Rata anuală a inflaţiei în luna august 2025 ajunge la 9,9%

Mediafax

Conform INS, indicele preţurilor de consum în luna august 2025 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 102,10%.

Rata inflaţiei de la începutul anului (august 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 8,1%, iar rata anuală a inflaţiei în luna august 2025 comparativ cu luna august 2024 a fost 9,9%.

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2024 – august 2025) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2023 – august 2024) a fost 5,7%.

Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 8,92% în august 2025, comparativ cu luna august 2024, şi cu 1,63% faţă de iulie 2025. La această categorie, cel mai mult s-au scumpit fructele proaspete, cu 41,73%, în august 2025 comparativ cu luna august 2024, şi s-au ieftinit cu 5,13% faţă de iulie 2025.

Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,48% în august 2025, comparativ cu luna august 2024, şi cu 2,10% faţă de iulie 2025. Energia electrică s-a scumpit cel mai mult la această categorie, cu 65,73% în august 2025 faţă de august 2024.

Serviciile s-au scumpit cu 9,85% în august 2025, comparativ cu luna august 2024, şi cu 2,87% faţă de iulie 2025.

Articolul Rata anuală a inflaţiei în luna august 2025 ajunge la 9,9% apare prima dată în Mediafax.

MAE salută decizia Tribunalului UE cu privire la energia nucleară și gazul fosil

Mediafax

Potrivit unui comunicat al MAE, cauza este o acțiune care a vizat anularea Regulamentului delegat (UE) nr. 2022/1214 – act UE care a inclus energia nucleară și gazul fosil în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 2020/852 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile.

Astfel, Tribunalul Uniunii Europene a respins acțiunea în anulare, menținând Regulamentul delegat (UE) nr. 2022/1214.

„Hotărârea pronunțată de instanța UE este în linia poziției exprimate de Guvernul României, care a intervenit în cauza T625/22, în susținerea Comisiei Europene și în apărarea intereselor României și ale statelor membre în materie de suveranitate energetică”, arată MAE.

„Autoritățile române au susținut, încă din anul 2018, demersurile de includere a energiei nucleare și a gazului natural în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 2020/852 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile. Respectivele resurse sunt necesare pentru securitatea energetică a României și pentru tranziția energetică, în scopul atingerii neutralității climatice. Asigurarea finanțării noilor proiecte din domeniul energiei nucleare și al gazului
natural este esențială. Menținerea Regulamentului delegat (UE) nr. 2022/1214 asigură continuarea finanțărilor în sectorul nuclear și cel al gazului natural”, afrimă MAE.

Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Articolul MAE salută decizia Tribunalului UE cu privire la energia nucleară și gazul fosil apare prima dată în Mediafax.

Restricții de trafic pe autostrada București-Constanța. Se efectuează lucrări întreținere și reparații

Mediafax

Astfel, până la ora 16.00, se efectuează lucrări de întreținere și reparații la glisiera mediană care impun restricționarea circulației pe a doua bandă pe Autostrada A2 pe sensul București – Constanța, la kilometrul 116.

De asemenea, până la ora 17.00, traficul va fi restricționat și pe a doua bandă pe sensul București – Constanța, între kilometrii 54 și 61, pentru aplicarea de marcaje rutiere în zona mediană.

Șoferii sunt sfătuiți să meargă viteză redusă în aceste zone, să se asigure înainte de a schimba banda de circulație, semnalizând din timp efectuarea acestei manevre.

Articolul Restricții de trafic pe autostrada București-Constanța. Se efectuează lucrări întreținere și reparații apare prima dată în Mediafax.

Ilie Bolojan, mesaj de comemorare: 11 septembrie rămâne o rană dureroasă, dar și un avertisment

Mediafax

„Astăzi, 11 septembrie, ne oprim pentru un moment de reculegere în amintirea tragediei care a schimbat profund lumea modernă. Comemorăm viețile pierdute în Statele Unite și omagiem curajul celor care au intervenit pentru a salva și a proteja — supraviețuitori și salvatori deopotrivă. Ne gândim la familiile victimelor și la toți cei ale căror vieți au fost marcate de acea zi. 11 septembrie rămâne o rană dureroasă, dar și un avertisment: libertatea, democrația și respectul pentru drepturile omului nu sunt niciodată garantate. Într-un context internațional tensionat, cu război și amenințări hibride, aceste valori trebuie apărate prin fapte și asumare, nu doar prin declarații”, susține premierul României.

El arată că România rămâne ferm angajată în parteneriatul strategic cu Statele Unite și în eforturile internaționale pentru pace și securitate, cu un rol deosebit în regiunea Mării Negre, unde stabilitatea este esențială pentru întreaga comunitate euroatlantică.

„Avem datoria să protejăm ceea ce a fost construit prin sacrificiu și să transmitem generațiilor viitoare o lume liberă, demnă și sigură, întemeiată pe respect și responsabilitate”, adaugă Ilie Bolojan.

Articolul Ilie Bolojan, mesaj de comemorare: 11 septembrie rămâne o rană dureroasă, dar și un avertisment apare prima dată în Mediafax.

Trump a vorbit cu președinții Poloniei și Franței după ce drone rusești au fost doborâte în Polonia

Mediafax

Președintele Donald Trump a vorbit miercuri seara cu președintele polonez Karol Nawrocki după ce drone rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei în timpul atacurilor asupra Ucrainei.

Prima reacție a lui Trump, după producerea acestui eveniment, a constat într-o postare pe pagina sa de Truth Social un mesaj: „Ce se întâmplă cu Rusia care încalcă spațiul aerian al Poloniei cu drone? Iată că începem!”.

Într-o postare pe X, Nawrocki a anunțat că a discutat cu Donald Trump despre evenimentul produs miercuri. „Cu puțin timp în urmă, am vorbit la telefon cu președintele SUA, Donald Trump, despre multiplele încălcări ale spațiului aerian polonez de către drone rusești care au avut loc noaptea trecută. Conversația face parte dintr-o serie de consultări pe care le-am purtat cu aliații noștri. Discuțiile de astăzi au confirmat unitatea aliaților”, a fost mesajul lui Nawrocki, potrivit POLITICO.

Ulterior, Trump a vorbit la telefon și cu președintele francez Emmanuel Macron, iar confirmarea discuției a fost făcută de liderul Franței într-o postare pe X. Acesta a spus că discuția cu Trump a fost, printre altele, și despre „evoluțiile îngrijorătoare ale războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, în special după incursiunea dronelor rusești în Polonia”, notează Associated Press.

Drone rusești doborâte în Polonia. Articolul 4 al NATO, invocat

Miercuri dimineață, armata poloneză a anunțat că a doborât drone care au încălcat spațiul său aerian în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei. Este prima dată când un stat NATO neutralizează drone rusești pe propriul teritoriu.

După ce dronele rusești au fost doborâte pe teritoriul Poloniei, premierul țării, Donald Tusk, a afirmat că Polonia este cel mai aproape de intrarea într-un conflict armat de la cel de-al Doilea Război Mondial. El a adăugat că Varșovia a solicitat invocarea Articolului 4 al NATO și că țara are nevoie de mai multă solidaritate.

În replică, Rusia a respins toate acuzațiile primite, spunând că nu există dovezi care să arate că dronele din Polonia le aparțin și a negat că a vizat ținte din Polonia.

Articolul Trump a vorbit cu președinții Poloniei și Franței după ce drone rusești au fost doborâte în Polonia apare prima dată în Mediafax.

Omagiul lui JD Vance adus lui Charlie Kirk: Un prieten adevărat

Mediafax

„Cu ceva timp în urmă, probabil în 2017, am apărut în emisiunea lui Tucker Carlson de la Fox pentru a vorbi despre Dumnezeu știe ce. După aceea, un nume pe care abia îl cunoșteam mi-a trimis un mesaj direct pe Twitter și mi-a spus că am făcut o treabă excelentă. Era Charlie Kirk, iar acel moment de amabilitate a marcat începutul unei prietenii care a durat până astăzi”, a scris JD Vance într-o postare pe X, citat de BBC.

„La fel ca mine, era sceptic în privința lui Donald Trump în 2016. La fel ca mine, a ajuns să-l considere pe președintele Trump singura figură capabilă să îndepărteze politica americană de globalismul care a dominat întreaga noastră viață”, a a dăugat vicepreședintele SUA.

Reacții după moartea lui Charlie Kirk au venit și din partea unor vedete americane.

Jimmy Kimmel, gazda unei emisiuni nocturne, scrie pe Instagram: „În loc să arătăm cu degetul și să ne enervăm, putem să fim de acord măcar pentru o zi că este oribil și monstruos să împuști un alt om?”.

Actorul și fostul guvernator al Californiei, Arnold Schwarzenegger, scrie că „politica a devenit o boală în această țară, și este mortală”.

„Trebuie… să ne îndepărtăm de extreme. Dacă nu putem cădea de acord asupra altor lucruri, trebuie să cădem de acord că nu rezolvăm dezbaterile noastre cu violență”, scrie Schwarzenegger pe X.

Și prima doamnă Melania Trump i-a adus, de asemenea, un omagiu lui Kirk. Într-o postare pe X, ea a spus că „copiii lui vor fi crescuți cu povești în loc de amintiri, cu fotografii în loc de râsete și cu tăcere acolo unde ar fi trebuit să răsune vocea tatălui lor”.

Articolul Omagiul lui JD Vance adus lui Charlie Kirk: Un prieten adevărat apare prima dată în Mediafax.

Războiul din Ucraina, ziua 1296. Statul Major al Armatei: Rusia a pierdut 1,091,890 de soldați / Civili din Donețk, evacuați după un atac cu drone care a ucis 25 de ucraineni

Mediafax

Zelenski, după atacul cu drone din Polonia: Încă există o lipsă de acțiune.

În urma atacului cu done rusesc care au ajuns în spațiul aerian al Poloniei, Zelenski a precizat că Ucraina s-a oferit să colaboreze alături de parteneri pentru crearea unui spațiu aerian comun împotriva Rusiei. Totuși, președintele a observat și reclamă o lipsă de acțiuni internaționale cu privire la încălcarea spațiului aerian din Polonia.

 

Trump a vorbit cu președinții Poloniei și Franței după ce drone rusești au fost doborâte în Polonia

Președintele american Donald Trump a vorbit, miercuri seara, cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, și cu cel al Franței, Emmanuel Macron, după ce drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez și au fost doborâte.

 

 

Mai mulți civili dintr-un sat din Donețk, evacuați în urma unui atac cu drone care a ucis 25 de ucraineni

Mai mulți civili dintr-un sat din Donețk au fost evacuați miercuri, în urma unui atac cu drone lansat de Rusia, care a ucis 25 de persoane.

„După ce Rusia a ucis 25 de civili într-un atac cu bombă, poliția a început să primească cereri de evacuare din partea locuitorilor satului”, se arată într-o informare emisă de Poliția Națională din Ucraina.

Evacuarea a fost una dificilă, spun polițiștii, pentru că multe dintre locuințele sătenilor au luat foc în urma atacului, iar cerul era încă împânzit de drone chiar și la a doua zi de după atac.

Atac cu drone la o unitate de învățământ din Sumî

Forțele ruse au atacat lansat un atac cu drone asupra orașului Sumî, în noaptea de miercuri spre joi. În urma incidentului, instituția de învățământ a luat foc, fiind distrusă de exploziile cauzate, potrivit lui  Oleh Hryhorov, șeful administrației militare din Sumî, citat de Ukrainska Pravda.

Unul dintre cartierele din oraș au fost distrus. A izbucnit un incendiu, mai multe clădiri au fost distruse, iar vehiculele instituției au fost, de asemenea, avariate în urma atacurilor cu drone.

Atacul s-a petrecut în jurul orei 01:00.

 

Statul Major: Rusia a pierdut 890 de soldați miercuri

Potrivit datelor publicate de Statul General Major al Armatei din Ucraina, Rusia a pierdut 890 de soldați care au fost uciși sau răniți miercuri, ceea ce ridică numărul total al pierderilor de personal la peste 1 milion de soldați, încă de la începerea invaziei și până în prezent.

Potrivit ultimelor cifre, armata rusă a pierdut  1,091,890 de soldați.

 

Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1296. Statul Major al Armatei: Rusia a pierdut 1,091,890 de soldați / Civili din Donețk, evacuați după un atac cu drone care a ucis 25 de ucraineni apare prima dată în Mediafax.

Companiile coreene vor ezita să investească în SUA fără un sistem de vize mai bun, spune Lee Jae Myung

Mediafax

Într-o conferință de presă care a marcat 100 de zile de mandat, Lee a solicitat îmbunătățiri ale sistemului de vize al SUA, referindu-se la raidul din 4 septembrie din Georgia, care a dus la arestarea a peste 300 de muncitori sud-coreeni la o fabrică Hyundai.

Lee a declarat că muncitorii coreeni vor fi repatriați vineri cu un avion charter, în urma negocierilor cu SUA.

Raidul masiv din Georgia și difuzarea de către autoritățile americane a unui videoclip în care se vedeau unii muncitori legați și duși de acolo au stârnit furie generalizată și un sentiment de trădare în Coreea de Sud. Raidul a avut loc la mai puțin de două săptămâni după summitul dintre președintele Donald Trump și Lee și la doar câteva săptămâni după ce țările au ajuns la un acord în iulie care scutea Coreea de Sud de cele mai mari tarife vamale impuse de administrația Trump, dar numai după ce Seulul s-a angajat să investească 350 de miliarde de dolari în SUA.

Discuții despre îmbunătățirea sistemului de vize

În cadrul conferinței de presă, Lee a declarat că oficialii sud-coreeni și americani discută o posibilă îmbunătățire a sistemului de vize al SUA, adăugând că, în cadrul sistemului actual, companiile sud-coreene „nu pot să nu ezite mult” în ceea ce privește investițiile directe în SUA.

Autoritățile americane au declarat că unii dintre muncitorii reținuți au trecut ilegal granița SUA, în timp ce alții au intrat legal, dar aveau vize expirate sau au intrat cu scutiri de viză care le interziceau să lucreze.

Însă experții și oficialii sud-coreeni au declarat că Washingtonul nu a dat încă curs cererii Seoulului, formulată de mai mulți ani, de a asigura un sistem de vize care să acomodeze lucrătorii coreeni calificați, deși a presat Coreea de Sud să extindă investițiile industriale în SUA.

Companiile sud-coreene s-au bazat pe vize de vizitator pe termen scurt sau pe Sistemul electronic de autorizare a călătoriilor pentru a trimite lucrători necesari pentru lansarea de unități de producție și pentru a se ocupa de alte sarcini de instalare, o practică care a fost în mare parte tolerată de-a lungul anilor.

Dezavantaje pentru ambele state

Lee a afirmat că instituirea de către SUA a unui sistem de vize care să permită companiilor sud-coreene să trimită lucrători calificați la unitățile industriale va avea un „impact major” asupra viitoarelor investiții sud-coreene în SUA.

„Nu este vorba despre muncitori pe termen lung. Când construiești o instalație sau instalezi echipamente într-o fabrică, ai nevoie de tehnicieni, dar Statele Unite nu dispun de această forță de muncă și totuși nu eliberează vize pentru a permite oamenilor noștri să rămână și să facă treaba”, a spus el.

„Dacă acest lucru nu este posibil, atunci înființarea unei instalații locale în Statele Unite va avea fie dezavantaje grave, fie va deveni foarte dificilă pentru companiile noastre. Se vor întreba dacă ar trebui să o facă”, a adăugat Lee.

Lee a spus că raidul a arătat o „diferență culturală” între cele două țări în ceea ce privește modul în care abordează problemele legate de imigrație. „În Coreea de Sud, vedem americani care vin cu vize de turist pentru a preda engleza la școli private de meditații – o fac tot timpul și nu ne gândim prea mult la asta, este pur și simplu ceva ce accepți”, a spus Lee.

Coreea de Sud și SUA au convenit asupra constituirii unui grup de lucru pentru soluționarea problemelor legate de vize.

Articolul Companiile coreene vor ezita să investească în SUA fără un sistem de vize mai bun, spune Lee Jae Myung apare prima dată în Mediafax.

Politicienii din cel puțin 51 de țări au folosit retorica anti-LGBTQ+ în timpul alegerilor

Mediafax

Cu toate acestea, în unele țări s-au înregistrat și progrese în ceea ce privește reprezentarea LGBTQ+. Persoane care s-au declarat deschis homosexuale, bisexuale și transgender au candidat la funcții publice în cel puțin 36 de țări, inclusiv pentru prima dată în Botswana, Namibia și România – deși fără succes – potrivit raportului Outright International.

Pe măsură ce vizibilitatea persoanelor LGBTQ+ a crescut în multe țări în ultimul deceniu, a crescut și reacția negativă din partea segmentelor conservatoare ale societății, alimentată în multe cazuri de activiști și politicieni.

„Dacă discutați cu un politician din Peru… sau Ungaria sau Marea Britanie, începeți să observați tendințe comune și vă dați seama că este vorba de un efort global, coordonat și din ce în ce mai bine finanțat de a diminua persoanele LGBTIQ”, a spus Alberto de Belaúnde, director la Outright International, un ONG care promovează drepturile LGBTQ+ la nivel global.

Candidații LGBTQ+ la funcții publice au fost ținta discursurilor de ură online din partea adversarilor electorali și a susținătorilor acestora în El Salvador, Finlanda, Pakistan și SUA.

În campania pentru alegerile parlamentare din fosta republică sovietică Georgia, din octombrie 2024, partidul de guvernământ a afirmat că activiștii LGBTQ+ erau „agenți străini” ai Occidentului, care doreau să corupă „valorile tradiționale” ale țării.

În timpul campaniilor electorale din Ghana, ambele partide principale au declarat că vor proteja „valorile familiei”, acuzându-se reciproc că sunt pro-LGBTQ+.

Extrema dreaptă, discriminare și autoritarism

Înaintea alegerilor europene din iunie 2024, în care partidele de extremă dreapta au obținut câștiguri importante, coaliția Fidesz-KDNP a prim-ministrului ungar Viktor Orbán a afirmat că „elita de la Bruxelles și rețeaua Soros, îngrășate cu banii UE, duc un război ideologic: reeducarea copiilor noștri cu propagandă de gen”.

În Germania, partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland s-a declarat împotriva tratării în mod egal a „altor forme de conviețuire decât cea dintre un bărbat și o femeie”.

Raportul Outright International a arătat că creșterea discriminării împotriva minorităților a mers mână în mână cu autoritarismul crescând: „În 2024, ca și în anii precedenți, comunitățile LGBTIQ și alte grupuri marginalizate au fost printre primele victime ale acestor atacuri antidemocratice”.

Articolul Politicienii din cel puțin 51 de țări au folosit retorica anti-LGBTQ+ în timpul alegerilor apare prima dată în Mediafax.

Joi se reia Liga 2 după o pauză de două săptămâni

Mediafax

După cinci runde, mureșenii conduc clasamentul cu 13 puncte acumulate, la egalitate cu Corvinul Hunedoara, dar cu golaveraj superior. FC Bihor Oradea are 12 puncte.

Urmează cinci formații cu câte 10 puncte fiecare: Chindia Târgoviște, Concordia Chiajna, Steaua București, FC Voluntari și Ceahlăul Piatra Neamț.

CSC Șelimbăr și Olimpia Satu Mare sunt singurele formații care încă nu au câștigat vreun punct în cele 5 meciuri disputate din această stagiune, în timp ce acestora li se alătură CSM Slatina și Gloria Bistrița cu 0 în dreptul victoriilor, dar cu câte 2, respectiv 3 puncte în clasament.

Iată programul etapei 6 din Liga 2

  • joi, 11 septembrie

– ora 18:00, FC Voluntari – Concordia Chiajna

– ora 20:30, Steaua București – ASA Tg. Mureș

  • vineri, 12 septembrie

– ora 18:00, Ceahlăul Piatra Neamț – FC Bihor

  • sâmbătă, 13 septembrie, ora 11:00

– Metalul Buzău – CSC Șelimbăr

– CSC Dumbrăvița – Sepsi OSK

– Câmpulung Muscel – Chindia Târgoviște

– FC Bacău – CSM Reșița

– Gloria Bistrița – CS Dinamo

– CSM Slatina – CS Tunari

  • sâmbătă, 13 septembrie, ora 13:30

– CS Afumați – Politehnica Iași

  • duminică, 14 septembrie, ora 11:00

– Olimpia Satu Mare – Corvinul Hunedoara.

Articolul Joi se reia Liga 2 după o pauză de două săptămâni apare prima dată în Mediafax.