Mediafax

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus în Senatul României o moțiune simplă la adresa ministrului Educației, Daniel David, pe care îl acuză că „a pus educația pe butuci” prin măsurile adoptate fără dezbatere parlamentară.

Documentul va fi dezbătut și supus la vot luni, 15 septembrie, de la ora 16.00.

În textul moțiunii, AUR critică Legea nr. 141/2025, adoptată prin asumarea răspunderii, pe care o consideră „cel mai brutal atac asupra educației din ultimii ani”.

Formațiunea reclamă majorarea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână fără o creștere salarială, reducerea fondului de burse cu peste 50% și comasarea a sute de unități de învățământ, măsuri care, potrivit sindicatului, ar putea duce la dispariția a peste 15.000 de posturi și la închiderea a aproximativ 900 de școli, mai ales din mediul rural.

„Profesorii sunt supuși la presiuni uriașe, elevii și studenții pierd burse esențiale, iar sute de școli sunt amenințate cu închiderea. Educația este coloana vertebrală a unei națiuni, iar profesorii și elevii merită respect și resurse, nu dispreț și austeritate”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

Moțiunea subliniază și riscul creșterii abandonului școlar, mai ales în mediul rural, unde copiii ar fi obligați să parcurgă distanțe mari pentru a ajunge la școală.

AUR consideră că măsurile promovate de ministrul Educației reprezintă o „concediere mascată” și „o destructurare instituțională fără precedent” a sistemului de învățământ.

Articolul AUR: Moțiune simplă împotriva ministrului Educației, Daniel David, depusă miercuri apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Soldații nepalezi patrulează străzile capitalei, instituind puncte de control pentru vehicule și trecători, reamintind cetățenilor despre restricțiile impuse de autorități.

Intervenția militarilor marchează o schimbarea în abordarea autorităților, întrucât armata este mobilizată rar în astfel de situații, întrucât poliția nu a reușit să gestioneze protestele devenite violente.

Manifestațiile au început luni, în urma interzicerii mai multor rețele de socializare, dar au escaladat rapid după ce poliția a deschis focul asupra manifestanților, ucigând 19 persoane.

Deși interdicția asupra platformelor a fost ridicată marți, protestele s-au amplificat, alimentate de nemulțumiri legate de corupție și de privilegiile clasei politice.

În cursul zilei de marți, clădiri ale instituțiilor de stat, inclusiv sediul parlamentului și reședința premierului, au fost incendiate, iar unii lideri politici, precum ministrul de Externe, Sher Bahadur Deuba au fost atacțai de protestatari.

Ca urmare a protestelor, premierul Khadga Prasad Oli și-a anunțat demisia, urmând să conducă un guvern interimar, până când un nou Executiv va fi numit.

Articolul Armata nepaleză intervine pentru restabilirea controlului în urma protestelor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

De miercuri de la ora 20.00 până joi la ora 9.00, cerul va fi temporar noros în Capitală, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura minimă va fi de 16…18 grade.

De joi dimineața până vineri la ora 9.00, vremea va fi ușor mai caldă decât în mod obișnuit pentru această perioadă. Cerul va fi temporar noros și îndeosebi seara și noaptea vor fi averse moderate cantitativ (10…15 l/mp), posibil însoțite de descărcări electrice. Vântul va sufla moderat. Temperatura maximă va fi de 27…29 de grade, iar cea minimă de 16…17 grade.

Vineri până la ora 20.00, vremea se va răcori. Cerul va fi temporar noros și vor mai fi averse, în general slabe cantitativ, la începutul intervalului. Vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 24…25 de grade.

Meteorologii anunță că de miercuri până vineri seara, municipiul București se va afla sub incidența unei informări meteorologice ce vizează averse însemnate cantitativ și intensificări temporare ale vântului.

Articolul Vremea se răcește în București apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„MApN a anunțat că, în perioada 1 ianuarie 2024 – 29 iulie 2025, a alocat peste 41 de miliarde de lei fără TVA pentru achiziția de tehnică militară, echivalentul a aproximativ 8,3 miliarde de euro. În ciuda obligațiilor legale, nu există dovezi privind încheierea acordurilor de cooperare tehnologică și industrială, mecanisme care ar fi trebuit să aducă în economia României investiții directe, transferuri de tehnologie și noi locuri de muncă”, se arată într-un comunicat, emis miercuri de BNS.

Potrivit sindicatului, aplicarea clauzei de offset ar fi trebuit să aducă economiei românești investiții directe și transferuri de tehnologie de cel puțin 20% din valoarea contractelor, adică aproape 1.7 miliarde de euro.

„La un calcul simplu, dacă MApN a încheiat contracte de achiziție de tehnică militară, în ultimul an și jumătate, în valoare de 8,3 miliarde de euro, la o contribuție minimă financiară de 20% din valoarea acestei sume, de tipul offset, așa cum cere legea, statul român ar fi trebuit să beneficieze de investiții și transferuri de tehnologie de aproape 1,7 miliarde de euro”, se mai arată în comunicat.

„În loc ca miliarde de euro să se transforme în oportunități pentru companiile românești și în venituri suplimentare la bugetul de stat, acestea au lipsit cu desăvârșire. Guvernul deplânge însă situația bugetară a țării și alege să taie de la salariați, adică cei care duc greul economiei”, mai notează BNS, criticând din nou măsurile de austeritate impuse pentru reducerea deficitului bugetar.

BNS consideră că prin inacțiune, instituțiile statului român „își sabotează propriile interese economice și sociale prin neaplicarea unei legi clare și funcționale”.

Articolul BNS acuză instituțiile statului că a pierdut 1.7 miliarde de euro din achiziții militare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-o analiză realizată de GÂNDUL se arată că, în practică, fiecare măsură adoptată de guvern (creșterile de taxe, oprirea investițiilor) a însemnat o scădere a veniturilor pentru angajați, antreprenori, pensionari sau bugetari.

Inflația este mană cerească pentru Guvernul Bolojan

Dacă pentru omul de rând creșterea de prețuri este o veste proastă, guvernul își freacă mâinile, pentru că înseamnă mai mulți bani la bugetul de stat.

Evident că majorarea de TVA de la 19% la 21% și creșterea cotelor reduse de TVA la cota standard a generat imediat o creștere de prețuri. Cât de mare a fost creșterea de prețuri, cât au mai profitat agenții economici să mai marcheze un profit în plus, Statistica nu numără. Institutul Național de Statistică (INS) vine cu datele pe inflație și spune: prețurile au crescut, în medie, cu 7% în iulie.

Și încă nu intrase în vigoare majorarea de TVA!

Potrivit GÂNDUL, INS va veni pe 11 septembrie cu cifrele oficiale pe inflație, adică pe creșterea prețurilor, și acolo se va vedea impactul oficial al creșterilor de TVA. Impactul neoficial este mai complicat de calculat, pentru că fiecare om are un coș de consum diferit de cel calculat de INS.

Și, pe bună dreptate, ajungem să ne întrebăm: cum se poate ca inflația oficială să fie de 7%, dar eu plătesc dublu la supermarket față de anul trecut?

Guvernul Bolojan se bucură însă de creșterea de prețuri. Cu cât prețurile sunt mai mari, cu atât încasările statului din TVA – cea mai importantă taxă pentru bugetul de stat – cresc.

Revenind la tăierea de salarii operată de guvernul Bolojan: când prețurile cresc, pe lângă că îți rămân mai puțini bani după cumpărături, scade și valoarea salariului. Pentru că banul – hârtia – nu are nicio valoare.

Valoarea banului este dată de cantitatea de bunuri și servicii pe care o poți cumpăra. Astfel, chiar dacă Bolojan nu ți-a reproșat, direct, că nu muncești destul și ca atare trebuie să îți taie salariul, prin creșterea de prețuri operată de guvernul, exact asta s-a întâmplat.

Premierul Bolojan nu este de acord cu președintele CJ Bihor Bolojan

Mai departe, a devenit clar pentru toată lumea că guvernul nu are niciun chef de restructurarea cheltuielilor statului. Cum să mai creadă cineva în reforma administrației locale, a companiilor de stat, a găurilor negre, când Ilie Bolojan a zis, în mai multe rânduri, că mai întâi scade cheltuielile statului și abia apoi trece la creșteri de taxe.

„Înainte de a crește orice fel de taxe, este nevoie să facem tot ce ține de noi pentru a reduce cheltuielile de funcționare ale statului”, spunea, pe 13 ianuarie 2025, Ilie Bolojan, pe atunci președintele interimar al PNL și președintele CJ Bihor.

Dar, de la primele zile de mandat, s-a repezit direct la creșteri de taxe.

Premierul Ilie Bolojan vine cu păreri diametral opuse față de președintele de CJ Ilie Bolojan, pentru că ambele pachete de măsuri de reducere a deficitului au vizat creșteri de taxe și puțin spre deloc „tot ce ține de noi pentru a reduce cheltuielile de funcționare ale statului”.

Toate creșterile de taxe cresc prețurile, invariabil, mai devreme sau mai târziu. Creșterile de prețuri scad salariile.

Dar cu investițiile ce ați avut?

Din toate cheltuielile bugetare, exact ca guvernele anterioare, executivul condus de Bolojan a trecut la tăierea investițiilor. Dar manualul de economie spune clar: guvernele, în vremuri economice grele – cum este cea de acum – pompează bani în consum și investiții, ca să susțină economia. În contrapondere, în vremuri bune, guvernul strânge cureaua. Dar executivul actual este pe contrasens cu regulile de guvernanță economică.

„Anul acesta nu vom mai semna contracte noi, iar contractele aflate în plată vor fi eșalonate pe 3 ani”, a spus premierul săptămâna trecută.

Datele de la Finanțe arată, însă, că guvernele din 2025 s-au apucat deja de tăierea investițiilor de la buget înainte de anunțul lui Bolojan: cheltuielile de capital, adică investițiile din bugetul statului, scădeau cu 8% în primul trimestru din 2025 și cu 2% la jumătatea anului 2025.

Practica nu este nouă. Orice guvern care a avut nevoie să „regleze” deficitul bugetar, a trecut mai întâi la scăderea investițiilor.

Or, tăierea investițiilor înseamnă că guvernul își taie singur venituri din viitor. Mai mult, taie investiții ca să poată susține plăți curente, cum sunt salariile, pensiile, dobânzile sau cheltuielile cu bunuri și servicii.

Creșterea taxelor din 2025, a prețurilor și dobânzilor, concomitent cu scăderea investițiilor, aduce cea mai mare tăiere de salarii din România de după 2010, când guvernul Emil Boc, sub bagheta președintelui Traian Băsescu, a crescut TVA de la 19% la 24% și a scăzut cu 25% salariile tuturor bugetarilor.

Diferența între 2025 și 2010 este că 2025 încă nu s-a terminat.

Articolul GÂNDUL: Guvernul Bolojan a operat cea mai mare tăiere de salarii din ultimii 15 ani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Franța se confruntă miercuri cu o amplă zi de proteste și perturbări, organizate de mișcarea „Blocăm Tot”, care a chemat oamenii să blocheze drumuri, transporturi și activități economice.

Protestele coincid cu propunerea lui Sébastien Lecornu ca nou prim-ministru, într-un context de blocaj politic în Adunarea Națională.

În Nantes, manifestanții au ridicat baraje la ieșirea de pe podul Cheviré încă din zorii zilei, iar la Paris poliția a anunțat deja 75 de arestări.

Ministerul de Interne a confirmat că în capitală au avut loc mai multe acțiuni violente peste noapte, fără a oferi însă detalii.

Transportul feroviar este și el afectat.

Operatorul SNCF a raportat întreruperi pe liniile regionale TER și Intercités, în special după două acte de sabotaj produse în sudul țării.

Cabluri tăiate între Marmande și Agen au blocat parțial circulația trenurilor între Bordeaux și Toulouse, iar o altă avarie a fost descoperită în Colomiers, lângă Toulouse.

Rețeaua de mare viteză TGV nu este, deocamdată, afectată.

Pe plan politic, liderul Partidului Socialist, Olivier Faure, a cerut Guvernului să renunțe la folosirea articolului 49.3 din Constituție, care permite adoptarea legilor fără vot în Parlament.

Articolul Franța, blocată de proteste masive apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

O sursă NATO a declarat pentru Reuters că incidentul din noaptea trecută, în care între șase și zece drone rusești au intrat intenționat pe teritoriul Poloniei, nu este tratat ca un atac împotriva Alianței.

„A fost pentru prima dată când aeronave NATO au fost angajate împotriva unor potențiale amenințări în spațiul aerian aliat,” a precizat sursa.

Sistemele Patriot de apărare antiaeriană, desfășurate în regiune, au detectat dronele, dar nu au deschis focul.

În operațiune au fost implicate avioane F-16 poloneze, F-35 olandeze, avioane italiene AWACS de supraveghere și aeronave de realimentare în aer operate în comun de NATO.

Articolul Sursă NATO: Incursiunea de drone rusești în Polonia nu este considerată atac apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Discursul a fost ținut miercuri.

„Mesajul lui Putin este clar și al nostru trebuie să fie și mai clar”, a declarat președinta Comisiei Europene.

UE pregătește un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

„Lucrăm la al 19-lea pachet împreună cu partenerii noștri (pachet de sancțiuni n.r.)”, a spus Ursula von der Leyen referindu-se, printre altele, la combustibilul exportat de ruși și la flotă fantomă folosită de aceștia pentru a-și comercializa produsele interzise.

„Nu a fost un accident”, a spus și șefa UE pentru afaceri externe Kaja Kallas vorbind tot despre dronele care au ajuns în Polonia, potrivit Sky News.

Ea a descris evenimentul drept „cea mai gravă încălcare a spațiului aerian european de către Rusia de la începutul războiului”.

„Războiul Rusiei escaladează, nu se termină. Trebuie să creștem costurile pentru Moscova, să consolidăm sprijinul pentru Ucraina și să investim în apărarea Europei”, a precizat Kaja Kallas.

Polonia a doborât drone rusești în spațiul său aerian

Armata poloneză a anunțat miercuri dimineață că a doborât drone care au încălcat spațiul său aerian în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei vecine. Polonia este stat membru NATO ceea ce înseamnă că a fost încălcat și spațiul aerian al organizației militare. Aeroporturile Varșovia Chopin, Rzeszów-Jasionka, Varșovia Modlin și Lublin și-au suspendat operațiunile din motive de securitate. Autoritățile poloneze s-au reunit de urgență într-o ședință pentru a analiza criza de securitate națională.

Alertă este și în România după ce tot în noaptea de marți spre miercuri, sistemele de supraveghere radar ale MApN au detectat un grup de drone aeriene, în zona localității ucrainene Vâlcov, lângă granița românească. Două aeronave de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană din Feteşti pentru misiuni de cercetare și a fost transmis mesajul Ro-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea. Nu au fost detectate pătrunderi ale unor vehicule aeriene în spațiul aerian național, a comunicat MApN.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut aliaților occidentali să impună sancțiuni dure împotriva Rusiei după ce mai multe drone au ajuns pe teritoriul Poloniei. Nu este un accident, ci un precedent extrem de periculos pentru Europa, a avertizat Zelenski.

Articolul Drone rusești în Polonia. UE pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Filmul îmbină elemente de mitologie marină cu un scenariu captivant, în care Selena (interpretată de Andra Gogan) descoperă că viața ei este legată de un secret străvechi. Într-o lume în care legendele devin realitate, ea trebuie să înfrunte pericole necunoscute și să își accepte adevărata identitate. Dincolo de aventura fantastică, Andra și Răzvan Gogan au ales să împletească realitatea cu fantezia și să ofere copiilor o lecție importantă despre bullying și despre cum poate fi gestionat atunci când nu ești acceptat așa cum ești. La acest proiect, cei doi au lucrat mai bine de patru ani, construind un univers complex și spectaculos pentru publicul de toate vârstele.

„Când mă uitam la Disney visam să joc într-o astfel de producție, dar mi se părea un vis prea mare să producem noi un astfel de film. Cu timpul ne-am dorit din ce în ce mai mult și proiectul «Sirenele» a devenit un vis care, cu multă muncă, s-a transformat în realitate. Timp de cinci ani am lucrat în echipă ca acest vis să fie posibil: să avem trei filme în topul box office-ului românesc și, mai mult, să ajungem pe cea mai mare platformă de streaming.” – declară Andra Gogan, actriță și producătoare.”

Regia îi aparține lui Răzvan Gogan – unul dintre cei mai tineri regizori români, care avea doar 19 ani atunci când au filmat proiectul și care în acest an a absolvit prestigioasa universitate UCLA din Statele Unite.

„Am pornit la drum cu dorința de a crea o lume fantastică, inspirată din poveștile care ne-au fascinat în copilărie. Intrarea filmului pe Netflix înseamnă că Sirenele își găsesc acum un nou ocean de spectatori, din România „i Republica Moldova. Este o confirmare că munca noastră și curajul de a încerca ceva nou în cinema-ul românesc au meritat” – adaugă Răzvan Gogan, regizor.

„Sirenele: Secretul Medalionului” este primul fantasy românesc de o asemenea amploare și deschide o trilogie 100% românească, lansată în cinematografe la interval record: trei filme în doar trei luni consecutive.

„I-am văzut cât de hotărâți sunt să își împlinească visul și am făcut tot ce am putut să îi sprijinim. Și a meritat: astăzi visul lor ajunge pe cea mai populară platformă de streaming.”  Spune Dana Gogan, mama Andrei și a lui Răzvan Gogan

Distribuție și echipă

Filmul îi are în rolurile principale pe Andra Gogan, Daria Meluță, Maria Dinu, Anca Sigartău, Ștefan Iancu, Constantin Cotimanis și George Pișteranu, și este produs de Andra Gogan, Răzvan Gogan și Codin Maticiuc. Realizat în colaborare cu consultanți internaționali și o echipă de specialiști în efecte vizuale, „Sirenele: Secretul Medalionului” aduce pe ecran o lume spectaculoasă, plină de aventură, acțiune și emoție.

„Sirenele: Secretul Medalionului” marchează prima parte a trilogiei create de frații Gogan și este o poveste despre curaj, prietenie și magia descoperirii de sine. De azi, filmul este disponibil pentru streaming pe Netflix, deschizând astfel drumul unei noi etape în viața poveștii și a fanilor săi.

Despre Andra și Răzvan Gogan

Andra Gogan este una dintre cele mai influente tinere artiste din România, cunoscută pentru cariera sa în muzică, actorie și social media. Cu milioane de fani pe platformele online, Andra și-a demonstrat talentul prin dublajele unor personaje celebre, spectacole live și proiecte de divertisment de succes.

Răzvan Gogan, regizorul filmului, este un tânăr cineast pasionat de storytelling și tehnologie cinematografică. La doar 19 ani a început filmările pentru „Sirenele”, iar în 2025 a absolvit prestigioasa universitate UCLA din Statele Unite. Cu experiență în producția de conținut digital și proiecte vizuale inovatoare, „Sirenele” marchează debutul său regizoral într-un lungmetraj de ficțiune.

Producția este distribuită în cinematografe de THE GOGANS PICTURES și a fost filmată în locații spectaculoase, din cinci țări, cu sprijinul unor consultanți internaționali și al unei echipe de specialiști în efecte vizuale și cinematografie. Rezultatul: o lume magică, plină de aventură, acțiune și emoție.

Pentru mai multe informații și actualizări, urmăriți paginile oficiale ale filmului și site-ul www.sirenele.ro.

Articolul „Sirenele: Secretul Medalionului”, prima parte a trilogiei fantastice cu Andra Gogan, este disponibilă din acum pe Netflix apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Salvamontiștii au fost solicitați să intervină în 585 de acțiuni de salvare și de acordare a primului ajutor medical, cu 56 mai multe decât în luna similară de anul trecut, acțiuni în care au fost salvate 701 persoane.

Dintre acestea, 204 de persoane accidentate au fost predate serviciilor SMURD sau de Ambulanță, 73 au fost transportate cu ambulanțele Salvamont, 31 persoane au fost predate elicopterelor SMURD-IGAV, iar 13 persoane au decedat pe munte.

Din numărul total de intervenții, 488 de intervenții au avut loc în zona montană – fiind salvate 609 de persoane, 86 de persoane s-au prezentat și au beneficiat de prim ajutor la cabinetele medicale ale bazelor Salvamont, iar 11 intervenții au avut loc în afara zonei montane, în locuri greu accesibile, acțiuni la care salvamontiștii au fost solicitați să intervină cu mijloacele și tehnicile lor specifice pentru soluționarea cazurilor.

Din numărul total de intervenții în 8 situații s-au folosit drone de căutare-salvare, în două intervenții câini de căutare Salvamont, și într-o intervenție scafandri Salvamont, detectorul de persoane înecate și drona subacvatică.

Prin Dispeceratul Național Salvamont au fost primite, direct, 488 de apeluri prin care se anunțau accidente montane și 53 de apeluri care anunțau incendii în zona montană și submontană, restul apelurilor de urgență fiind primite și preluate direct de către salvamontiști prin Serviciul Unic de Urgență 112 sau prin dispeceratele locale ale echipelor salvamont.

Structurile Salvamont avut un grad de răspuns de 100% la solicitările specifice domeniului de activitate.

Articolul Bilanț tragic al Salvamont România pentru luna august: 13 morți și peste 300 de răniți duși la spital apare prima dată în Mediafax.