Mediafax

„Ce spune el nu contează. Este un tip foarte bun. Îmi place de el, dar acea declarație nu are greutate”, le-a declarat Trump reporterilor la Casa Albă, potrivit Reuters.

„Ce spune el nu contează. Nu va schimba nimic”, a mai spus Trump înainte de a efectua o vizită în Scoția.

Franța va recunoaște statul palestinian în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din septembrie, a anunțat joi președintele Emmanuel Macron.

Șeful statului francez a adăugat că speră că acest lucru va contribui la instaurarea păcii în regiune.

Macron, care a anunțat decizia într-o postare pe platforma X, a publicat o scrisoare trimisă președintelui Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, confirmând intenția Franței de a deveni prima mare putere occidentală care recunoaște statul palestinian.

SUA și Israel resping ferm planul lui Macron

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că decizia lui Macron de a recunoaşte statul palestinian, în luna septembrie, „răsplăteşte terorismul”.

„Condamnăm ferm decizia preşedintelui Macron de a recunoaşte un stat palestinian lângă Tel Aviv în urma masacrului din 7 octombrie. O astfel de mişcare recompensează terorismul şi riscă să creeze un alt proxy iranian, la fel cum a devenit Gaza”, a scris Netanyahu, pe platforma X.

Și americanii au respins planul președintelui francez Emmanuel Macron.

„Această decizie nesăbuită servește doar propagandei Hamas și dă înapoi procesul de pace. Este o palmă peste față pentru victimele din 7 octombrie”, a transmis secretarul de Stat SUA Marco Rubio.

Articolul Trump, după ce Macron a anunțat că Franța va recunoaște statul palestinian: „Ce spune el nu contează” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Un nou dezastru ecologic se conturează pe coasta sudică a Eritreei, după ce două nave comerciale, Magic Seas și Eternity C, ambele sub pavilion liberian, au fost scufundate în luna iulie de rebelii houthi, în nordul Mării Roșii. Incidentul a generat o scurgere masivă de combustibil, iar hidrocarburile au ajuns deja pe țărmul unei regiuni izolate cu un patrimoniu natural de excepție.

„Impactul este considerabil, cu consecințe directe asupra ecosistemelor marine”, a declarat Paulo Antonio Govanni, președintele sindicatului marinarilor din Eritreea, citat vineri de Le Monde.

Mangrove și mamifere marine, expuse dezastrului

Liderul sindical a subliniat că Eritreea, considerată una dintre cele mai închise dictaturi din lume, nu dispune nici de capacități tehnice, nici de voință politică pentru a interveni eficient în fața unei crize de mediu de asemenea amploare: „Eritreea nu are infrastructura, personalul calificat sau cadrul politic necesar pentru a răspunde unor astfel de dezastre”.

Una dintre nave avea la bord 500 de tone de combustibil. În lipsa unor măsuri rapide, alte pete de păcură aflate în derivă vor atinge coasta în zilele următoare. Zona afectată adăpostește mangrove, țestoase marine și dugongi – mamifere marine rare, aflate pe lista speciilor protejate de ONU.

Fără ajutor de la stat, pescarii curăță singuri plajele

Locuitorii din Edd, oraș aflat în regiunea Debubawi Keyh Bahri, a cărui denumire înseamnă Marea Roșie de Sud, au fost nevoiți să intervină singuri. „Mobilizarea populației locale este impresionantă, în ciuda mijloacelor limitate”, a menționat o sursă de la fața locului, relatând că pescarii și-au abandonat plasele și au pus mâna pe lopeți pentru a curăța manual plajele.

Semne de poluare au fost observate și în estuarul Bera’isole din sudul Eritreei, zonă protejată internațional de ONU și xtrem de vulnerabilă în fața poluării cu hidrocarburi. În ciuda riscurilor evidente, autoritățile din Eritreea nu au reacționat oficial, iar infrastructura de intervenție este inexistentă.

Un regim închis, incapabil să gestioneze crize ecologice

Eritreea este un stat autoritar, guvernat de un regim unic și represiv, unde nu există alegeri libere – nici măcar locale, partide de opoziție, presă liberă sau justiție independentă. Țara este condusă de Isaias Afwerki din 1993, singurul lider pe care Eritreea l-a avut de la desprinderea de Etiopia.

În august 2024, o catastrofă de proporții a fost evitată în ultimul moment, după ce houthii au atacat un petrolier grec cu peste un milion de barili la bord, Sounion. Atunci, o intervenție internațională a permis salvarea navei, evitând o poluare de patru ori mai mare decât cea provocată de Exxon Valdez în Alaska, în 1989. Dezastrul ecologic provocat de scufundarea petrolierului american în Alaska a dus la una dintre cele mai grave poluări marine din istorie: peste 40.000 de tone de petrol s-au vărsat în ocean, afectând grav fauna, coasta și economia locală.

Ecosisteme rare în pericol

Douăzecișipatru de petroliere s-au aflat joi în apele care separă Peninsula Arabică de Eritreea, traversând Marea Roșie, potrivit site-ului de monitorizare a traficului maritim MarineTraffic.

Rebelii houthi au schimbat strategia: dacă în trecut abandonau navele, acum le scufundă deliberat. Autoritățile din Eritreea rămân absente, iar natura plătește deja prețul conflictului dintre oameni. În lipsa unei reacții internaționale coordonate, astfel de atacuri riscă să transforme Marea Roșie într-un focar permanent de crize ecologice și umanitare.

Articolul Marea Roșie devine neagră: rebelii houthi au provocat un dezastru ecologic în Eritreea apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Forțele ucrainene resping ofensiva concertată a Rusiei din această vară, menită să străpungă liniile de apărare de-a lungul unor porțiuni ale frontului, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, citat de AP.

„Ei nu avansează. Este foarte greu pentru băieții noștri de acolo. Și este greu peste tot”, a declarat Zelenski joi reporterilor, într-o declarație care a fost ținută secretă până vineri.

„Este foarte greu și pentru ruși – și asta este bine pentru noi”.

Ucraina caută sprijin suplimentar

Războiul se află acum în al patrulea an, după invazia Rusiei din februarie 2022 asupra vecinului său, iar efortul epuizează resursele ambelor părți, deși Rusia dispune de mai multe resurse și oameni pentru a-și susține lupta.

Ucraina caută sprijin suplimentar din partea partenerilor occidentali.

Rusia a revendicat capturarea unor sate și cătune în ultimele săptămâni, dar niciun oraș cu o apărare mai puternică nu a căzut în mâinile trupelor sale.

Rușii au încercat incursiuni minore, dar ucrainenii le-au respins

Grupurile ruse de sabotaj și recunoaștere au încercat în repetate rânduri să organizeze incursiuni minore în apropierea orașului Pokrovsk, din regiunea Donetsk, din estul țării, pentru a filma imagini simbolice, cum ar fi ridicarea steagului rus, dar forțele ucrainene au respins aceste eforturi, a declarat Zelenski.

„S-a întâmplat de cinci până la șapte ori recent, uneori cu doar două sau șase persoane. Odată au încercat să mențină o poziție cu 12 persoane – și toate au fost eliminate de apărătorii noștri”, a spus Zelenski.

Zelenski a descris situația din regiunea de frontieră nord-estică Sumî ca fiind „mult mai bună” decât în ultimele luni, remarcând progresele înregistrate de forțele ucrainene în ultimele șase săptămâni.

Articolul Zelenski e optimist, Ucraina rezistă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit agenției Reuters, acordul ar include probabil un tarif de bază de 15% pentru toate bunurile UE care intră în SUA și probabil un tarif de 50% pentru oțelul și aluminiul european, au declarat oficialii și diplomații.

Una dintre surse a declarat pentru Reuters că există „șanse mari” ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să se întâlnească cu Donald Trump în Scoția în acest weekend.

O altă sursă a punctat faptul că un acord în weekend pare probabil, întrucât „acordul este practic în mâinile lui Trump acum”.

UE se confruntă cu tarife vamale impuse de SUA pentru peste 70% din exporturile sale – 50% pentru oțel și aluminiu, 25% pentru automobile și piese auto și o taxă de 10% pentru majoritatea celorlalte produse din UE.

În cursul acestei săptămâni, UE a pregătit contramăsuri la taxele anunțate de Trump în cazul în care discuțiile cu SUA nu vor ajunge la un punct comun.

Articolul Oficialii UE afirmă că UE și SUA ar putea ajunge la un acord comercial-cadru în această săptămână apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Cercetători de la Institutul Max Planck au decis să verifice o ipoteză, anume că alcoolul a fost un catalizator pentru dezvoltarea civilizațiilor, a încurajat legăturile sociale, a încurajat cooperarea și a stimulat creativitatea.

Dar poate consumul de alcool să influențeze și formarea sistemelor politice?

„Ideea este fascinantă, dar până acum nu fusese testată riguros, pe scară largă și în contexte culturale diverse”, a explicat Václav Hrnčíř, autorul principal al studiului.

Echipa sa a analizat 186 de societăți, în special din afara lumii industrializate.

Au urmărit dacă aceste comunități produceau băuturi alcoolice fermentate tradiționale și au corelat aceste informații cu nivelul de complexitate politică, definit prin numărul de niveluri administrative.

Rezultatele au indicat un tipar clar, deși nu foarte puternic: acolo unde exista producție și consum local de alcool fermentat, societățile prezentau în general o structură politică mai complexă – cu mai multe niveluri de conducere și organizare.

Alcoolul nu a fost factorul cel mai puternic, dar a avut ceva importanță. Agricultura a fost mai importantă

Acest lucru sugerează o posibilă legătură între consumul de alcool și dezvoltarea unor sisteme de guvernare mai elaborate. Cu toate acestea, alcoolul nu a fost factorul cel mai puternic.

Când cercetătorii au inclus în analiză variabile importante, în special agricultura, influența directă a alcoolului s-a diminuat considerabil. Agricultura a avut un impact mai mare asupra complexității politice decât băuturile fermentate.

Predicțiile statistice ale modelului au arătat că, în medie, prezența băuturilor alcoolice într-o societate era asociată cu o creștere de aproximativ 0,77 unități în nivelul de complexitate politică.

Totuși, atunci când cercetătorii au introdus în ecuație factori precum agricultura și productivitatea mediului, impactul estimat al alcoolului a scăzut semnificativ, ajungând la doar 0,27 unități.

Aceste date sugerează că, deși alcoolul ar fi putut influența formarea sistemelor politice timpurii, el a fost probabil doar unul dintre mai mulți factori importanți.

Capacitatea unei comunități de a cultiva plante și de a genera surplusuri alimentare a avut un efect mai stabil și mai profund asupra dezvoltării structurilor politice complexe.

Așadar, alcoolul a contribuit, într-o anumită măsură, la evoluția socială, dar adevăratul motor al societăților complexe a rămas agricultura.

Băuturile fermentate și prietenia dintre popoare

În multe culturi, băuturile alcoolice tradiționale nu erau consumate doar pentru efectele lor euforice. Acestea aveau o funcție socială importantă: consolidau identitatea de grup, întăreau legăturile politice și ofereau liderilor un mijloc de a câștiga sprijin și loialitate.

Ospețele în care se servea alcool puteau mobiliza forță de muncă, reafirma ierarhiile sociale și menține autoritatea elitelor.

Unele teorii sugerează chiar că vânătorii-culegători au început să practice agricultura nu doar pentru hrană, ci și pentru a obține ingrediente necesare producerii alcoolului.

Cerealele precum orzul, orezul sau sorgul – esențiale în procesul de fermentare – apar devreme în istoria agricolă. Cu toate acestea, dovezile arheologice arată că, în cele mai multe regiuni, producția de alcool a urmat dezvoltării agriculturii, nu a precedat-o.

Influența alcoolului în societate nu a fost aceeași peste tot – impactul său a depins de normele culturale, contextul social și tipurile de băuturi consumate.

Alcoolul în societate era factor de coeziune

În societățile tradiționale, alcoolul era profund integrat în viața comunității. Se consuma în cadrul adunărilor colective, al ceremoniilor religioase, festivalurilor sezoniere sau altor ritualuri sociale. Astfel de ocazii contribuiau la întărirea valorilor comune, la coeziunea grupului și la marcarea momentelor importante din viața comunității.

Consumul avea loc în public, în contexte organizate și conform unor obiceiuri bine stabilite. Tocmai de aceea, comportamentele deviante și efectele negative erau rareori întâlnite.

În schimb, acolo unde consumul de alcool a devenit un act individual, departe de controlul social tradițional, consecințele au fost adesea mai severe.

Răspândirea băuturilor distilate, cu concentrații ridicate de alcool, și apariția obiceiurilor de consum solitar – mai ales în epoca modernă sau în societăți afectate de colonialism – au dus adesea la fenomene precum violența, dependența și tensiunile sociale.

În lipsa cadrelor culturale care reglementau când și cum se bea, consumul a devenit mai imprevizibil și adesea mai periculos.

„Nu beția a fost principalul motor al civilizației, dar a făcut procesul mai suportabil”

Cercetătorii din spatele ipotezei „beției civilizatoare” au făcut o distincție clară: studiul lor s-a concentrat exclusiv pe băuturile fermentate tradiționale, produse înainte de contactul cu civilizațiile coloniale – cum ar fi berile din cereale, vinurile din fructe sau hidromelul.

Alcoolul industrial modern – în special băuturile spirtoase – a fost exclus din analiză, tocmai pentru că se asociază mai frecvent cu efecte sociale distructive și este consumat în afara cadrului cultural originar.

„Nu beția a fost principalul motor al civilizației,” afirmă Hrnčíř, „dar este posibil ca ea să fi făcut procesul ceva mai suportabil – și cu siguranță mai sociabil.”

Articolul Studiu. „Beția civilizatoare” – Acolo unde exista producție și consum de alcool fermentat, exista o structură politică mai complexă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Airbus Helicopters reia campania de promovare a elicopterului H215M în România, sperând să obțină o comandă de până la 90 de aparate, unele dintre ele urmând să fie asamblate local, la Ghimbav, conform Aviația Magazin.

Este aceeași platformă propusă și în 2016, când compania a lansat o linie de producție în România, care nu a fost niciodată activată din cauza lipsei comenzilor ferme.

Francezii mizează acum pe înlocuirea flotei de IAR-330 Puma, produse în România în urmă cu aproape 50 de ani, și susțin că aceste aparate nu mai pot fi modernizate pentru a integra tehnologii noi.

Declarația a fost făcută de Georges Durdilly, președintele Airbus România, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști selectați.

Totuși, afirmațiile privind imposibilitatea modernizării Pumelor sunt contrazise de fapte: în 2025, IAR Brașov a livrat deja o variantă profund modernizată, IAR-330L, dotată cu echipamente avansate de război electronic, senzori electro-optici și sisteme defensive de ultimă generație dezvoltate cu Elbit Systems.

Modelul H215M propus României este, de fapt, o variantă modernizată a SA-330 Puma, un design vechi din anii ’60.

Deși a fost îmbunătățit cu autopilot pe patru axe și o paletă largă de misiuni (MEDEVAC, transport, CSAR), aparatul nu aduce capabilități semnificativ superioare față de Pumele românești modernizate.

În plus, H215M nu s-a bucurat de succes comercial. În ultimii 15 ani, singura comandă notabilă a venit din Chile.

În această perioadă, Airbus a vândut cu mai mult succes modele mai moderne precum H225M și H160M, achiziționate deja de state precum Ungaria și Franța.

Articolul Airbus revine cu oferta pentru România: elicopterul H215M apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Liderul ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a ajuns la un acord cu președintele american Donald Trump privind vânzarea de drone ucrainene către Statele Unite, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit președintelui ucrainean, potențialul contract valorează între 10 și 30 de miliarde de dolari.

Vestea vine în contextul în care Zelenski a anunțat anterior un acord care să avantajeze ambele părți, conform căruia Washingtonul ar urma să cumpere drone fabricate în Ucraina în schimbul achiziționării de către Kiev a armelor americane.

„Cu America, cu președintele Trump, am convenit că vor cumpăra drone de la noi. Acesta este acordul. I-am însărcinat pe Umerov, [ministrul apărării] Șmîhal și [consilierul președintelui pentru afaceri strategice] Kamyshin să se ocupe de acest lucru”, a declarat Zelenski în fața jurnaliștilor.

Exportul în domeniul apărării avansează

Potrivit Ukrinform, Zelenski a subliniat că capacitățile de export în domeniul apărării ale Ucrainei avansează prin intermediul liniilor de producție internaționale. În acest sens, liderul ucrainean a anunțat că există discuții cu Danemarca, Norvegia și Germania.

„Am convenit cu Danemarca: liniile de producție de drone cu rază lungă de acțiune vor fi stabilite acolo. Vor investi 100, 200 sau chiar 300 de milioane de dolari. Aceste drone cu rază lungă de acțiune vor fi produse și livrate către noi în timpul războiului. (…) După război, dronele vor fi stocate pentru propria armată a Danemarcei”, a explicat Zelenski.

Articolul Zelenski anunță că a ajuns la un acord cu Trump ca SUA să cumpere drone ucrainene apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Israel a anunțat că, începând de vineri, va permite țărilor străine să arunce cu parașuta ajutoare umanitare în Fâșia Gaza.

Decizia vine după ce, anul trecut, o acțiune similară a fost considerată insuficientă de organizațiile umanitare, iar în martie 2024, cinci persoane și-au pierdut viața când un pachet de ajutor umanitar a căzut accidental peste ele, din cauza defectării parașutei.

Un oficial superior al Forțelor de Apărare Israeliene (IDF) a declarat pentru Sky News: „Începând de astăzi, Israel va permite țărilor străine să parașuteze ajutoare în Gaza.” Totodată, organizația World Central Kitchen (WCK) a reluat vineri activitatea bucătăriilor sale în regiune, oferind sprijin alimentar.

Articolul Israel permite țărilor străine să livreze ajutoare umanitare cu parașuta în Gaza apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

După mai bine de 45 de ani de la izbucnirea epidemiei HIV, lumea are, în sfârșit, un tratament preventiv care poate opri transmiterea virusului. Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a recomandat autorizarea lenacapavirului, un medicament injectabil revoluționar care oferă protecție timp de șase luni cu o singură doză. Comercializat în Europa sub denumirea Yeytuo, medicamentul este dezvoltat de compania americană de biotehnologie și farmaceutică Gilead Sciences, fiind  considerat o inovație majoră în lupta împotriva virusului.

„Este foarte eficient” și „considerat de mare interes pentru sănătatea publică”, au declarat reprezentanții agenției într-un comunicat emis vineri, citat de AP News.

Odată ce recomandarea este aprobată oficial de Comisia Europeană, tratamentul va deveni disponibil în toate cele 27 de state membre ale UE, precum și în Islanda, Norvegia și Liechtenstein.

Administrat bianual și cu eficiență aproape 100%

Lenacapavirul a fost deja aprobat în luna iunie de către FDA, agenția americană a medicamentului, iar recent Organizația Mondială a Sănătății a recomandat statelor să îl includă ca opțiune suplimentară pentru persoanele expuse riscului de infectare.

Spre deosebire de alte opțiuni preventive, cum ar fi pastilele zilnice sau injecțiile administrate o dată la două luni (cabotegravir, de exemplu), lenacapavir oferă protecție pentru o jumătate de an. Această durată mai lungă ar putea atrage persoane care evită tratamentele frecvente din cauza stigmatului sau a dificultății de a merge regulat la clinică.

Studiile efectuate anul trecut au arătat că lenacapavirul este aproape 100% eficient în prevenirea infectării, atât la femei, cât și la bărbați. „Acest medicament ar putea schimba traiectoria epidemiei de HIV, dacă va fi disponibil pentru toți cei care au nevoie de el”, consideră Winnie Byanyima, directoarea executivă a UNAIDS, agenția ONU pentru HIV/SIDA.

Medicamentul poate opri virusul doar dacă lumea întreagă are acces la el

Cu toate acestea, există îngrijorări că accesul la lenacapavir nu va fi egal în toate regiunile. Deși compania americană Gilead a anunțat că va permite producerea de versiuni generice ieftine în 120 de țări cu venituri mici – majoritatea din Africa, Asia de Sud-Est și Caraibe – aproape întreaga Americă Latină a fost exclusă. Decizia a stârnit îngrijorări că omenirea ar putea rata o șansă esențială de a opri răspândirea virusului în întreaga lume.

Virusul HIV a fost identificat pentru prima dată la începutul anilor 1980, în Statele Unite, după ce mai mulți pacienți au prezentat simptome neobișnuite de imunodeficiență. De atunci, virusul a provocat peste 40 de milioane de decese la nivel mondial și aproximativ tot atâtea persoane trăiesc în prezent cu HIV.

Aproximativ 630.000 de decese cauzate de acest virus au fost raportate în anul 2024, potrivit datelor UNAIDS.

Gilead Sciences deține licența originală asupra lenacapavirului și acordă licențe neexclusive, fără redevențe, producătorilor generici pentru a crește accesul la medicament în anumite țări.

Articolul Omenirea, mai aproape ca niciodată de a opri virusul HIV. Europa a autorizat tratamentul revoluționar apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În afară de acuzația de trădare, fostul președinte din Congo este suspectat de crimă, presupus sprijin pentru gruparea de rebeli M23, care controlează o mare parte din estul țării, teritoriu bogat în minerale, notează BBC.

Fostul președinte din Congo nu s-a prezentat la proces. De asemenea, el a negat acuzațiile. Acesta le-a respins, considerând cazul drept „arbitrar”, spunând că repreznintă un mijloc de opresiune.

Actualul președinte al Republicii Democratice Congo, Félix Tshisekedi, l-a acuzat că a fost creierul din spatele operațiunilor săvârșite de gruparea de rebeli.

Kabila a locuit în afara țării pentru doi ani, însă s-a întors în Congo în luna mai. Acesta s-a aflat în exil în Africa de Sud.

Acuzațiile fostului președinte

Pe baza unor dovezi, ONU, dar și alte țări vestice au acuzat Ruwanda, țara vecină, că sprijină gruparea M23, dar și că a trimis sute de soldați în Congo. Kigali a respins acuzațiile, susținând că a acționat cu scopul de a opri conflictul, pentru a nu se răspândi și pe teritoriul Congo.

În mai, imunitatea pe viață a lui Kigali, a fost ridicată, pentru a permite judecarea sa.

Joseph Kabila, în prezent în vârstă de 54 de ani, a condus Republica Democratică Congo timp de 18 ani.

Articolul Joseph Kabila, fostul președinte al Republicii Democratice Congo, judecat pentru trădare apare prima dată în Mediafax.