Mediafax

Forțele Federației Ruse au executat, în noaptea de marți spre miercuri, o nouă serie de atacuri cu vehicule aeriene fără pilot asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina (zona localităților Ismail și Chilia), în proximitatea frontierei fluviale cu România, transmite MApN.

Sistemele de supraveghere radar ale Ministerului Apărării Naționale au monitorizat țintele aeriene care au evoluat în spațiul aerian ucrainean, în intervalul orar 00.00-02.00.

Totodată, au fost alertate și aeronavele F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, de la Baza 86 Aeriană Borcea, pentru a interveni.

„Deoarece nu a existat pericolul unor eventuale pătrunderi neautorizate ale țintelor monitorizate în spațiul aerian național al României, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) nu a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, cu privire la instituirea măsurilor de alertare a populației în zona de graniță din nordul județului Tulcea și nu au fost transmise mesaje RO-Alert. De asemenea, aeronavele F-16 nu s-au ridicat de la sol. Forțele MApN monitorizează permanent situația din zona frontierei fluviale cu Ucraina, iar structurile aliate sunt informate în timp real cu privire la evoluțiile de la granița fluvială și maritimă a României”, transmite MApN.

Articolul MApN: Atac cu drone în Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-un cadru festiv, Klaus Einfalt, membru al consiliului de administrație al SW Umwelttechnik, a fost inaugurat oficial vineri trecut ca nou consul onorific al României pentru Carintia. A doua zi, a avut loc un prânz oficial cu guvernatorul landului, Peter Kaiser, în semn de prietenie bilaterală între Austria și România. „Îl felicit din suflet pe Klaus Einfalt pentru numirea sa ca și consul onorific al României. Cu experiența sa vastă în afaceri, rețeaua sa internațională și angajamentul său personal, este perfect potrivit pentru a consolida relațiile dintre Carintia și România. Numirea sa este un câștig de ambele părți – atât pentru cooperarea economică, cât și pentru schimbul cultural.”

Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21114

Articolul Klaus Einfalt este noul consul onorific al României – Alexander Gerdanovits decorat cu Ordinul Meritul Cultural apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Oficiul Național de Statistică (ONS) a declarat că indicele prețurilor de consum a crescut cu 3.6% luna trecută, față de 3.4% în mai. Economiștii din oraș prevăzuseră o valoare neschimbată.

Richard Heys, economistul șef interimar al ONS, a declarat: „Inflația a crescut în iunie, determinată în principal de prețurile combustibililor auto, care au scăzut doar ușor, comparativ cu o scădere mult mai mare în aceeași perioadă a anului trecut”.

„Inflația prețurilor alimentelor a crescut pentru a treia lună consecutivă, atingând cea mai mare rată anuală din februarie anul trecut. Cu toate acestea, ea rămâne cu mult sub nivelul maxim înregistrat la începutul anului 2023”.

Creșterea survine în contextul în care Partidul Laburist se confruntă cu o analiză intensă a gestionării economice, după două luni de creștere negativă și speculații tot mai intense cu privire la creșterea impozitelor, potrivit The Guardian.

Reeves a încercat marți să minimizeze performanța anemică a creșterii economice a Marii Britanii în discursul său de la Mansion House, spunând bancherilor din City că va reduce birocrația pentru a ajuta la relansarea economiei.

Rata anuală a inflației din Marea Britanie a crescut în acest an după creșteri dramatice ale facturilor la apă, costurilor energiei și impozitelor locale, complicând abordarea Băncii Angliei privind reducerea ratelor dobânzilor.

Ultimele date arată că prețurile combustibililor auto au scăzut cu 9% în anul care s-a încheiat în iunie 2025, comparativ cu o scădere de 10.9% în anul care s-a încheiat în mai. Deoarece prețurile au scăzut mai puțin decât în anul precedent, acest lucru contribuie la creșterea ratei anuale a inflației.

Prețurile medii ale benzinei au scăzut cu 0.5 pence pe litru între mai și iunie 2025, comparativ cu o scădere mai mare de 3 pence între aceleași două luni ale anului precedent.

Cresc îngrijorările cu privire la puterea economiei britanice

Mel Stride, ministrul de finanțe din opoziție, a declarat că deciziile fiscale ale Partidului Laburist sporesc presiunea asupra gospodăriilor. „Știrea de azi dimineață că inflația rămâne cu mult peste ținta de 2% este profund îngrijorătoare pentru familii”.

Cu toate acestea, cresc îngrijorările cu privire la puterea economiei britanice, pe fondul încetinirii pieței muncii și al impactului negativ al războiului comercial imprevizibil al lui Donald Trump asupra perspectivelor globale.

Threadneedle Street a redus rata dobânzii de bază de patru ori în ultimul an, ultima dată în mai, la 4.25%. Aceasta a atenuat o parte din presiunea asupra deținătorilor de credite ipotecare, după ce costurile împrumuturilor au crescut ca răspuns la inflația care a atins un vârf de 11.1% la sfârșitul anului 2022.

Investitorii din City se așteaptă la cel puțin două reduceri suplimentare de un sfert de punct procentual în acest an, piețele financiare anticipând următoarea reducere la reuniunea de politică monetară a băncii din august.

Articolul Inflația din Marea Britanie crește neașteptat, determinată de prețurile alimentelor și combustibililor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Așa cum mi-am asumat la preluarea mandatului, prioritizez lucrările esențiale pentru București: 3 dintre cele mai circulate pasaje și poduri din București intră în reabilitare. Primăria Capitalei, prin Administrația Străzilor, a lansat în SEAP procedurile de achiziție pentru proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare și modernizare”, spune Bujduveanu.

În urma expertizării a 24 de poduri și pasaje din București, cele trei obiective au fost clasificate în gradul V de risc seismic și reprezintă un pericol real pentru siguranța circulației.

Bujduveanu spune că este esențială consolidarea lor, atât pentru siguranța celor care tranzitează aceste zone, cât și pentru fluidizarea traficului și îmbunătățirea mobilității urbane.

„Printre intervențiile majore se numără demolarea și înlocuirea suprastructurilor existente, consolidarea infrastructurii, construirea unor noi structuri rutiere, precum și realizarea marcajelor și montarea indicatoarelor rutiere”, mai spune Bujduveanu.

Durata lucrărilor variază în funcție de complexitate: pentru Pasajul Lujerului este estimată la 33 de luni, pentru Pasajul Bucur – Obor la 24 de luni, iar pentru Podul Băneasa la 17 luni.

Termenele limită pentru depunerea ofertelor în SEAP sunt: 20 august 2025 pentru Pasajul Lujerului, 21 august 2025 pentru Pasajul Bucur – Obor și 22 august 2025 pentru Podul Băneasa.

Articolul Lucrări în București: Pasajul Bucur – Obor, Pasajul Lujerului și Podul Băneasa vor intra în reparații capitale apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Pe platforma Delucru.ro, unde 7600 de tineri din România și-au activat conturile de job-seeker, în ultimele două săptămâni, datele indică o creștere de 39% a aplicărilor în rândul tinerilor între 18 și 24 de ani, comparativ cu perioada anterioară.

Aproape 70% dintre aceștia vizează activități de doar 1-2 ore pe zi sau joburi remote. Cele mai căutate domenii sunt construcțiile, curățenia, îngrijirea vârstnicilor, agricultura și HoReCa sezonier.

Presiunea economică, amplificată de scumpirea alimentelor, utilităților și de creșterea taxelor, îi determină pe peste 40% dintre tineri să accepte joburi punctuale sau suplimentare, iar aproape 60% se tem de scăderea nivelului de trai. Fenomenul se extinde rapid și în orașele mici.

Reducerea burselor determină elevii și studenții să caute venituri suplimentare

În paralel, studiul evidențiază că tăierea burselor sociale și universitare, care însumau 7 miliarde de lei anual, obligă tot mai mulți elevi și studenți să caute venituri suplimentare. Numărul liceenilor interesați de joburi ocazionale a crescut cu 30%, iar studenții migrează către activități part-time sau zilnice pentru a compensa pierderea burselor și explozia cheltuielilor de trai.

Platformele de joburi observă o creștere notabilă a numărului de liceeni care caută de lucru ocazional – fie în weekend, fie câte 1–2 ore pe zi după școală. Aceștia se orientează către munci simple compatibile cu programul școlar, precum distribuție pliante, ajutor în comerț, livrări sau munci casnice în vecinătate. Motivația principală este înlocuirea burselor pierdute și acumularea de economii pentru a face față unui viitor incert.

O creștere cu peste 35% a căutărilor pentru astfel de activități în rândul tinerilor fără calificare, comparativ cu perioada similară a lunii trecute.

Articolul Studiu. Liceenii și studenții își caută de lucru după reducerea burselor. Peste 7.500 de tineri au aplicat pentru un job în ultimele 14 zile apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Miercuri, valul de căldură va persista în jumătatea sudică a Olteniei și a Munteniei, precum și în Dobrogea continentală, unde va fi caniculă și disconfort termic ridicat. Codul galben de caniculă este valabil până joi, la 10.

Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși ușor pragul critic de 80 de unități. Temperaturile maxime vor fi de 34…37 de grade, iar noaptea va fi tropicală, cu temperaturi minime de 19…22 de grade.

Pe de altă parte, până miercuri la ora 22, în Transilvania, Moldova, local în Maramureș și nordul Munteniei, precum și în cea mai mare parte a zonei montane vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii (rafale de 50…70 km/h) și izolat grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor fi de 25…30 l/mp și izolat de peste 40…60 l/mp.

Articolul ANM: Caniculă în sudul țării și cod galben de ploi în Transilvania și Moldova apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Astăzi sunt mai multe situații cu care noi ne confruntăm și fiecare dintre ele are nevoie de o soluție diferită”, a explicat ministrul Mediului la RFI. Ea a subliniat că, în cazul comunităților cu ferme afectate de atacurile urșilor, soluțiile prioritare sunt gardurile electrice și sistemele de protecție pentru care statul trebuie să sprijine financiar.

În ceea ce privește urșii de pe Transfăgărășan, problema este alta: „Acolo sunt niște urși obișnuiți să primească mâncare. Dacă le dai o dată hrană, îi condamni practic la moarte, pentru că își pierd frica de om și ajung inevitabil la incidente dramatice”. În acest sens, Ministerul Mediului pregătește un proiect legislativ prin care hrănirea animalelor să fie sancționată în mod expres, iar amenzile să fie „crescute drastic”, a spus Buzoianu.

Garda Forestieră va da amenzi pentru oprirea neregulamentară a mașinilor

Oficialul a subliniat că în prezent jandarmii și reprezentanții Gărzii Forestiere aplică amenzi doar pentru oprirea neregulamentară a mașinilor, deoarece hrănirea animalelor nu este sancționată în mod clar prin legislație. „Vom introduce această prevedere în lege, ca să putem interveni eficient”, a adăugat ministrul.

Ministrul Mediului a atras atenția asupra cifrelor rezultate în urma recensământului realizat pe baza probelor ADN. „România poate gestiona 3.500 – 4.000 de urși, însă estimările actuale indică între 10.000 și 12.000 de exemplare”, a declarat Buzoianu. „Vom analiza atent aceste cifre, dar trebuie să recunoaștem că există o presiune mare și asupra comunităților locale”.

Ea a precizat că primăriile ar trebui să beneficieze de o mai mare autonomie în intervenții, cu respectarea avizelor de specialitate. „Există situații dramatice în comunități, cu copii în pericol și animale ucise. E nevoie de măsuri rapide, dar și de protejarea biodiversității”, a punctat Diana Buzoianu, concluzionând că obiectivul este protejarea vieții umane, menținerea biodiversității și implementarea unor măsuri de prevenție eficiente.

Articolul Ministrul Mediului anunță amenzi uriașe pentru cei care hrănesc urșii. Primăriile vor primi mai multă autonomie  apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Vicepremierul Dragos Anastasiu a declarat marți seara, la Digi24, că țara noastră risca să ajungă într-o situație de criză economică similară celei din Grecia din anul 2010, cu un „curs la 6 lei” și „șomaj de 30-40%”, dacă Guvernul nu ar fi adoptat rapid, până pe 8 iulie, pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.

„Dacă nu ieşeam, până pe 8 iulie, cu acest pachet dureros, dar credibil pentru cei care ne dau banii, Comisia Europeană începea demersul de a stopa fondurile europene pentru România, iar agenţiile de rating, care ne spun nouă că ţara dumneavoastră e acceptabilă pentru investiţii sau nu e acceptabilă pentru investiţii, ne-ar fi spus foarte repede că suntem neacceptabili pentru investiţii. Şi asta era scenariul Grecia 2010, cursul valutar s-ar fi dus probabil la 6, şomajul la 30-40%”, a spus Anastasiu.

Vicepremierul a mai punctat faptul că pachetul de măsuri fiscale a fost singurul care putea fi adoptat rapid și că nu a existat timp suficient pentru a începe „cu ce doare cel mai tare”. Din acest motiv, spune Anastasiu, „pachetul 2 rezolvă din inechități, pachetul 3, cu atât mai mult și așa mai departe”.

Măsurile anunțate în primele 2 pachete fiscale

Pe 7 iulie, Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului pentru pachetul de măsuri fiscale care prevede majorări de taxe, cea mai importantă fiind creșterea TVA de la 19% la 21%, precum și înghețarea pensiilor și salariilor în sectorul public în anul 2026.

Patru zile mai târziu, Ilie Bolojan a anunțat măsurile din al doilea pachet fiscal. Acesta va include măsuri privind reforma companiilor de stat, modificarea indicatorilor de performanță, reducerea numărului de membri în conducerile companiilor și plafonarea indemnizațiilor acestora, dar și digitalizarea ANAF.

Articolul Scenariul negru în care putea fi România, dacă nu erau adoptate măsurile fiscale: „curs valutar la 6 lei și șomaj 30-40%” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-un comunicat remis miercuri, BNS precizează că România ar putea înregistra al patrulea cel mai mare preț la energie electrică pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană, depășind toate țările din Europa de Est și situându-se imediat după Germania, Danemarca și Irlanda,

Conform analizei BNS, liberalizarea prețurilor la energie de la 1 iulie , cumulată cu măsurile fiscale promovate de Guvern – creșterea TVA și înghețarea veniturilor în sectorul public – va conduce la scumpiri de până la 79% la facturile de electricitate. În acest context, consumatorii români ar urma să plătească prețuri de trei ori mai mari decât în Ungaria și de 2,5 ori mai mari decât în Bulgaria, cele mai mici prețuri din regiune.

„În absența unor măsuri eficiente de sprijin și în condițiile unei piețe dereglate, România riscă să devină statul cu una dintre cele mai ridicate poveri la plata energiei electrice din întreaga Uniune Europeană”, atrage atenția BNS.

Scumpirile vor afecta peste un sfert din gospodării, existând riscul de a nu-și putea achita facturile la timp

Efectele cumulate ale liberalizării și ale majorării TVA vor amplifica fenomenul sărăciei energetice, cu riscul ca peste un sfert dintre gospodării să nu-și poată achita la timp facturile, avertizează sindicatele. Potrivit datelor BNS, în perioada de aplicare a subvențiilor între 2021 și 2025, prețul energiei din România se situa deja pe locul cinci în UE, raportat la puterea de cumpărare.

„Riscurile sociale sunt uriașe: România ar putea ajunge de pe locul 22 direct pe locul 7 în topul prețurilor medii din UE și chiar pe locul patru în scenariul cel mai nefavorabil. În paralel, inflația anuală riscă să depășească 8,25%, iar rata sărăciei să urce la 24% în 2025”, se arată în analiza BNS.

Organizația sindicală solicită Guvernului reevaluarea pragurilor de sprijin, intervenții de reglementare a pieței energiei și constituirea unei celule de criză care să monitorizeze evoluția prețurilor și să combată eventualele abuzuri ale furnizorilor.

BNS atrage atenția că liberalizarea pieței a fost decisă „în condițiile în care piața nu funcționează corect”, iar efectele ar putea amplifica polarizarea socială și sărăcia energetică în România.

Articolul România aproape să aibă al patrulea cel mai mare preț la energie electrică din UE pentru populație apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Anunțul a fost făcut de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, în cadrul reuniunii omologilor săi din UE. Acesta a declarat că „Franța și partenerii săi sunt … îndreptățiți să reaplice embargourile globale asupra armelor, băncilor și echipamentelor nucleare care au fost ridicate în urmă cu 10 ani. Fără un angajament ferm, tangibil și verificabil din partea Iranului, vom face acest lucru până la sfârșitul lunii august cel târziu„.

În situația în care Teheranul nu va face progrese în privința limitării programului său nuclear, Iranul ar urma să fie supusă sancțiunilor UE până în data de 15 octombrie, oferind semnatarilor europeni ai acordului nuclear din 2015 – Marea Britanie, Franța și Germania – o pârghie continuă în negocierile cu Iranul.

Ce vor Marea Britanie, Franța și Germania

Puterile europene doresc ca inspecția nucleară a ONU să revină în Iran, cu scopul de a împiedica Iranul să încerce să își reconfigureze programul nuclear după loviturile americane asupra a trei situri în luna iunie, scrie The Guardian.

Revocarea sancțiunilor ar fi declanșată în temeiul capitolului șapte din Carta ONU, făcând obligatorie reintroducerea unei rezoluții care impune Iranului să suspende toate activitățile legate de îmbogățirea și reprocesarea uraniului, inclusiv la nivel de cercetare și dezvoltare.

Abbas Araghchi, ministrul iranian de Externe, a declarat recent că declanșarea mecanismului snap‑back „va însemna sfârșitul rolului Europei în problema nucleară iraniană și ar putea fi cel mai întunecat punct din istoria relațiilor Iranului cu cele trei țări europene, un punct care s-ar putea să nu mai fie reparat niciodată”.

Aceste sancțiuni includ embargouri pentru armament, restricții financiare asupra băncilor iraniene și interdicții privind tehnologiile nucleare sensibile.

După loviturile SUA asupra a trei instalații nucleare iraniene, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat pentru CBS că Iranul are capacitatea tehnică de a relua îmbogățirea uraniului „în câteva luni”.

Articolul Europa cere Iranului să limiteze programul nuclear până la sfârșitul lunii august. Ce riscă Teheranul în caz contrar apare prima dată în Mediafax.