Mediafax

Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga atrag atenția asupra riscurilor ascunse ale alimentelor ultra-procesate. Potrivit unui studiu relatat miercuri de Science Alert, consumul regulat al acestor produse duce la creșterea în greutate, șa dereglări hormonale și la scăderea calității lichidului seminal, chiar și în lipsa unui exces caloric.

Analiza s-a desfășurat pe un eșantion de 43 de bărbați cu vârste între 20 și 35 de ani, care au urmat două tipuri de diete: una bazată în proporție de 77% pe alimente ultra-procesate și alta formată în principal din alimente neprocesate. Ambele diete au avut același aport caloric și nutritiv.

Impact negativ chiar fără exces alimentar

Cu toate acestea, participanții care au urmat dieta cu alimente ultra-procesate au înregistrat o creștere medie de un kilogram în masa de grăsime corporală, niveluri crescute ale unui contaminant chimic asociat plasticului, care poate perturba funcțiile hormonale și scăderi notabile ale testosteronului și ale hormonului FSH, esențial pentru fertilitate.

„Rezultatele noastre demonstrează că alimentele ultra-procesate afectează sănătatea reproductivă și metabolică, chiar dacă nu sunt consumate în exces”, a declarat nutriționista Jessica Preston, coautoare a cercetării.

Surprinzător de multe funcții ale corpului afectate

Biologul molecular Romain Barrès, cercetător principal în cadrul Centrului pentru Cercetare Metabolică Fundamentală de la Universitatea din Copenhaga, a subliniat amploarea efectelor observate: „Am fost surprinși de cât de multe funcții ale organismului au fost afectate, chiar și la bărbați tineri, sănătoși și activi”.

Produsele care conțin ingrediente sintetice sau aditivi care nu se regăsesc în mod normal în bucătăria obișnuită – precum aromele artificiale, emulsificatorii sau conservanții sunt cunoscute sub denumirea populară de alimente ultra-procesate. Printre acestea se numără gustările ambalate, mezelurile, băuturile carbogazoase îndulcite, cerealele îndulcite sau produsele semi-preparate.

Procesarea contează, nu doar caloriile

Deși este vorba de un studiu de dimensiuni reduse și desfășurat pe termen scurt, concluziile sale completează un număr tot mai mare de cercetări care sugerează că nu doar cantitatea de mâncare contează, ci și calitatea și gradul de procesare: „Aceasta indică faptul că natura procesată a acestor alimente este ceea ce le face dăunătoare”, spun cercetătorii danezi.

Pe lângă efectele asupra sănătății individuale, specialiștii implicați atrag atenția și asupra necesității revizuirii ghidurilor nutriționale, pentru a reflecta riscurile reale ale alimentelor ultra-procesate. Ghidurile se concentrează în prezent mai ales pe aportul de calorii, grăsimi, zahăr sau sare, fără a ține cont îndeajuns sau chiar deloc de gradul de procesare al alimentelor.

Articolul Trei moduri în care alimentele ultra-procesate afectează sănătatea bărbaților apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Articolul Studiu: Intensitatea exercițiilor fizice influențează compoziția bacteriilor din intestin apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Revolta din săraca himalayană a fost declanşată de o interdicţie privind reţelele sociale, care a fost revocată după ce 19 persoane au fost ucise luni, când poliţia a folosit gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc pentru a controla mulţimea. Numărul morţilor în urma protestelor a crescut la 25 până miercuri, a declarat ministerul sănătăţii din Nepal, iar 633 de persoane au fost rănite.

Armata Nepalului a declarat că părţile implicate se coordonează pentru a rezolva situaţia după proteste şi a soluţiona problema. Mass-media a afirmat, de asemenea, că se fac pregătiri pentru ca autorităţile şi protestatarii să poarte discuţii, fără a oferi detalii, scrie Reuters.

Majoritatea protestatarilor erau tineri care îşi exprimau frustrarea faţă de eşecul guvernului în combaterea corupţiei şi stimularea oportunităţilor economice, ceea ce a dus la denumirea demonstraţiilor drept „protestele Gen Z”.

Tinerii o vor pe fosta preşedintă a Curţii Supreme, Sushila Karki, în funcţia de prim-ministru interimar, a declarat Raman Kumar Karna, secretarul Baroului Curţii Supreme, care a fost consultat de protestatari.

„Când mi-au cerut-o, am acceptat”, a declarat Karki pentru canalul de ştiri indian CNN-News18.

Reprezentanţii Generaţiei Z au declarat reporterilor că s-au întâlnit ulterior cu oficiali ai armatei şi au propus-o pe Karki ca alegerea lor pentru a conduce un guvern interimar.

Articolul Soldaţii păzesc Parlamentul din Nepal şi patrulează străzile în urma protestelor violente apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Încrederea se câştigă prin fapte, nu prin vorbe. Astăzi am publicat în transparenţă decizională ordinul de ministru care va permite includerea în listele de medicamente compensate a 35 de medicamente”, a declarat ministrul Alexandru Rogobete într-o postare pe Facebook.

Ministrul a subliniat că această iniţiativă face parte din angajamentul său pentru reformarea sistemului de sănătate. „De la început am fost ferm: pacienţii din România au nevoie de soluţii reale, nu de promisiuni şi lozinci. Toate reformele din ultimele luni – de la criterii de performanţă pentru managerii de spitale, la extinderea reţelei de tratament pentru AVC, de la investiţiile masive în infrastructură şi digitalizare, până la eliminarea privilegiilor şi reaşezarea corectă a resurselor – au avut un singur scop: schimbări reale pentru pacient”.

Medicamentele nou introduse pe listele de compensate vor aduce tratamente pentru afecţiuni severe precum: cancer de prostată avansat, sensibil la hormoni; amiloidoză ereditară; colită ulcerativă activă şi boală Crohn moderată până la severă, rezistente la tratamente convenţionale; astm bronşic sever necontrolat, care nu răspunde la alte terapii; angioedem ereditar recurent (prevenirea de rutină a episoadelor); leucemie limfocitară cronică, la pacienţi cu deleţia 17p sau mutaţia TP53, neeligibili pentru imunochimioterapie; mielom multiplu recidivat şi refractar; infecţia cu HIV-1 la copii.

Rogobete a recunoscut provocările din sistemul de sănătate şi necesitatea de a recâştiga încrederea cetăţenilor: „Ştiu că încrederea nu se câştigă uşor. Ştiu că oamenii au fost dezamăgiţi prea mult timp. Dar tocmai de aceea alegem să demonstrăm că reforma în sănătate nu este un slogan, ci o realitate care schimbă vieţi”.

Ministrul a mulţumit Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDR) şi colegilor din Ministerul Sănătăţii pentru implementarea acestei măsuri, menţionând că „parteneriatul transparent şi corect cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate aduce beneficii reale pacienţilor şi întăreşte încrederea în sistemul de sănătate”, conchide ministrul.

Articolul Ministrul Sănătăţii anunţă includerea a 35 de medicamente noi pe listele de compensate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Care a fost scopul întâlnirii din Alaska, domnule preşedinte Trump? V-aţi apropiat de Putin? Iar acum preşedintele Trump se străduieşte să spună cuvinte dure împotriva lui Putin, chiar şi după ce au făcut asta”, a declarat Schumer, liderul minorităţii din Senat.

În mod similar, liderul minorităţii din Camera Reprezentanţilor, Hakeem Jeffries din New York, a declarat reporterilor că „lucrurile se destramă pe scena mondială” din cauza lipsei de conducere din partea lui Trump şi a republicanilor care îi aprobă agenda.

„Când va ajunge Donald Trump la concluzia că Vladimir Putin nu este un prieten al Statelor Unite?”, a întrebat Jeffries. „Nu este un prieten al democraţiei occidentale. Nu este un prieten al alianţei NATO sau al lumii libere. Este un duşman”.

Articolul Democraţii susţin că Trump conduce Rusia „din umbră” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Pentru siguranţa voastră, aveţi grijă să vă protejaţi pe voi şi pe membrii familiei voastre”, a spus Avichay Adraee, purtătorul de cuvânt arab al armatei israeliene, în timp ce distribuia videoclipuri cu mulţimi de oameni care fugeau din oraşul Gaza.

Armata israeliană a încercat să împingă aproximativ 1 milion de locuitori ai oraşului Gaza către ceea ce ea numeşte o zonă umanitară în al-Mawasi, sudul Gazei, timp de săptămâni, înainte de a emite în cele din urmă un ordin oficial de evacuare marţi.

Foarte puţini oameni au părăsit oraşul Gaza înainte de ordin, ONU estimând că doar 50.000 de persoane au făcut acest lucru în ultimele săptămâni. Mulţi locuitori au declarat că nu vor părăsi Gaza, indiferent de ordinul oficial de evacuare, deoarece nu au încredere în promisiunea Israelului că al-Mawasi va fi un loc sigur.

Israelul atacă în mod regulat al-Mawasi, în ciuda faptului că a desemnat-o ca zonă sigură, iar sute de mii de oameni locuiesc deja acolo în tabere de corturi.

„Nu există zone sigure în Fâşia Gaza. Pericolul este pretutindeni”, a declarat Fawzi Muftah pentru Associated Press, în timp ce privea cum alţii evacuează oraşul.

Ordinul de evacuare a fost însoţit de o presiune militară crescândă şi de degradarea condiţiilor umanitare din oraşul Gaza.

În ultimele zile, armata israeliană a bombardat clădiri înalte din oraş, despre care susţine că adăposteau infrastructura Hamas. Armata a difuzat videoclipuri cu bombe care loveau partea inferioară a clădirilor, distrugându-le în câteva secunde.

Locuitorii au declarat că au primit un apel pentru a evacua clădirile cu aproximativ 20 de minute înainte de a fi lovite. Bombardamentele i-au lăsat pe mulţi dintre ei fără un loc unde să se ducă şi au exercitat o presiune reînnoită pentru a părăsi oraşul.

Articolul Armata israeliană a ucis cel puţin 41 de persoane în timpul evacuării oraşului Gaza apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Centrala Stejaru, amplasată pe râul Bistriţa în aval de lacul Izvorul Muntelui, are o putere instalată de 210 MW şi produce în medie 434,5 GWh anual. Instalaţia este echipată cu şase hidrogeneratoare – două mari de câte 60 MW şi patru mai mici de câte 30 MW.

Contractul a fost câştigat de Hidroserv, singura companie care a depus ofertă, alături de opt subcontractanţi, printre care Electromontaj Carpaţi şi Uzina de Construcţii Maşini Hidroenergetice.

Proiectul vizează modernizarea completă a patru dintre hidrogeneratoare şi a tuturor instalaţiilor din centrală. Obiectivul principal este creşterea productivităţii şi siguranţei în exploatare prin înlocuirea echipamentelor vechi cu tehnologie modernă.

Modernizarea va include implementarea unui sistem de comandă computerizat care va permite controlul de la distanţă al grupurilor şi monitorizarea în timp real a parametrilor de funcţionare. De asemenea, se va asigura conformitatea cu cerinţele actuale de mediu prin eliminarea scurgerilor de ulei şi utilizarea de materiale nepoluante.

Prin această investiţie, Hidroelectrica îşi consolidează poziţia de cel mai mare producător de energie verde din România. Compania operează 188 de centrale hidroelectrice cu o capacitate totală de 6,4 GW, plus un parc eolian de 108 MW la Crucea.

Modernizarea centralei Stejaru se înscrie în strategia naţională de tranziţie către o economie verde şi va contribui la îmbunătăţirea serviciilor tehnologice oferite Sistemului Energetic Naţional.

Articolul Hidroelectrica modernizează centrala Stejaru. Cât costă investiția apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Fostul mijlocaș al PSG, Javier Pastore, și-a găsit o nouă pasiune după retragerea din fotbal: va deschide un muzeu dedicat sportului în Córdoba, orașul său natal din Argentina.

La 36 de ani, Pastore a adunat o colecție impresionantă de peste 500 de tricouri și obiecte sportive pe care dorește să le împărtășească cu comunitatea locală.

„Vreau să le ofer oamenilor din orașul meu posibilitatea să împărtășească experiența mea de viață și să le ofer un spațiu unde să poată vedea tricourile marilor jucători pe care i-am întâlnit”, explică fostul internațional argentinian.

Muzeul nu va fi dedicat exclusiv fotbalului – colecția include și piese purtate de jucători de tenis, piloți de MotoGP și alte echipamente din diverse sporturi, pe care Pastore le-a obținut datorită conexiunilor făcute de-a lungul carierei sale.

Pasiunea pentru colecționare nu s-a oprit odată cu retragerea, conform Lequipe.

„Acum sunt și mai rău. Oriunde merg, cer tricouri”, mărturisește fostul mijlocaș cu un zâmbet.

„Când mă văd responsabilii cu echipamentele din Paris venind la un meci, îmi spun imediat: <Bine, știm ce tricou vrei!>”.

Stabilit la Madrid, Pastore vede acest proiect ca o modalitate de a inspira viitoarele generații de sportivi din orașul care l-au văzut crescând.

Articolul Fostul mijlocaș al PSG, Javier Pastore, deschide un muzeu al sportului în orașul său natal apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Focarul a fost raportat în rândul Batalionului Ahmat, o unitate specială cecenă cunoscută mai mult pentru videoclipurile sale de propagandă pe TikTok decât pentru realizări militare.

Cel puțin trei soldați au fost infectați cu virusul, potrivit unui medic din unitate, cu indicativul Shama, care a vorbit despre asta pe un canal de Telegram.

„Șoarecii sunt peste tot. Ne trezim pentru că aleargă peste noi. Ajungem chiar să ne luptăm pentru conservele de lapte condensat”, a declarat medicul, citat de Telegraph.

Boala este cunoscută sub denumirea de „febra șoarecelui” și este frecventă în zonele rurale, unde rozătoarele intră în contact direct cu oamenii.

Forma sa gravă, febra hemoragică cu sindrom renal, provoacă simptome asemănătoare gripei, dureri abdominale, tensiune arterială scăzută, sângerări și chiar insuficiență renală.

Rata de mortalitate poate ajunge până la 38%, în funcție de tulpină.

Virusul nu se transmite de la om la om, ci doar prin contact cu urină, excremente sau salivă de rozătoare infectate.

Condiții mizere pe frontul rus

Potrivit organizației britanice de monitorizare a sănătății publice Airfinity, focarul arată riscurile sanitare extreme la care sunt expuși soldații ruși: „Limitările accesului medical și mișcările între unități înseamnă că pot exista mai multe cazuri nediagnosticate, crescând riscul de răspândire a bolii”.

Medicii din unitate au descris prezența masivă a rozătoarelor în pozițiile militare ocupate de soldați, iar soldații bolnavi nu privesc deloc cu simpatie această faună.

Nu este primul focar în armata rusă

Hantavirusul nu este o noutate în rândul trupelor Kremlinului.

În 2023, forțele ruse din zona Harkov au suferit un focar similar, iar serviciul de informații al armatei ucrainene a declarat că virusul „seceră în masă trupele Kremlinului”.

Batalionul infectat: propagandă și acuzații de crime

Aflat sub comanda liderului cecen Ramzan Kadîrov, batalionul Ahmat, este cunoscut pentru stilul său de propagandă online, cu videoclipuri regizate, postate frecvent pe TikTok și Telegram.

Deși imaginea sa de „forță imbatabilă” este promovată intens prin videoclipuri regizate și propagandă online, Batalionul Ahmat – o unitate de forțe speciale aflată sub comanda liderului cecen Ramzan Kadîrov, aliat loial al Kremlinului – a fost acuzat de multiple crime de război, inclusiv torturarea și execuția civililor ucraineni în teritoriile ocupate.

Format din luptători ceceni loiali regimului Kadîrov, batalionul este folosit nu doar în luptă, ci și ca instrument de intimidare politică și imagine.

După dezintegrarea parțială a grupului de mercenari Wagner, Ahmat a preluat rolul de forță de intervenție paralelă, dar controlată direct de Kremlin, fiind desfășurat în zone ucarinene sensibile precum Zaporojie, Mariupol sau Bahmut.

Nicio soluție eficientă pentru tratare

În prezent, nu există un tratament antiviral specific pentru hantavirus.

Două vaccinuri sunt aprobate doar în China și Coreea de Sud, dar acestea vizează numai anumite tulpini ale virusului. Prevenția rămâne singura metodă eficientă, însă condițiile precare din tranșee fac acest lucru aproape imposibil.

Articolul „Soldații TikTok” ai Rusiei sunt infectați cu o boală mortală transmisă de șoareci apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cercetătorii au subliniat că este necesară o analiză aprofundată a probelor colectate acolo de Perseverance — ideal în laboratoarele de pe Pământ — înainte de a se ajunge la orice concluzii.

Rătăcind pe Marte din 2021, roverul nu poate detecta direct viaţa. În schimb, acesta transportă un burghiu pentru a penetra rocile şi tuburi pentru a păstra probele colectate din locurile considerate cele mai potrivite pentru a găzdui viaţa cu miliarde de ani în urmă. Probele aşteaptă să fie recuperate pe Pământ — un plan ambiţios care este în aşteptare, deoarece NASA caută opţiuni mai ieftine şi mai rapide.

Numind-o o „descoperire interesantă”, doi oameni de ştiinţă care nu au fost implicaţi în studiu — Janice Bishop de la Institutul SETI şi Mario Parente de la Universitatea Massachusetts Amherst — au subliniat rapid că procesele non-biologice ar putea fi responsabile.

„Acesta este unul dintre motivele pentru care nu putem merge atât de departe încât să spunem: «Aha, aceasta este dovada certă a existenţei vieţii»”, a declarat pentru Associated Press cercetătorul principal Joel Hurowitz de la Universitatea Stony Brook. „Tot ce putem spune este că una dintre explicaţiile posibile este viaţa microbiană, dar ar putea exista şi alte modalităţi de a crea acest set de caracteristici pe care îl vedem”.

În orice caz, Hurowitz a spus că este cel mai bun şi mai convingător candidat de până acum în căutarea roverului după semne potenţiale ale vieţii din trecutul îndepărtat. A fost a 25-a probă colectată; numărul total a ajuns acum la 30, mai rămânând încă şase.

„Ar fi uimitor să putem demonstra în mod concludent că aceste caracteristici au fost formate de ceva care era viu pe o altă planetă cu miliarde de ani în urmă, nu-i aşa?”, a spus Hurowitz. Dar chiar dacă nu este cazul, este „o lecţie valoroasă despre toate modurile în care natura poate conspira pentru a ne păcăli”.

Colectată vara trecută, proba provine din roci argiloase roşiatice, bogate în argilă, din Neretva Vallis, un canal fluvial care odinioară transporta apă în craterul Jezero. Această afloriment de rocă sedimentară, cunoscută sub numele de formaţiunea Bright Angel, a fost studiată de instrumentele ştiinţifice ale misiunii Perseverance înainte de începerea forajului.

Împreună cu carbonul organic, un element constitutiv al vieţii, Hurowitz şi echipa sa au găsit particule minuscule, numite seminţe de mac şi pete de leopard, care erau îmbogăţite cu fosfat de fier şi sulfură de fier. Pe Pământ, aceşti compuşi chimici sunt produse secundare rezultate din descompunerea materiei organice de către microorganisme.

Descoperirile au fost publicate în revista Nature.

Zece dintre tuburile de titan pentru probe au fost plasate pe suprafaţa marţiană în urmă cu câţiva ani, ca rezervă pentru restul celor aflate la bordul roverului, obiectivul principal al misiunii de întoarcere a NASA, care este încă neclară.

Când Perseverance a fost lansat în 2020, NASA se aştepta ca probele să se întoarcă pe Pământ la începutul anilor 2030. Dar data respectivă a fost amânată pentru anii 2040, deoarece costurile au crescut la 11 miliarde de dolari, blocând eforturile de recuperare.

Până când probele vor fi transportate de pe Marte de către nave spaţiale robotizate sau astronauţi, oamenii de ştiinţă vor trebui să se bazeze pe substitute terestre şi experimente de laborator pentru a evalua fezabilitatea existenţei vieţii antice pe Marte, potrivit lui Hurowitz.

Pe Pământ, microorganismele interacţionează în mod obişnuit cu mineralele din lacurile antarctice.

„Nu există dovezi ale existenţei microbilor pe Marte în prezent, dar dacă ar fi existat pe Marte în trecut, şi ei ar fi putut reduce mineralele sulfatate pentru a forma sulfuri într-un astfel de lac din craterul Jezero”, au scris Bishop şi Parente într-un editorial.

Articolul Noile descoperiri NASA pe Marte oferă cele mai puternice indicii privind semne de viaţă antică apare prima dată în Mediafax.