Mircea Fechet acuză Ministerul Mediului de „sabotaj instituțional”

Mediafax

Deputatul PNL Mircea Fechet trage un semnal de alarmă asupra blocajului administrativ de la Ministerul Mediului, unde patru mari proiecte hidroenergetice rămân „captivi în sertare” de două luni, în ciuda faptului că îndeplinesc toate condițiile legale și au fost declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării investiții de interes public major.

„România nu își mai poate permite luxul paraliziei administrative. Hidrocentralele sunt coloana vertebrală a unui sistem energetic sigur și predictibil, dar și un scut împotriva viiturilor. Fiecare zi de întârziere înseamnă facturi mai mari pentru consumatori și o dependență sporită de importurile de energie”, a declarat Fechet.

El acuză conducerea Ministerului Mediului că „sfidează CSAT” și blochează proiecte care ar aduce energie curată, mai ieftină și protecție pentru comunități vulnerabile.

„Un proiect ținut în sertar este o baricadă împotriva interesului public. Este un act de sabotaj instituțional și o amenințare la stabilitatea României”, a adăugat deputatul.

Fechet cere emiterea imediată a acordurilor de mediu pentru cele patru investiții și repunerea interesului național „deasupra oricărei forme de blocaj administrativ”.

Articolul Mircea Fechet acuză Ministerul Mediului de „sabotaj instituțional” apare prima dată în Mediafax.

Mexic: Autoritățile vor să strângă 10 milioane dolari în 2026 aplicând o taxă pe jocurile video violente

Mediafax

Guvernul mexican dorește să impoziteze jocurile video violente ca parte a politicii sale din domeniul sănătății, a anunțat marți Ministerul Finanțelor, potrivit Le Figaro. Această măsură, inclusă în bugetul pe 2026, este în același pachet cu taxe speciale pe tutun și băuturi zaharoase, a declarat ministrul Edgar Amador. Noile taxe „fac parte din politica de sănătate și siguranță, mai degrabă decât din politica fiscală”, a subliniat el în timpul unei conferințe de presă.

Ministerul Finanțelor nu a specificat criteriile de selectare a jocurilor video în cauză, dar a anunțat că taxa va fi de 8%, ceea ce ar putea duce la colectarea a peste 183 de milioane de pesos (9,8 milioane de dolari) în 2026. De asemenea, ministerul nu a detaliat mecanismul care va fi utilizat pentru colectarea taxei, ai cărei dezvoltatori și furnizori operează în principal prin intermediul platformelor electronice.

Conform unor studii recente, există „o legătură între utilizarea jocurilor video violente și un nivel mai ridicat de agresivitate în rândul adolescenților, precum și efecte sociale și psihologice negative, cum ar fi izolarea și anxietatea”, au explicat cei care au inițiat proiectul. Aceste probleme afectează oamenii „într-un stadiu foarte incipient al potențialului lor economic”, reducându-le capacitatea de dezvoltare și reprezentând „o povară semnificativă pentru sistemele de sănătate”, au mai transmis inițiatorii proiectului.

Propunerea de buget trebuie dezbătută și aprobată de Congresul mexican până la 15 noiembrie.

Articolul Mexic: Autoritățile vor să strângă 10 milioane dolari în 2026 aplicând o taxă pe jocurile video violente apare prima dată în Mediafax.

Ponta, lui Boloș: O ipocrizie și o fugă de răspundere pentru dezastrul bugetar

Mediafax

Victor Ponta a transmis, într-un mesaj public, că în România premierul nu poate aloca bani publici și nu poate efectua cheltuieli sau împrumuturi fără semnătura ministrului de Finanțe.

„Degeaba decide premierul – în sistemul nostru birocratic, nicio cheltuială nu poate fi făcută fără semnătura de la Finanțe”, a subliniat fostul prim-ministru.

Acesta a explicat că un ministru are dreptul să refuze cererile premierului atunci când sunt greșite sau ilegale, iar dacă are principii, poate chiar să demisioneze.

„Povestea lui Boloș este o mare ipocrizie și o fugă de răspundere. Răspunderea pentru dezastrul deficitului și pentru îndatorarea criminală a României aparține strict celor doi indivizi care au semnat: Marcel Boloș și Adrian Câciu”, a afirmat Ponta.

El a acuzat conducerile PSD și PNL că au tolerat situația și a numit „complici prin pasivitate” pe cei care se aflau în Guvern și știau foarte bine ce se întâmplă.

„Grindeanu și Predoiu erau acolo și sunt și azi. Ieșirea lui Boloș, prin care îl face vinovat doar pe Ciolacu, este doar praf în ochii oamenilor, cu sprijinul instituțiilor media care continuă să încaseze milioane de euro de la PSD și PNL prin Buget”, a mai spus fostul premier.

Ponta și-a încheiat mesajul cu un atac: „Sper ca explicațiile mele să îi fi lămurit pe oamenii normali. Pe propagandiști și pe proștii incurabili îi rog să nu citească, pentru că oricum nu ar înțelege”.

Fostul ministru de Finanţe Marcel Boloş afirma că l-a anunţat de ”cel puţin şase ori” pe premierul Marcel Ciolacu că „deficitul bugetar se duce în cap”. Informările au început din 18 august 2024. „Mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar”, spunea Boloş.

Articolul Ponta, lui Boloș: O ipocrizie și o fugă de răspundere pentru dezastrul bugetar apare prima dată în Mediafax.

Atac nocturn masiv al Rusiei: Sute de drone și zeci de rachete au bombardat Ucraina

Mediafax

Volodimir Zelenski a anunțat pe platforma X că miercuri dimineață „salvatorii lucrează în Volocisk, regiunea Hmelnițki, unde rușii au lovit un atelier de croitorie cu o rachetă.”

Trei persoane au fost rănite, a mai spus liderul ucrainean adăugând că în timpul atacului nocturn asupra Ucrainei, rușii au folosit aproximativ 415 drone de diferite tipuri și peste 40 de rachete de croazieră și balistice.

15 regiuni ucrainene au fost atacate și o persoană a fost ucisă în urma bombardamentelor din regiunea Jitomir, a precizat Zelenski.

Deși declară că sunt dispuși să înceapă negocierile pentru încheierea conflictului, rușii au intensificat în ultimele zile atacurile asupra Ucrainei omorând civili și distrugând ținte civile.

Ministerul român al Apărării Naționale a anunțat că în noaptea de marți spre miercuri, sistemele de supraveghere radar ale MApN au detectat un grup de drone aeriene, în zona localității ucrainene Vâlcov, la granița cu România. Două aeronave de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat la ora 00.59 de la Baza 86 Aeriană din Feteşti pentru misiuni de cercetare. La ora 01.27 a fost transmis mesajul Ro-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea. Nu au fost detectate pătrunderi ale unor vehicule aeriene în spațiul aerian național, a comunicat MApN. La ora 02.35 a fost transmis semnalul de încetare a alertei aeriene, iar aeronavele au revenit la bază.

Aliații NATO au fost informați despre incident.

Alarmă este și în Polonia. Armata poloneză a anunțat miercuri dimineață că a doborât drone care au încălcat spațiul său aerian în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei vecine. Aeroporturile Varșovia Chopin, Rzeszów-Jasionka, Varșovia Modlin și Lublin și-au suspendat operațiunile din motive de securitate.

Articolul Atac nocturn masiv al Rusiei: Sute de drone și zeci de rachete au bombardat Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Zelenski cere sancțiuni dure: Atacul dronelor rusești în Polonia nu este un accident, ci un precedent periculos

Mediafax

Mesajul a fost publicat pe platforma X.

„Moscova împinge întotdeauna limitele posibilului și, dacă nu întâmpină o reacție puternică, rămâne la un nou nivel de escaladare. Astăzi a existat o altă etapă de escaladare – drone ruso-iraniene au operat în spațiul aerian al Poloniei, în spațiul aerian NATO. Nu a fost vorba doar de o dronă care ar putea fi considerată un accident, ci de cel puțin opt drone de atac îndreptate spre Polonia”, a scris Zelenski.

Președintele ucrainean le-a cerut aliaților să sancționeze dur Rusia.

„Un precedent extrem de periculos pentru Europa. Dacă vor exista pași suplimentari depinde în întregime de coordonarea și forța răspunsului. Rușii trebuie să simtă consecințele. Rusia trebuie să simtă că războiul nu poate fi extins și va trebui să i se încheie. Pauza sancțiunilor a durat mult prea mult. Amânarea restricțiilor asupra Rusiei și a complicilor săi înseamnă doar creșterea brutalității atacurilor. Sunt necesare suficiente arme pentru a descuraja Rusia. Este nevoie de un răspuns ferm – și acesta poate fi doar un răspuns comun al tuturor partenerilor: Ucraina, Polonia, toți europenii, Statele Unite. Le mulțumesc tuturor celor care ajută”, a precizat Volodimir Zelenski.

Ce spune armata poloneză

Armata poloneză a anunțat miercuri dimineață că a doborât drone care au încălcat spațiul său aerian în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei vecine. Polonia este stat membru NATO ceea ce înseamnă că a fost încălcat și spațiul aerian al organizației militare. Aeroporturile Varșovia Chopin, Rzeszów-Jasionka, Varșovia Modlin și Lublin și-au suspendat operațiunile din motive de securitate. Autoritățile poloneze s-au reunit de urgență într-o ședință pentru a analiza criza de securitate națională.

Alertă este și în România după ce în noaptea de marți spre miercuri, sistemele de supraveghere radar ale MApN au detectat un grup de drone aeriene, în zona localității ucrainene Vâlcov, lângă granița românească.

Două aeronave de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană din Feteşti pentru misiuni de cercetare și a fost transmis mesajul Ro-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea. Nu au fost detectate pătrunderi ale unor vehicule aeriene în spațiul aerian național, a comunicat MApN.

Articolul Zelenski cere sancțiuni dure: Atacul dronelor rusești în Polonia nu este un accident, ci un precedent periculos apare prima dată în Mediafax.

Negrescu anunță că eurodeputații români susțin Constanța pentru Hubul European de Securitate

Mediafax

Printr-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, europarlamentarul PSD, Victor Negrescu a anunțat că a reușit să obțină consensul tuturor eurodeputaților români în jurul acestui proiect.

„Este o dovadă clară că, atunci când este vorba despre interesele României și despre securitatea europeană, putem acționa împreună”, notează Negrescu.

Inițiativa vine în contextul prezentării Stării Uniunii de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și „reprezintă un apel pentru recunoașterea rolului strategic al României și al Mării Negre pentru întreaga Uniune”.

Negrescu a mulțumit colegilor din Parlamentul European, subliniind: „Împreună facem România mai puternică și mai influentă în Uniunea Europeană!”.

Articolul Negrescu anunță că eurodeputații români susțin Constanța pentru Hubul European de Securitate apare prima dată în Mediafax.

Sacrificările de animale și producția de carne au crescut la bovine și păsări în iulie 2025

Mediafax

Potrivit Institutului Național de Statistică, în iulie 2025, față de iunie 2025, numărul bovinelor sacrificate a crescut de la 40.000 la 41.000 de capete, iar greutatea în carcasă a urcat de la 6.657 tone la 6.801 tone.

La păsări, saltul a fost semnificativ, de la 31.05 milioane capete la 38.95 milioane, cu o greutate în carcasă de 63.873 tone.

Sacrificările de porcine au scăzut ușor, de la 301.000 la 298.000 de capete, greutatea totală coborând de la 26.701 tone la 25.783 tone.

De asemenea, la ovine s-a înregistrat o scădere. Dacă în iunie era un număr de 305.000 de capete, în luna iulie au fost 242.000 de capete sacrificate. Greutate în carcasă a ajuns la 3.544 tone, față de 4.126 tone în luna precedentă.

Comparativ cu aceeași lună a anului 2024, au fost raportate au fost înregistrate creșteri la bovine (41.000 față de 40.000 capete), porcine (298.000 față de 294.000 capete) și păsări (38.95 milioane față de 29.74 milioane).

Privind ovinele și caprinele, sacrificările au scăzut semnificativ de la 322.000 capete în iulie 2024 la 242.000 în iulie 2025.

Articolul Sacrificările de animale și producția de carne au crescut la bovine și păsări în iulie 2025 apare prima dată în Mediafax.

Directorul general și directorul comercial ai ELCEN, sub control judiciar pentru fapte de corupție

Mediafax

Direcția Națională Anticorupție a anunțat marți, 9 septembrie 2025, că doi șefi ai Electrocentrale București S.A. (ELCEN) sunt urmăriți penal pentru fapte de corupție și au fost plasați sub control judiciar pentru 60 de zile.

Claudiu-Ionuț Crețu-Sârbu, directorul general al companiei, este acuzat de două infracțiuni de luare de mită, iar Cristian-Andrei-Cornel Zamfiroi, directorul comercial, de două infracțiuni de complicitate la luare de mită și una de luare de mită.

Anchetatorii susțin că, pe 1 iulie 2025, Crețu ar fi primit, prin intermediul lui Zamfiroi, suma de 40.000 de lei de la reprezentantul unei firme, pentru urgentarea unor plăți către societatea respectivă. Ulterior, pe 10 iulie, el ar fi pretins, tot prin același intermediar, 1.565.000 de euro de la administratorul unei alte companii, pentru o tranzacție imobiliară. În plus, pe 30 iulie, Zamfiroi ar fi solicitat 50.000 de lei în legătură cu îndeplinirea unor atribuții de serviciu.

Pe durata controlului judiciar, inculpații nu au voie să părăsească țara, să își exercite funcțiile de conducere din cadrul ELCEN, să comunice cu martori sau cu alți participanți la dosar și trebuie să se prezinte periodic la poliție și la DNA.

Procurorii avertizează că nerespectarea obligațiilor impuse poate duce la arestarea preventivă sau arestul la domiciliu. În paralel, ancheta vizează și alte persoane suspectate de implicare în fapte de corupție.

Articolul Directorul general și directorul comercial ai ELCEN, sub control judiciar pentru fapte de corupție apare prima dată în Mediafax.

Ce este „Ghost Shark”, flota de drone subacvatice în care Australia investește 1.1 miliarde de dolari

Mediafax

Ministrul Apărării, Richard Marles, a declarat că noile drone subacvatice vor „oferi o forță mai capabilă și mai letală”, prin completarea flotei de suprafață.

Zeci de unități Ghost Shark vor fi construite pe teritoriul Australiei, cu posibilitatea de a fi exportate ulterior către aliați, a precizat ministrul Apărării, Pat Conroy.

Potrivit oficialilor, vehiculele vor putea desfășura misiuni de informații, supraveghere, recunoaștere și atacuri la distanțe foarte mari de continent, primele unități urmând să intre în serviciu la începutul anului 2026.

Decizia vine în contextul în care Australia dorește să integreze mai multe tehnologii autonome în apărare, întrucât trebuie să apere o coastă vastă, dar și peste 3 milioane de kilometrii pătrați de ape teritoriale.

În plus, statul intenționează să construiască submarine cu capacitate nucleară, în colaborare cu Regatul Unit și Statele Unite.

Articolul Ce este „Ghost Shark”, flota de drone subacvatice în care Australia investește 1.1 miliarde de dolari apare prima dată în Mediafax.

Joe Wilson (SUA), despre atacul cu drone al Rusiei în Polonia: Este un act de război

Mediafax

Într-o postare publicată miercuri pe X, Wilson a criticat atacurile cu drone săvârșite de Rusia. El s-a arătat mulțumit de răspunsul prompt al aliaților NATO la „agresiunea neprovocată” a Kremlinului.

„Rusia atacă Polonia, aliat NATO, cu drone iraniene Shahed, la mai puțin de o săptămână după ce președintele Trump l-a primit pe președintele Nawrocki la Casa Albă. Acesta este un act de război și suntem recunoscători aliaților NATO pentru răspunsul lor rapid la agresiunea neprovocată a criminalului de război Putin împotriva națiunilor libere și productive”, a scris Joe Wilson pe X.

El a îndemnat ca SUA să răspundă cu sancțiuni aspre, dar și să sprijine Ucraina. „Îl îndemn pe președintele Trump să răspundă cu sancțiuni obligatorii care vor falimenta mașina de război rusă și să înarmeze Ucraina cu arme capabile să lovească Rusia”, a continuat oficialul.

Wilson: Kremlinul „testează direct” hotărârea aliaților pe teritoriul NATO

Republicanul a mai precizat că liderul rus Vladimir Putin testează în mod direct alianța pe teritoriul NATO.

„Putin nu se mai mulțumește doar să piardă în Ucraina în timp ce bombardează mame și copii, ci acum testează direct hotărârea noastră pe teritoriul NATO. Putin a declarat că ‘Rusia nu cunoaște granițe’. Națiunile libere și prospere vor învăța Rusia ce înseamnă granițele”, a conchis Joe Wilson.

În noaptea de marți spre miercuri, Polonia a anunțat că a doborât drone rusești intrate în spațiul aerian al țării, în timpul unui atac asupra Ucrainei.

Civilii au fost îndemnați să rămână în casele lor până la încheierea operațiunii militare. În urma atacului, patru aeroporturi au suspendat operațiunile din motive ce țin de securitatea națională.

Articolul Joe Wilson (SUA), despre atacul cu drone al Rusiei în Polonia: Este un act de război apare prima dată în Mediafax.