Mediafax

Averea lui Ellison a explodat cu 101 miliarde de dolari într-o singură zi, ajungând la 393 miliarde de dolari şi depăşind averea lui Musk de 385 miliarde, transmite CNN.

Creşterea record a fost declanşată de rezultatele financiare excepţionale ale Oracle, care au crescut acţiunile companiei cu 40%, miercuri.

Oracle a raportat o cerere explozivă pentru serviciile sale de centre de date din partea clienţilor de inteligenţă artificială. CEO-ul Safra Catz a anunţat că societatea a semnat patru contracte de miliarde de dolari în ultimul trimestru şi se aşteaptă să încheie altele în lunile următoare. Oracle s-a poziţionat ca furnizor cheie de infrastructură pentru boom-ul AI, inclusiv prin acordul de 4,5 gigawaţi cu OpenAI pentru alimentarea ChatGPT.

Saltul lui Ellison reprezintă „cea mai mare creştere într-o singură zi înregistrată vreodată” de Bloomberg Billionaire Index.

Performanţa este cu atât mai remarcabilă cu cât Oracle are deja o valoare de piaţă de aproape 700 miliarde de dolari, fiind a 13-a cea mai valoroasă companie de pe piaţă.

Miliardarul în vârstă de 81 de ani, care a fondat Oracle în 1977 după ce a renunţat la facultate, este cel mai mare acţionar individual al companiei.

Ellison deţine 98% din insula hawaiană Lana’i şi este cunoscut pentru legăturile strânse cu preşedintele Trump.

Pentru Musk, aceasta este a treia oară când pierde titlul de cea mai bogată persoană din lume, după ce l-a câştigat pentru prima dată în 2021.

Articolul Elon Musk şi-a pierdut titlul de cea mai bogată persoană din lume. Cine l-a depășit apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Costa Rica are o speranţă de viaţă cu 2-3 ani mai mare decât SUA şi o rată a mortalităţii prin cancer cu 40% mai mică, deşi PIB-ul american este de 300 de ori mai mare.

Speranţa de viaţă în Costa Rica era de 78,6 ani în 2021, comparativ cu 76,4 ani în SUA. De cancer mor anual 75,3 persoane la 100.000 în Costa Rica, faţă de aproape dublul acestei cifre în America – 145,4 la 100.000, potrivit Yahoo News.

Dr. Otis Brawley de la Johns Hopkins se declară „obsedat” de Costa Rica după ce a observat aceste diferenţe spectaculoase. Alături de Edward Ruiz-Narvaez de la Universitatea din Michigan, care a crescut în Costa Rica, a identificat patru factori cheie care explică această performanţă.

Primul e rata scăzută de fumat. Costa Rica a fost oarecum ocolită de companiile de tutun în anii 1950-60, care o considerau o piaţă prea mică pentru a fi profitabilă. Când au ajuns în sfârşit acolo în anii ’90, ţara a adoptat rapid reglementări stricte împotriva tutunului.

Al doilea factor e dieta tradiţională, bazată pe alimente integrale: fasole, orez, fructe şi legume proaspete. Un studiu pe aproape 3.000 de costaricani peste 60 de ani a arătat că cei care consumă regulat dieta tradiţională au o rată a mortalităţii cu 18% mai mică. În schimb, alimentele procesate, omniprezente în dieta americană, devin tot mai răspândite în Costa Rica – şi odată cu ele creşte şi incidenţa cancerului colorectal.

Al treilea element e activitatea fizică naturală. Costaricanii merg mult pe jos şi folosesc bicicleta, integrând mişcarea în activităţile zilnice în loc să depindă de maşini. Însă urbanizarea schimbă şi acest aspect.

În sfârşit, legăturile sociale puternice joacă un rol crucial. Familiile cu trei generaţii sub acelaşi acoperiş, mesele comune şi frecventarea bisericii contribuie la longevitate. Cercetările arată că cei din Costa Rica cu legături sociale puternice au o rată a mortalităţii cu 30% mai mică.

Paradoxul e că prosperitatea economică poate dăuna sănătăţii: odată cu creşterea veniturilor apar obiceiuri nesănătoase – mai puţină mişcare, mai multe maşini şi alimente procesate.

Articolul Paradoxul longevității. Țara mică care întrece SUA la sănătate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Deficitul Franţei este scăpat de sub control. Costurile împrumuturilor sunt în creştere. În tot acest timp, parlamentul nu reuşeşte să obţină majoritatea necesară pentru a aborda problema cheltuielilor. Este o cădere gravă pentru o mare putere industrială care are a doua cea mai mare economie din Europa, scrie Associated Press.

Cum a ajuns Franţa în această situaţie? Mai întâi pandemia, apoi criza energetică. Franţa şi-a echilibrat bugetul pentru ultima oară în 1973 şi a menţinut un stat social generos, cu protecţii puternice pentru lucrători. Acest lucru a funcţionat ani de zile, atâta timp cât creşterea economică solidă a adus venituri fiscale în vistieria guvernului şi a împiedicat deficitele să scape de sub control. Mai întâi în calitate de ministru al economiei şi apoi, din 2017, în calitate de preşedinte, Macron a luat măsuri pentru a îmbunătăţi creşterea economică şi finanţele statului, reducând impozitele şi cheltuielile şi ridicând vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani.

Datoria acumulată era mare — peste 90% din produsul intern brut anual începând cu 2008 — dar gestionabilă datorită creşterii constante, ratelor dobânzilor aproape de zero pentru o mare parte a ultimului deceniu şi ratingului de credit solid al Franţei, care i-a permis să împrumute în condiţii favorabile.

Apoi a venit pandemia, urmată de o criză energetică după ce Rusia a întrerupt majoritatea aprovizionării cu gaze naturale în urma invaziei din 2022 a Ucrainei. Guvernul a cheltuit sume mari pe subvenţii pentru a menţine afacerile pe linia de plutire şi a proteja consumatorii de facturile mai mari la gaz şi electricitate. În acelaşi timp, a avut loc o schimbare globală a ratelor dobânzilor, care au crescut brusc.

Aproape peste noapte, datoria acumulată a crescut: de la 98% din PIB în anul 2019, înainte de pandemie, la 114% în 2020, unde a rămas. Deficitul anual de anul trecut a crescut peste previziuni, ajungând la 5,8%, cu mult peste limita de 3% prevăzută de normele Uniunii Europene.

Franţa nu este singura ţară care s-a îndatorat în ultimii ani. Datoria sa este mai mică decât cea a Greciei, care reprezintă 152% din PIB, şi a Italiei, care este de 138%. De asemenea, este mai mică decât cea a Statelor Unite, care este de 119%. Franţa nu beneficiază însă de avantajul Statelor Unite, care deţin moneda de rezervă dominantă la nivel mondial, ceea ce susţine capacitatea Washingtonului de a contracta împrumuturi, în timp ce Grecia a înregistrat excedente bugetare după ce a fost salvată financiar, iar Italia şi-a redus deficitul anul trecut. Obligaţiunile greceşti pe 10 ani au acum un randament de 3,3%, ceea ce indică faptul că piaţa le consideră mai puţin riscante decât cele franceze.

Articolul Franța pe muchie de cuțit: deficit scăpat de sub control, datorie în creștere apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Fiecare european generează în medie 132 de kilograme de deșeuri alimentare și 12 kilograme de haine și încălțăminte aruncate în fiecare an, conform datelor furnizate de Comisia Europeană, scrie EFE.

Regulamentul, pe care țările UE trebuie să îl transpună în legislația națională în termen de 20 de luni, impune statelor membre să reducă risipa alimentară cu 10% în procesarea și fabricarea și cu 30% în comerțul cu amănuntul și consumul casnic, catering și servicii alimentare până în 2031.

„Aceste obiective vor fi calculate în raport cu suma medie anuală generată între 2021 și 2023”, a adăugat Parlamentul European într-un comunicat, care a aprobat textul prin procedură scrisă și fără vot.

Producătorii vor suporta costurile

Parlamentul European a adăugat că „ producătorii vor trebui să suporte costurile colectării, sortării și reciclării deșeurilor textile”.

„Operatorii economici”, pe care fiecare țară trebuie să îi identifice, vor trebui, de asemenea, să faciliteze donarea alimentelor nevândute atunci când acestea sunt sigure pentru consumul uman.

Aceste prevederi se vor aplica tuturor producătorilor stabiliți în UE, inclusiv celor care utilizează comerțul electronic, deși microîntreprinderile vor avea la dispoziție un an suplimentar pentru a se conforma cerințelor privind răspunderea extinsă a producătorilor.

Noile norme vor acoperi, în special, îmbrăcămintea și accesoriile, pălăriile, încălțămintea, păturile, lenjeria de pat și de bucătărie și perdelele, a reamintit Parlamentul European, adăugând că legislația oferă statelor membre opțiunea de a include producătorii de saltele.

Articolul UE adoptă noi reguli pentru reducerea risipei alimentare și textile apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Fosta vicepreședintă Kamala Harris spune că a fost o „imprudență” din partea democraților să lase în seama președintelui Joe Biden decizia de a candida pentru un nou mandat anul trecut, dar îi apără capacitatea de a îndeplini această funcție, potrivit unui fragment din noua sa carte.

Harris, într-un fragment din „107 Days” publicat miercuri în The Atlantic, scrie că, în timp ce se puneau întrebări cu privire la oportunitatea ca Biden, pe atunci în vârstă de 81 de ani, să candideze pentru un nou mandat, ea și alții au lăsat decizia în seama lui și a primei doamne Jill Biden, relatează Associated Press.

„A fost grație sau imprudență? Privind în retrospectivă, cred că a fost imprudență”, a spus Harris.

Aceste remarci sunt prima dată când Harris critică public decizia lui Biden de a candida din nou – o decizie nefericită care l-a determinat să se retragă în iulie 2024, după o prestație dezastruoasă în cadrul unei dezbateri, lăsând-o pe ea să conducă lista candidaților democrați și, în cele din urmă, să piardă în fața republicanului Donald Trump.

„Miza era pur și simplu prea mare”, scrie Harris în carte. „Nu era o alegere care ar fi trebuit lăsată la latitudinea ego-ului sau ambiției unui individ. Ar fi trebuit să fie mai mult decât o decizie personală”.

Biroul lui Biden nu a făcut niciun comentariu deocamdată.

Pe parcursul campaniei și după aceasta, Harris a evitat să critice președintele alături de care a lucrat și l-a apărat în fața întrebărilor privind acuitatea sa mentală.

În fragmentul din carte, Harris continuă să apere capacitatea lui Biden de a-și îndeplini atribuțiile, dar îl descrie în 2024 și mai ales în momentul „dezastrului din dezbatere” ca fiind „obosit”.

„În cea mai proastă zi a sa, era mai bine informat, mai capabil să-și exercite judecata și mult mai compătimitor decât Donald Trump în cea mai bună zi a sa. Dar, la 81 de ani, Joe a obosit. Atunci vârsta sa s-a manifestat prin greșeli fizice și verbale”, scrie Harris. „Nu cred că este o surpriză faptul că dezastrul din cadrul dezbaterii a avut loc imediat după două călătorii consecutive în Europa și un zbor către Coasta de Vest pentru o strângere de fonduri la Hollywood. Nu cred că a fost vorba de incapacitate”.

Ea adaugă că, dacă ar fi crezut că Biden era incapabil, ar fi spus-o din loialitate față de țară.

Harris îi acuză, de asemenea, pe cei apropiați lui Biden pentru acoperirea mediatică nefavorabilă pe tot parcursul mandatului său de vicepreședinte și pentru că au sacrificat-o pentru a-i spori popularitatea lui Biden.

Ea scrie despre faptul că a fost supusă unui nivel ridicat de control ca prima femeie vicepreședinte, dar spune că „atunci când articolele erau nedrepte sau inexacte, cercul restrâns al președintelui părea să nu aibă nimic împotrivă. De fapt, părea că au decis că ar trebui să fiu criticată și mai mult”.

Harris scrie că a aflat adesea că personalul lui Biden „alimenta poveștile negative” care o înconjurau, cum ar fi poveștile despre haosul din biroul vicepreședintelui și fluctuația mare de personal.

Fosta vicepreședintă acuză, de asemenea, personalul lui Biden că se temea că ea îl va eclipsa, descriind un discurs pe care l-a ținut în Selma, Alabama, în martie anul trecut, în care a cerut încetarea imediată a focului în Gaza și acordarea de ajutor umanitar suplimentar populației de acolo.

„Discursul a devenit viral, iar aripa de vest a Casei Albe a fost nemulțumită”, spune Harris, „am fost criticată, aparent, pentru că l-am ținut prea bine”.

Ea sugerează că diminuarea ei l-a diminuat și pe Biden, mai ales „având în vedere îngrijorările legate de vârsta lui”.

Succesul lui Harris, scrie ea, ar fi un indicator al bunului simț al lui Biden și o asigurare pentru public că, dacă s-ar întâmpla ceva cu președintele, ea ar putea să-i ia locul.

„Succesul meu era important pentru el”, scrie ea. „Echipa lui nu a înțeles asta”.

Cartea lui Harris, al cărei titlu face referire la durata campaniei sale prezidențiale scurte, va fi publicată de Simon & Schuster pe 23 septembrie.

Articolul Kamala Harris despre lăsarea deciziei privind realegerea în seama lui Biden: O imprudență apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Compania de media a președintelui american, Trump Media & Technology Group, pregătește lansarea unei game de fonduri de investiții tranzacționate la bursă (ETF-uri), care se aliniază cu ideologia sa politică „America First”. Noile produse financiare vor include investiții în companii din energie și apărare, un fond imobiliar destinat exclusiv statelor americane cu majoritate republicană și acțiuni considerate „icoane americane” – un mesaj de marketing politic și cultural, vizând investitorii care preferă companiile americane tradiționale, văzute ca simboluri naționale, în locul corporațiilor mondiale.

Numele lui Trump, atu pe o piață saturată de fonduri

Trump Media a transmis o solicitare oficială către autoritățile din SUA pentru a înregistra cinci noi ETF-uri care reflectă valorile conservatoare, naționaliste și pro-business promovate de șeful SUA.

Lansarea unor astfel de fonduri într-un sector deja saturat ridică semne de întrebare cu privire la șansele lor reale de succes pe piață.

Totuși, analiștii consideră că notorietatea numelui Trump ar putea reprezenta un avantaj competitiv: „Pe de o parte, aceste produse pătrund într-o piață extrem de aglomerată și vor trebui să lupte pentru a se diferenția și a atrage capital. Pe de altă parte, a avea un brand bine cunoscut într-o categorie în creștere este un loc bun în care să te afli”, a explicat Eric Balchunas, analist senior specializat în fonduri ETF la Bloomberg Intelligence.

Îmbinând politica cu afacerile

Noile fonduri s-ar alătura altor inițiative similare de pe piața americană, cum ar fi ETF-ul MAGA (Make America Great Again), care investește în companii ce sprijină candidați republicani. De asemenea, Trump Media a depus în trecut și cereri pentru ETF-uri legate de criptomonede, deși niciunul nu a fost lansat până acum.

Planul reflectă o strategie mai largă a lui Trump de a transforma loialitatea politică a susținătorilor săi în putere financiară și capital de piață, potrivit sursei citate. Criticii atrag atenția asupra unui posibil conflict de interese, deoarece Trump ar putea influența politic domenii în care afacerile sale vor să câștige bani.

Casa Albă: Trump este „complet separat” de afaceri

Casa Albă a transmis anterior că președintele Trump este „complet separat” de afacerile sale.

Pentru investitorii europeni, fenomenul arată o tendință tot mai vizibilă în SUA de a combina investițiile financiare cu ideologia politică, ceea ce ridică întrebări despre neutralitatea piețelor și etica implicării politice directe în produsele financiare.

Articolul Trump își extinde afacerile în fonduri de investiții cu temă patriotică apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

De proporții istorice, greșeala a fost recunoscută de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie din Africa de Sud (NERSA), care a anunțat că a calculat greșit tarifele la electricitate, provocând un dezechilibru financiar de 54 de miliarde de rand (aproximativ 3,1 miliarde de dolari). Eroarea de calcul se va traduce în majorări semnificative ale facturilor pentru consumatori în următorii doi ani.

Într-o prezentare în fața parlamentarilor sud-africani, NERSA a explicat că problema a apărut din cauza unei „erori de introducere a datelor” și că aceasta a fost identificată inițial de compania energetică de stat Eskom – cel mai mare furnizor de energie electrică din Africa, dar nu a fost corectată la timp.

„Eroarea este regretabilă, nu ar fi trebuit să se întâmple”, a transmis NERSA în declarația sa oficială, citată de Bloomberg.

Facturile greșite rămân pe umerii populației

Deși inadvertența a fost detectată înainte de aprobarea oficială a tarifelor, în luna ianuarie, autoritățile nu au luat măsuri pentru a o rectifica, fiind descoperită din nou abia cinci luni mai târziu, după ce tarifele deja fuseseră aplicate.

Consecințele sunt directe și semnificative: în loc de o creștere de 5,36%, consumatorii sud-africani vor plăti o majorare de 8,76% în anul financiar viitor, iar în anul următor, respectiv aprilie 2027 – martie 2028, tarifele vor urca la 8,83%, față de 6,19% cât fusese stabilit inițial.

Potrivit Energy Intensive Users Group – asociație care reprezintă marii consumatori industriali de energie, printre care Anglo American Plc și Glencore Plc. – costurile la electricitate în Africa de Sud au crescut de opt ori din 2008 până în prezent. Iar această eroare adaugă acum și mai multă presiune asupra industriei și gospodăriilor.

Recunoaștere fără rambursare

Ministrul sud-african al Energiei, Kgosientsho Ramokgopa, a criticat dur situația: „Această eroare din partea NERSA a fost o lovitură majoră pentru accesibilitatea electricității în această țară. Din cauza ei, va fi necesar să ne regândim întreaga strategie de furnizare a energiei”.

În ciuda recunoașterii greșelii, nu s-a menționat nicio posibilitate de compensare a cetățenilor pentru sumele deja plătite în plus. Eskom a primit astfel dreptul de a percepe mai mult decât fusese aprobat inițial, o decizie care adâncește criza de încredere în capacitatea autorităților de a gestiona eficient și transparent sectorul energetic.

Articolul Autoritățile africane au greșit tarifele la electricitate cu 3 miliarde de dolari. Populația va suporta costul timp de doi ani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Creşterea de 5% confirmă că industria turismului îşi revine solid după anii pandemiei. Africa conduce detaşat cu o explozie de 12% a numărului de turişti, urmată de Asia şi Pacific cu 11%. În Asia de Nord-Est, creşterea a fost chiar de 20%, anunţă Xinhua/

Europa rămâne destinaţia numărul 1, cu aproape 340 de milioane de turişti, dar creşterea de doar 4% arată că piaţa europeană se maturizează.

Turiştii nu doar călătoresc mai mult, dar cheltuie şi mai mulţi bani. Chinezii au crescut cheltuielile cu 16% până în martie, iar britanicii şi spaniolii au cheltuit cu 15-16% mai mult în călătoriile lor. Singapore şi Coreea de Sud completează topul, cu creşteri de 10% şi 8%.

„Turismul arată o rezilienţă impresionantă şi contribuie semnificativ la economiile locale şi la crearea de locuri de muncă”, a declarat Zurab Pololikashvili, şeful organizaţiei, care mizează pe o creştere susţinută şi în a doua parte a anului.

Cifrele confirmă că pofta de călătorit a revenit la normalitate după restricţiile din pandemie, iar experţii se aşteaptă ca această tendinţă să continue.

Articolul Turismul global a crescut cu 5% în prima jumătate a anului 2025. Europa rămâne destinaţia numărul 1 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit Sky News, Ministerul de Externe al Rusiei a reacţionat miercuri la acuzaţiile privind dronele care ar fi traversat graniţa cu Polonia, catalogând informaţiile drept „mituri” şi acuzând autorităţile poloneze că folosesc incidentul pentru a alimenta tensiunile din regiune.

„Aceste declaraţii ale Varşoviei nu fac decât să escaladeze criza ucraineană”, se arată în comunicatul diplomaţiei ruse.

Totodată, Moscova a precizat că este deschisă unor eventuale discuţii bilaterale cu Polonia pe tema incidentului.

Anterior, Ministerul rus al Apărării a transmis că „nu au fost planificate lovituri asupra unor ţinte aflate pe teritoriul Poloniei” şi a subliniat că dronele utilizate în atacurile recente din Ucraina au o rază maximă de acţiune de 700 de kilometri.

Articolul Moscova acuză Polonia că alimentează „criza ucraineană” după incidentul cu drone apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Statul român, prin autoritatea națională în domeniu, mai are în analiză, înainte de a valida, aproape 8 miliarde de lei, pe care furnizorii de energie electrică și gaze naturale le-au suportat în contul schemei de plafonare și compensare a prețurilor.

Mai exact, de la 1 iulie, când a expirat schema de plafonare și compensare a prețurilor la energie, românii plătesc în facturi prețul real din contractul cu furnizorii de energie electrică.

În același timp, dar statul mai are restanțe la decontarea diferențelor dintre prețul plafonat și cel real din contract.

Înainte de 1 iulie, conform actelor normative succesive care au reglementat schema de plafonare începând din anul 2022, diferența dintre prețul real și cel plafonat este acoperită de stat, după ce sumele sunt verificate și validate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Instituția responsabilă pentru decontarea sumelor aferente consumatorilor casnici este Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, iar pentru cei non-casnici, Ministerul Energiei. Cele două ministere au trimis recent, la solicitarea Mediafax, ultimele date privind stadiul decontărilor.

ANRE are în analiză încă peste un sfert din suma totală validată

Specialiștii ANRE mai au de analizat o sumă totală trimisă spre validare de furnizori de 7,76 de miliarde de lei, potrivit datelor oficiale transmise la solicitarea Mediafax.

Suma acoperă toate notificările furnizorilor – și pentru consumatorii casnici și non casnici – pe toate schemele de plafonare și compensare, până la data de 8 septembrie.

Este vorba de OUG nr. 27 din 18 martie 2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei și cea mai recentă variantă, OUG nr. 6/2025 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică în perioada 1 aprilie 2025-30 iunie 2025.

Defalcat, sumele aferente consumatorilor casnici sunt de peste două ori mai mari decât în cazul celor non casnici:

• Casnici – 5.297.092.923,99 de lei
• Non casnici – 2.463.748.130,29

Pentru a avea un ordin de mărime, suma rămasă de verificat este de peste un sfert (aproximativ 28%) din cuantumul total validat de ANRE de la debutul schemelor de plafonare, înființate pe fondul crizei prețurilor la energie declanșate după pandemia de COVID-19.

Mai exact, din informațiile actualizate obținute de Mediafax, sume decontate în perioada 1 – 8 septembrie au fost în jur de 6 milioane de lei, care se adaugă celor peste 27,5 miliarde de lei pentru decontarea diferențelor de preț din schemele de plafonare reglementate încă din 2021.

Este vorba de OUG nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei „Delta Dunării” și „succesoarea” ei, OUG nr. 27 din 18 martie 2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei.

Din totalul de 27,5 miliarde de lei, aproximativ 21,5 de miliarde de lei sunt sumele decontate pentru energie electrică și peste 6 miliarde de lei, pentru gaze naturale.

Schema de plafonare și compensare a prețurilor la gaze naturale este încă în vigoare până la 31 martie 2026, dată până la care statul acordă ajutorul de 50 de lei pentru facturile la curent ale românilor cu venituri mici.

Estimările furnizorilor

Furnizorii au atras atenția în mod repetat că mai au de primit sume de ordinul miliardelor de la stat.

„Prin măsurile de plafonare adoptate de autorități, consumatorii casnici au plătit prețuri subvenționate, de 0,68 lei, 0,80 lei sau maximum 1,30 lei/kWh, în funcție de tranșa de consum. Practic, diferența dintre prețul real și tariful achitat de client era acoperită de la bugetul de stat.  În practică, schema de compensare a fost susținută de furnizori, statul având încă de decontat acestora aproximativ 6–8 miliarde de lei. Odată cu eliminarea acestei subvenții, întreaga valoare a facturii este suportată integral de către consumator”, transmitea Laurențiu Urluescu președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER) într-un comunicat de presă transmis pe 26 august, în contextul în care în cutiile poștale ale românilor începuseră să intre facturile cu consumul aferent lunii iulie, cu prețul reliberalizat.

Și Daniela Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) – care dețin aproximativ jumătate din piața de furnizare a energiei electrice din România –explica, într-un interviu pentru Mediafax publicat pe 1 septembrie, că prețurile de pe piața angro nu au crescut la 1 iulie 2025, ci până la 1 iulie, statul a ținut facturile artificial mai mici, acoperind diferența față de prețul real din piață.

„Această datorie către furnizori s-a acumulat și a ajuns la aproximativ 7 miliarde lei. Odată eliminată plafonarea, facturile reflectă din nou costul real al energiei electrice – un cost care exista și înainte, dar era ascuns. Plafonarea a fost o măsură excepțională, gândită pentru a atenua șocul global al pieței energiei. Însă, menținută timp de patru ani, ea a creat distorsiuni: a rupt legătura dintre preț și consum, a descurajat investițiile în eficiență energetică, a transferat costurile către furnizori și bugetul public, iar odată introdusă, ea a devenit foarte greu de retras pentru că a creat așteptări nerealiste în rândul consumatorilor”, a explicat Daniela Dărăban.

Articolul ANRE mai are de verificat aproape 7,8 miliarde de lei, sumă trimisă de furnizori pentru compensarea plafonării la energie și gaze. Cifrele oficiale apare prima dată în Mediafax.