de-a treia sesiune de antrenamente consecutive, devansându-l pe coechipierul său Oscar Piastri cu doar 0,242 secunde.

Norris a înregistrat cel mai rapid timp – 1 minut și 8,972 secunde – consolidându-și poziția de favorit pentru pole position.

Britanicul se află la doar nouă puncte în spatele australianului Piastri în lupta pentru titlul de campion, notează AFP.

Sesiunea de sâmbătă s-a desfășurat fără incidentele care au marcat antrenamentele de vineri, piloții beneficiind de condiții uscate ideale.

Max Verstappen o să aibă un weekend complicat

Diferența de ritm față de restul grilei rămâne impresionantă – George Russell de la Mercedes, clasat pe locul trei, a fost la aproape o secundă în urmă.

Pentru Max Verstappen, weekendul de acasă pare complicat.

Campionul mondial s-a clasat doar pe locul cinci și se confruntă cu o luptă dificilă pentru podium în fața fanilor săi de la Zandvoort. Olandezul speră la ploaie duminică, condiții în care excelează de obicei.

McLaren are șanse mari să câștige și campionatul constructorilor, având un avans colosal de 299 de puncte față de cel mai apropiat rival.

Calificările au loc la ora 15:00, fiind cruciale pe circuitul de la Zandvoort, unde depășirile sunt extrem de dificile în cursă.

Articolul McLaren domină antrenamentele finale la GP-ul Olandei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În drum spre o reuniune la Copenhaga, mai mulți miniștri au enumerat noi sancțiuni ale UE, posibile tarife vamale împotriva exporturilor rusești, utilizarea activelor înghețate ale Moscovei și garanții de securitate ferme pentru Ucraina ca mijloace de a exercita presiuni asupra liderului rus și de a consolida poziția Kievului.

Însă ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, și alții au subliniat că, deși Europa va continua cu aceste inițiative, ele vor fi cu adevărat eficiente numai dacă Washingtonul se va alătura eforturilor de a exercita presiuni asupra lui Putin.

„Dacă în câteva zile, la sfârșitul perioadei de două săptămâni pe care i-a indicat-o președintele [SUA] Donald Trump, Vladimir Putin continuă să se opună unei întâlniri la nivel înalt cu președintele Ucrainei, atunci va trebui să forțăm prin înăsprirea sancțiunilor – sancțiuni din partea Statelor Unite, dar și sancțiuni europene”, a declarat Barrot reporterilor la Copenhaga.

Al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

UE lucrează la un al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează cel mai probabil sectoarele energetic și financiar, explorând în același timp posibilitatea introducerii de noi tarife împotriva exporturilor rusești pentru a pune presiune pe economia Moscovei, potrivit unui document de discuție consultat de POLITICO.

Dar astfel de acțiuni trebuie să fie susținute și de Statele Unite pentru a-l convinge pe Putin să înceteze atacurile asupra Ucrainei, să accepte o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și, în cele din urmă, să accepte un armistițiu în războiul său împotriva Kievului, au declarat alți miniștri.

„În prezent lucrăm la cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni. Cred că ar fi foarte important să putem face acest lucru împreună cu prietenii noștri transatlantici, în special cu Statele Unite”, a declarat ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen.

Termen limită

Pe 22 august, Trump a stabilit un termen limită de două săptămâni – cel mai recent dintr-o serie de termene limită – pentru ca Putin să accepte discuții directe cu Zelenski pentru a pune capăt războiului, amenințând cu consecințe în cazul în care conducătorul rus nu va respecta termenul. Însă liderii UE și-au exprimat scepticismul cu privire la probabilitatea ca această întâlnire să aibă loc, cancelarul german Friedrich Merz afirmând că este puțin probabil să se întâmple.

De aici și apelurile din partea altor țări de a crește presiunea în acest moment.

„Trebuie să exercităm o presiune și mai mare asupra lui Putin”, a declarat ministrul danez de externe Lars Løkke Rasmussen, a cărui țară deține președinția rotativă a UE. „Cred că este destul de evident că [Putin] încearcă doar să câștige timp și să distragă atenția de la atacurile asupra civililor și infrastructurii și, mai recent, asupra reprezentanței UE la Kiev”.

Washingtonul colaborează îndeaproape cu o serie de țări din UE – cunoscute sub numele de „coaliția celor dispuși” – pentru a oferi garanții de securitate Ucrainei după încetarea focului.

Barrot a declarat că liderii militari din coaliția națiunilor dispuse, inclusiv Statele Unite, au avut primele discuții detaliate cu privire la modul în care ar funcționa astfel de garanții de securitate, care ar putea include trupe europene pe teren.

Vineri, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat că majoritatea țărilor UE sunt deschise să antreneze soldați ucraineni în Ucraina în cazul unui armistițiu.

„Trebuie să vă implicați”, a declarat ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna. „Garanțiile de securitate trebuie stabilite cât mai curând posibil”.

Articolul Miniștrii de externe ai UE: SUA trebuie să-și unească forțele cu Europa pentru a exercita presiuni asupra lui Putin apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele SUA, Donald Trump, ar fi sugerat posibilitatea ca trupe chineze de menținere a păcii să monitorizeze o zonă neutră de-a lungul frontului din Ucraina, în cadrul unui eventual acord de pace. Informația a fost publicată pe 29 august de Financial Times, care citează patru surse anonime.

Potrivit relatării, ideea amintește de o propunere mai veche a Rusiei, respinsă însă de Ucraina și aliații săi europeni din cauza relației strânse dintre Beijing și Moscova.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a negat pentru publicația britanică orice discuție privind trupe chineze în Ucraina, catalogând informațiile drept „false”.

Trump și ideea trupelor chineze de menținere a păcii în Ucraina

Donald Trump s-a poziționat în ultima perioadă ca mediator pentru un potențial acord de pace între Kiev și Moscova. Totuși, președintele Volodimir Zelenski a avertizat că orice înțelegere trebuie să includă garanții solide de securitate pentru a preveni o nouă agresiune rusă.

O coaliție europeană a propus deja crearea unei forțe multinaționale de „re-asigurare” pentru perioada post-conflict, însă Rusia a respins categoric varianta desfășurării de trupe NATO, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, catalogând-o drept „intervenție militară străină”.

Rusia și China în contextul propunerii privind trupe chineze de menținere a păcii în Ucraina

Kremlinul a sugerat în trecut ca Beijingul să joace un rol activ în garanțiile de securitate pentru Ucraina, inclusiv prin trimiterea de trupe de menținere a păcii. Totuși, Ministerul chinez de Externe a negat în martie existența unor astfel de planuri.

Deși China se prezintă ca un actor neutru, realitatea arată contrariul: Beijingul a sprijinit Moscova în evitarea sancțiunilor occidentale și a devenit principalul furnizor de bunuri cu dublă utilizare. Ucraina a acuzat, de asemenea, China de furnizarea de componente militare către Rusia, acuzație respinsă de Beijing.

Vizita iminentă a lui Vladimir Putin la Beijing, pentru o întâlnire cu Xi Jinping, ar putea oferi noi clarificări privind rolul Chinei în războiul din Ucraina. Kremlinul a catalogat întâlnirea drept „absolut fără precedent”.

Articolul Trump ar fi sugerat trimiterea de trupe chineze de menținere a păcii în Ucraina, însă Washingtonul neagă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Atacul din noaptea de sâmbătă a ucis cel puţin un civil şi a rănit 28 de persoane, inclusiv copii, în regiunea Zaporojie, a anunţat guvernatorul Ivan Fedorov.

O clădire rezidenţială cu cinci etaje a fost lovită.

Rusia a lansat 537 de drone, precum şi 45 de rachete, potrivit Forţelor Aeriene ale Ucrainei citate de AP.

Forţele ucrainene au doborât sau neutralizat 510 drone, precum şi 38 de rachete.

Kremlinul a declarat joi că Rusia rămâne interesată de continuarea negocierilor de pace, în ciuda atacului aerian asupra Kievului din acea zi, care a fost unul dintre cele mai dure de la începutul răsboiului.

Atacul de joi a fost unul dintre puţinele momente în care dronele şi rachetele ruseşti au pătruns în inima capitalei ucrainene. Printre morţi s-au numărat şi copii, iar eforturile de căutare şi salvare au continuat zile întregi pentru a scoate oamenii din dărâmături.

La câteva ore după atac, administraţia Trump a aprobat o vânzare de arme în valoare de 825 de milioane de dolari către Ucraina, care va include rachete cu rază extinsă şi echipamente conexe pentru a-i spori capacităţile defensive, întrucât eforturile SUA de a media pacea între Ucraina şi Rusia par să fi stagnat.

Articolul Atacul masiv cu drone şi rachete al Rusiei asupra Ucrainei: un mort, zeci de răniţi apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat sâmbătă că Parisul rămâne deschis la discuții cu Iranul pentru a evita reintroducerea sancțiunilor de amploare, dacă Teheranul este dispus să ia măsuri concrete imediat.

Franța, Germania și Regatul Unit au notificat vineri Organizația Națiunilor Unite că sancțiunile globale severe împotriva Iranului, care au fost ridicate în urmă cu un deceniu, vor fi reintroduse în termen de 30 de zile, din cauza refuzului guvernului iranian de a coopera cu comunitatea internațională în ceea ce privește programul său nuclear, potrivit Politico.

Reiterând angajamentul Franței de a reintroduce sancțiunile, Barrot a lăsat totuși ușa deschisă pentru continuarea discuțiilor.

„Ce se întâmplă acum?”, a spus el. „Se deschide o perioadă de 30 de zile, la sfârșitul căreia pot fi aplicate sancțiuni. Apoi, ar putea fi aplicate și sancțiuni europene — cu excepția cazului în care, desigur, Iranul acceptă în această perioadă de 30 de zile să ia măsurile pe care i le-am cerut foarte clar”, a spus Barrot.

„Ușa diplomației rămâne deschisă”, a adăugat el.

Articolul Franța afirmă că ușa „rămâne deschisă” pentru diplomație înainte de reintroducerea sancțiunilor împotriva Iranului apare prima dată în Mediafax.