Mediafax

În discursul său de la deschiderea Conferinței mondiale anuale privind inteligența artificială (WAIC) de la Shanghai, Li a calificat AI drept un nou motor de creștere, dar a adăugat că guvernanța este fragmentată și a subliniat necesitatea unei mai bune coordonări între țări pentru a crea un cadru recunoscut la nivel global pentru AI.

Evenimentul de trei zile reunește lideri din industrie și factori de decizie politică într-un moment în care concurența tehnologică dintre China și Statele Unite – cele mai mari două economii ale lumii – se intensifică, iar AI devine un câmp de luptă cheie.

„În prezent, guvernanța globală a AI este încă fragmentată. Există diferențe mari între țări, în special în ceea ce privește conceptele de reglementare și normele instituționale”, a afirmat Li.

„Ar trebui să consolidăm coordonarea pentru a forma cât mai curând posibil un cadru global de guvernanță a AI care să beneficieze de un consens larg”, a afirmat el.

Washingtonul a impus restricții la exportul de tehnologie avansată către China, inclusiv cele mai performante cipuri AI fabricate de companii precum Nvidia și echipamente de fabricare a cipurilor, invocând îngrijorarea că această tehnologie ar putea spori capacitățile militare ale Chinei.

China a avansat în domeniul AI

În ciuda acestor restricții, China a continuat să facă progrese în domeniul AI, care au atras atenția oficialilor americani.

Li nu a menționat Statele Unite în discursul său, dar a avertizat că AI ar putea deveni un „joc exclusiv” pentru câteva țări și companii și a spus că provocările includ o ofertă insuficientă de cipuri AI și restricții privind schimbul de talente.

China dorește să împărtășească experiența sa de dezvoltare și produsele sale cu alte țări, în special cu cele din sudul globului, a spus Li.

WAIC este un eveniment anual sponsorizat de guvern, care se desfășoară la Shanghai și atrage de obicei actori importanți din industrie, oficiali guvernamentali, cercetători și investitori.

Elon Musk, CEO-ul Tesla, care în anii trecuți a participat în mod regulat la ceremonia de deschidere, atât personal, cât și prin videoconferință, nu a luat cuvântul în acest an.

Pe lângă forumuri, conferința include și expoziții în care companiile își prezintă ultimele inovații.

Articolul Premierul Chinei propune înființarea unei organizații globale pentru cooperarea în domeniul AI apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Consiliul de Securitate al ONU a ținut o ședință de urgență cu ușile închise vineri seara la New York, în timp ce Malaezia, care prezidează blocul regional format din 10 țări, care include ambele țări, a cerut încetarea ostilităților și s-a oferit să medieze.

Consiliul nu a emis o declarație, dar un diplomat al consiliului a spus că toți cei 15 membri au cerut părților să reducă tensiunile, să dea dovadă de reținere și să rezolve disputa în mod pașnic. Consiliul a îndemnat, de asemenea, blocul regional, Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est, cunoscută sub numele de ASEAN, să contribuie la rezolvarea conflictului de frontieră, a spus diplomatul, care a vorbit sub condiția anonimatului, deoarece ședința a fost privată.

Ambasadorul Cambodgiei la ONU, Chhea Keo, a declarat ulterior reporterilor că țara sa, care a solicitat reuniunea de urgență, „a cerut încetarea imediată a focului, fără condiții, și solicităm, de asemenea, soluționarea pașnică a disputei”.

El a răspuns acuzațiilor că Cambodgia a atacat Thailanda întrebând cum o țară mică, fără forță aeriană, ar putea ataca o țară mult mai mare, cu o armată de trei ori mai mare, subliniind: „Noi nu facem asta”.

Articolul Zeci de mii de oameni își părăsesc locuințele în urma conflictului dintre Thailanda și Cambodgia apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române transmite că sâmbătă, în intervalul orar 12:00 – 20:00, sunt impuse restricții de tonaj pentru autovehiculele cu masa maximă autorizată mai mare de 7,5 tone, pe sectoarele de autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale din județele: Argeș, Caraș-Severin, Călărași, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Ilfov, Mehedinți, Olt, Prahova, Teleorman, Timiș și Vâlcea, ca urmare a codului roșu de caniculă emis de Administrația Națională de Meteorologie.

Excepțiile acestei măsuri

Sunt exceptate de la aceste restricții transporturile de persoane, transporturile de animale vii și de produse perisabile de origine animală și vegetală, vehiculele care participă la intervenții în caz de forță majoră, transporturile funerare, transporturile poștale; transporturile de echipamente de prim ajutor, transporturile pentru distribuire de carburanți; transporturile de mărfuri sub temperatura controlată, transporturile pentru tractări vehicule avariate, transporturile pentru distribuirea de apă și hrană în zonele calamitate, transporturile cu vehicule specializate destinate prin construcție salubrizării, transporturile de apă îmbuteliată și băuturi răcoritoare, transporturile cu produse provenite din exploatări agricole, transporturile militare implicate în exerciții multinaționale, transporturile rutiere în cadrul Sistemului Garanție Returnare (SGR), transporturile de produse alimentare diverse.

Recomandările polițiștilor

Având în vedere temperaturile foarte ridicate (caniculare), înregistrate sâmbătă la nivelul țării, polițiștii le recomandă șoferilor ca înainte de a porni la drum să se asigure că autovehiculul este în stare tehnică bună, cu presiunea din pneuri recomandată pentru sezonul cald și că instalația de aer condiționat este funcțională; să efectueze opriri dese, în vederea repausului și hidratării, evitând ca autovehiculul să fie staționat în soare, posesorii de permis de conducere și pietonii cu afecțiuni medicale să evite pe cât posibil deplasările la orele prânzului și să poarte și ochelari de soare, pentru că reflexiile solare pot reduce vizibilitatea, dacă intenționează să parcurgă distanțe mari.

De asemenea, polițiștii recomandă șoferilor să ia în considerare plecarea dimineața devreme sau seara târziu, când temperaturile sunt mai scăzute și să se informeze despre restricțiile impuse și valorile de trafic înregistrate, luând în calcul și folosirea de rute alternative. Sub nicio formă șoferii nu trebuie să urce la volan obosiți sau dacă au consumat alcool ori substanțe psihoactive. Șoferii sunt sfătuiți să adopte o conduită preventivă la volan, acordând atenție și responsabilitate în efectuarea tuturor manevrelor.

Articolul Restricții de tonaj din cauza caniculei. Sfaturi pentru șoferi apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Netanyahu a declarat că Israelul analizează acum opțiuni „alternative” pentru a-și atinge obiectivele de a-și aduce ostaticii acasă din Gaza și de a pune capăt dominației Hamas în zonă, scrie Reuters.

Pe de altă parte, Donald Trump este de părere că liderii Hamas vor fi acum „vânați”, spunând reporterilor că „Hamas nu a dorit cu adevărat să încheie un acord. Cred că vor să moară. Și este foarte rău. Și s-a ajuns la un punct în care va trebui să duci treaba la capăt”.

Între timp, președintele Emmanuel Macron a anunțat că Franța va deveni prima mare putere occidentală care va recunoaște Palestina ca stat în luna septembrie. Această decizie a fost criticată la nivel internațional, inclusiv de către Trump, care a afirmat vineri că ceea „ce spune el [Macron – n.r.] nu contează. Este un tip foarte bun. Îmi place de el, dar acea declarație nu are greutate”.

Joi, Israelul și Statele Unite și-au retras delegațiile de la negocierile de încetare a focului desfășurate în Qatar, la câteva ore după ce Hamas a prezentat răspunsul său la propunerea de armistițiu.

Articolul Netanyahu și Trump par să renunțe la negocierile cu Hamas privind încetarea focului în Fâșia Gaza apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ordinul executiv al președintelui Donald Trump din februarie, prin care s-a instituit programul, specifica că acesta era destinat „afrikanerilor din Africa de Sud care sunt victime ale discriminării rasiale nedrepte”, referindu-se la un grup etnic descendent în mare parte din coloniști olandezi.

Într-o telegramă diplomatică trimisă pe 8 iulie, David Greene, însărcinatul cu afaceri al ambasadei, a întrebat dacă ambasada poate procesa cererile altor grupuri minoritare care reclamă discriminare pe bază de rasă, cum ar fi sud-africanii „de culoare” care vorbesc afrikaans. În Africa de Sud, termenul „de culoare” se referă la persoanele de rasă mixtă, o clasificare creată de regimul apartheidului și încă utilizată astăzi, scrie Reuters.

Răspunsul a venit câteva zile mai târziu, într-un e-mail de la Spencer Chretien, cel mai înalt funcționar din cadrul Biroului pentru refugiați și migrație al Departamentului de Stat, care a afirmat că programul este destinat persoanelor de rasă albă.

Reuters nu a putut verifica în mod independent conținutul exact al e-mailului, care a fost descris agenției de știri de către trei surse familiarizate cu acesta.

Departamentul de Stat, răspunzând la o solicitare din 18 iulie, nu a făcut comentarii specifice cu privire la e-mail sau telegrama, dar a descris domeniul de aplicare al politicii ca fiind mai larg decât orientările din e-mailul lui Chretien.

Departamentul a declarat că politica SUA este de a lua în considerare atât afrikanerii, cât și alte minorități rasiale pentru relocare, repetând orientările publicate pe site-ul său web în luna mai, potrivit cărora solicitanții „trebuie să fie de etnie afrikaner sau să fie membri ai unei minorități rasiale din Africa de Sud”.

Chretien a refuzat să comenteze prin intermediul unui purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. Greene nu a răspuns solicitărilor Reuters de a comenta.

Confuzie la implementarea politicii

Discuțiile interne dintre ambasadă și Departamentul de Stat – care nu au fost raportate anterior – ilustrează confuzia cu privire la modul de implementare a unei politici menite să ajute afrikanerii albi într-o țară diversă din punct de vedere rasial, care include persoane de rasă mixtă care vorbesc afrikaans, precum și albi care vorbesc engleza.

Până în prezent, Departamentul de Stat a relocat 88 de sud-africani în cadrul programului, inclusiv grupul inițial de 59 care a sosit în luna mai. Alte 15 persoane sunt așteptate să sosească până la sfârșitul lunii august, a declarat una dintre surse.

Trump, un republican care a recucerit Casa Albă promițând o serie de măsuri drastice împotriva imigrației, a impus o înghețare pe termen nedeterminat a admiterii refugiaților din întreaga lume după preluarea funcției, afirmând că SUA vor admite doar refugiații care „se pot integra complet și în mod adecvat”.

Câteva săptămâni mai târziu, el a emis un decret prezidențial prin care solicita SUA să relocheze afrikanerii, descriindu-i ca victime ale „violenței împotriva proprietarilor de terenuri defavorizați din punct de vedere rasial”, acuzații care au făcut ecou afirmațiilor extremei drepte, dar care au fost contestate de guvernul sud-african.

De la emiterea ordinului executiv, diplomații americani care lucrează la implementarea programului au deliberat intern cu privire la grupurile rasiale care ar putea fi considerate eligibile, a declarat una dintre surse.

În telegrama din 8 iulie, Greene a prezentat un rezumat al diferitelor grupuri etnice și rasiale din țară, înainte de a solicita îndrumări cu privire la eligibilitate. Pe lângă afrikaneri și sud-africani de rasă mixtă, Greene a menționat și populația indigenă din Africa de Sud, cunoscută sub numele de khoisan.

El a spus că și membrii comunității evreiești și-au exprimat interesul, dar că în Africa de Sud aceștia sunt considerați o minoritate religioasă și nu un grup rasial.

„În absența altor îndrumări, [ambasada SUA] intenționează să ia în considerare cererile bine întemeiate de persecuție pe motive rasiale pentru alte minorități rasiale”, a scris Greene.

Cel puțin o familie identificată ca fiind de culoare a călătorit deja în SUA ca refugiați, au spus două persoane familiarizate cu această chestiune.

Administrația, obligată să-și clarifice poziția

Telegrama a obligat administrația să-și clarifice poziția cu privire la faptul dacă politica se aplică numai albilor și, dacă include și alte minorități defavorizate, cine ar fi eligibil, au declarat două dintre persoanele familiarizate cu această chestiune.

Chretien, un conservator care a scris articole de opinie promovând planul „Proiectul 2025” al Fundației Heritage de reformare a guvernului federal, este înaltul funcționar al Biroului pentru Populație, Refugiați și Migrație al Departamentului de Stat.

În timpul apartheidului, care s-a încheiat odată cu primele alegeri democratice din 1994, Africa de Sud a menținut o societate segregată rasial, cu școli, cartiere și facilități publice separate pentru persoanele clasificate ca negre, de culoare, albe sau asiatice.

Negrii reprezintă 81% din populația Africii de Sud, potrivit datelor recensământului din 2022. Sud-africanii de culoare reprezintă 8%, iar indienii 3%. Afrikanerii și alți sud-africani albi constituie 7% din populație, dar dețin trei sferturi din terenurile private din țară.

Trump a spus că nu le acordă acestora un tratament preferențial pentru că sunt albi

Când a fost întrebat despre program în luna mai, Trump a spus că nu le acordă afrikanerilor un tratament preferențial pentru că sunt albi. „Se întâmplă să fie albi, dar pentru mine nu contează dacă sunt albi sau negri”, a spus el.

Ca răspuns la o solicitare de comentarii, un oficial al Casei Albe a declarat că politica administrației reflectă ordinul executiv al lui Trump. „Vom acorda prioritate admiterii refugiaților cetățeni sud-africani, inclusiv afrikanerilor și altor minorități rasiale din Africa de Sud, care au fost ținta legilor discriminatorii ale guvernului sud-african”, a spus oficialul.

Afirmația că minoritatea albă din Africa de Sud se confruntă cu discriminare din partea majorității negre s-a răspândit în cercurile de extremă dreapta de ani de zile și a fost repetată de către Elon Musk, cetățean american născut în Africa de Sud, care a ocupat funcția de consilier principal la Casa Albă în primele patru luni ale administrației Trump. Guvernul sud-african a respins acuzațiile de persecuție și de „genocid alb”. Nu există dovezi care să susțină afirmațiile privind atacurile pe scară largă, bazate pe rasă, din țară.

În timpul unei întâlniri combative la Biroul Oval cu președintele sud-african Cyril Ramaphosa, în luna mai, Trump a arătat o imagine tipărită dintr-un videoclip Reuters filmat în Republica Democratică Congo, ca parte a ceea ce a prezentat în mod fals ca dovadă a uciderilor în masă ale sud-africanilor albi.

Camera de Comerț din Africa de Sud a declarat la începutul acestui an că 67.000 de persoane erau interesate de program.

Articolul Diplomați americani: Oamenii de culoare se califică pentru programul lui Trump pentru Africa de Sud? apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Serbia este candidat oficial la aderarea la UE din 2012, dar progresele au fost lente, în special din cauza tensiunilor persistente cu Kosovo și a problemelor privind statul de drept. Cu toate acestea, Belgradul își menține obiectivul strategic de integrare europeană, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit lui Starovic, decizia Serbiei de a nu adera momentan la sancțiunile impuse Rusiei de către UE este una de ordin economic, nu politic. „Rusia nu ar fi afectată deloc, dar economia sârbă ar suferi enorm”, a explicat acesta. Serbia va susține sancțiunile împotriva Rusiei „cu câteva luni înainte de data aderării”, a adăugat oficialul.

În ciuda criticilor legate de lipsa sprijinului pentru Ucraina, ministrul a subliniat că Serbia a condamnat „clar și fără echivoc” agresiunea Rusiei. „Când suntem criticați pentru aceasta, răspunsul meu e simplu: lăsați ucrainenii să vorbească pentru ei înșiși”, a spus Starovic.

Președintele sârb Aleksandar Vučić încearcă să mențină un echilibru între Moscova și Occident. În contextul tensiunilor crescânde, Serbia a suspendat exporturile de arme, după ce o investigație a Financial Times a arătat că muniție sârbă a ajuns în Ucraina prin intermediari. Deși Belgradul a negat acuzațiile, măsura a fost prezentată ca fiind una de securitate națională.

În iunie, Vučić a participat pentru prima dată la summitul Ucraina-Europa de Sud-Est de la Odesa, oferind sprijin „practic” pentru reconstrucția orașelor ucrainene. Vizita sa a venit după un moment controversat: participarea la parada de Ziua Victoriei de la Moscova, în mai, fiind printre puținii lideri europeni prezenți.

În pofida intensificării tensiunilor cu Rusia, Serbia rămâne printre ultimele state candidate la UE care nu au impus sancțiuni Moscovei. Totuși, mesajele recente de la Belgrad indică o posibilă schimbare de poziție odată ce perspectiva aderării devine concretă.

Articolul Va întoarce Serbia spatele Rusiei? Ministrul Integrării Europene declară că țara va susține sancțiunile împotriva Rusiei „cu câteva luni înainte de data aderării” la UE apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Inițiativa vine în contextul în care europarlamentarii pregătesc negocierile finale privind interzicerea legală a gazului rusesc, atât cel transportat prin conducte, cât și gazul natural lichefiat (LNG), o măsură anunțată de Comisia Europeană în mai 2025 și care ar urma să intre în vigoare cel târziu la sfârșitul anului 2027.

Conform documentelor, doi dintre raportorii principali din Parlament au propus ca interzicerea gazului rusesc să înceapă mai devreme, la 1 ianuarie 2027. Este vorba despre Inese Vaidere (Partidul Popular European) și Ville Niinisto (Grupul Verzilor). În plus, Vaidere a propus sancționarea companiilor care încalcă interdicția, iar Niinisto a cerut extinderea măsurii și asupra importurilor de petrol rusesc, cu același termen-limită.

Deși este puțin probabil ca statele membre ale UE să accepte oficial avansarea termenului, diplomații europeni consideră că această propunere ar putea fi folosită ca pârghie în negocierile viitoare. Votul final al Parlamentului este programat pentru toamna lui 2025, iar pentru ca interdicția să devină lege, este nevoie atât de aprobarea legislativului, cât și de sprijinul unei majorități calificate a statelor membre.

Interesant este faptul că Ungaria și Slovacia, țări puternic dependente de gazul rusesc, nu pot bloca prin veto această decizie. Totuși, premierul slovac Robert Fico a încercat să obstrucționeze al 18-lea pachet de sancțiuni al UE tocmai din cauza acestei interdicții.

În ciuda eforturilor de reducere a dependenței energetice, importurile de gaz rusesc au înregistrat o ușoară creștere în 2024, ceea ce a alimentat apelurile pentru o eliminare coordonată și urgentă a gazului din Rusia. Potrivit Comisiei Europene, ponderea gazului rusesc în totalul importurilor UE a scăzut de la aproximativ 45% în 2021 la 19% în mai 2025.

Articolul Parlamentul European vrea să grăbească interzicerea gazului rusesc. Pentru ce dată a fost făcută propunerea apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Rusia atacă orașele ucrainene cu rachete balistice în timpul nopții

Rusia a lansat rachete balistice împotriva Ucrainei în noaptea de 26 iulie, țintind regiunile Harkov și Dnipropetrovsk cu cele mai puternice atacuri.

Orașul Harkov, situat în nord-estul țării, a fost bombardat pe tot parcursul nopții, în timp ce drone, rachete și bombe aeriene ghidate rusești au lovit orașul și regiunea înconjurătoare.

Guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Syniehubov, a raportat că patru bombe aeriene rusești KAB au lovit districtul Kyivskyi al orașului. Ulterior, același cartier a fost lovit de două ori de rachete balistice. Un atac cu drone în districtul Kyvskyi a rănit și un bărbat de 57 de ani, a raportat Syniehubov.

UE ia în considerare propuneri pentru a accelera eliminarea treptată a gazului rusesc cu un an

Parlamentul European ia în considerare propuneri de accelerare cu un an a eliminării treptate a gazelor rusești, mutând data de începere la ianuarie 2027, a raportat Reuters pe 25 iulie, citând documente consultate de agenția de presă.

Propunerile vin în contextul în care legislatorii UE se pregătesc să negocieze detaliile interdicției privind gazul, anunțată de Comisia Europeană în mai 2025. Interdicția cu caracter juridic obligatoriu se aplică importurilor de gaz rusesc transportat prin conducte și de gaz natural lichefiat (GNL) și urma să intre în vigoare până la sfârșitul anului 2027.

Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.249. UE ia în considerare propuneri pentru a accelera eliminarea treptată a gazului rusesc / apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Într-o conferință de presă susținută la sosire, Donald Trump a abordat mai multe subiecte internaționale, printre care migrația ilegală, relațiile comerciale cu Regatul Unit, UE și cazul Jeffrey Epstein. Referindu-se la migrație, președintele american a avertizat: „Trebuie să vă puneți ordine în țări, altfel nu veți mai avea Europa. Această invazie ucide Europa”.

În ceea ce privește relațiile cu Regatul Unit, Trump l-a lăudat pe premierul britanic Sir Keir Starmer, despre care a spus că este „un om bun, puțin mai liberal decât mine, dar care a încheiat un acord comercial bun pentru Regat”. Cei doi urmează să discute eventuale modificări ale acordului comercial recent intrat în vigoare.

Donald Trump vizită Scoția și pentru a inaugura un nou teren de golf în Aberdeenshire, considerat „cel mai spectaculos din lume”. Despre Turnberry, actuala sa proprietate, el a afirmat: „Este, probabil, cel mai bun teren de golf din lume”. Trump a mulțumit actorului Sean Connery, despre care a spus că l-a sprijinit în obținerea aprobărilor necesare pentru construcție.

Președintele american va avea întâlniri și cu premierul scoțian John Swinney, dar și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, interesată de un acord comercial cu SUA. Trump a declarat că există „șanse de 50-50” pentru un acord, dar a menționat existența a „circa 20 de puncte problematice”.

Pe plan intern, Trump a fost întrebat despre cazul Jeffrey Epstein, respingând acuzațiile: „Faceți o problemă mare din ceva ce nu e. Eu mă concentrez pe acorduri, nu pe teorii ale conspirației”. A evitat să răspundă clar dacă intenționează să o grațieze pe Ghislaine Maxwell, complicele lui Epstein: „Nu este momentul pentru această discuție”, a spus el.

Vizita a stârnit atât susținere, cât și proteste. Gruparea Stop Trump Scotland a anunțat manifestații la Edinburgh, Aberdeen și Dumfries, în timp ce un sondaj Ipsos din martie arată că doar 18% dintre scoțieni au o opinie favorabilă despre Trump.

Președintele va încheia vizita în Scoția luni, iar în luna septembrie este așteptat să revină în Regatul Unit pentru o vizită de stat, fiind primul lider mondial care efectuează două astfel de vizite în Marea Britanie.

Articolul Aflat în vizită oficială în Scoția, Donald Trump critică migrația ilegală: „Această invazie ucide Europa” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Potrivit datelor analizate, aceste femei au șanse semnificativ mai mari de a dezvolta afecțiuni psihice, comparativ cu cele care nasc propriii copii, fie natural, fie prin fertilizare in vitro (FIV), scrie The Guardian.

Studiul, publicat în prestigioasa revistă Jama Network Open, a evaluat 767.406 nașteri înregistrate în provincia Ontario între aprilie 2012 și martie 2021. Dintre acestea, 758 de cazuri au implicat mame surogat, iar restul nașteri prin concepție naturală sau FIV. Echipa condusă de dr. Maria Velez a constatat că mamele surogat și riscul de boli mintale sunt puternic corelate: 236 dintre ele au fost diagnosticate cu afecțiuni psihice de debut recent, precum tulburări de anxietate, tulburări de dispoziție, psihoză sau comportamente de automutilare.

După ajustarea pentru factori precum vârsta, fumatul, venitul și numărul de copii, cercetătorii au descoperit că mamele surogat au avut un risc cu 29% mai mare de a dezvolta probleme mintale comparativ cu celelalte femei din studiu.

Dr. Velez a subliniat că, indiferent de modul în care are loc concepția, femeile cu antecedente de boli psihice prezintă un risc crescut în timpul sarcinii. Astfel, se recomandă evaluarea atentă și consilierea femeilor înainte de a deveni mame surogat, precum și monitorizarea și sprijinul psihologic pe toată durata sarcinii și după naștere.

Având în vedere creșterea rapidă a pieței internaționale de maternitate surogat, estimată să ajungă la 201,8 miliarde de dolari până în 2034, potrivit Global Market Insights, aceste descoperiri vin într-un moment esențial pentru sănătatea mintală a femeilor implicate în acest proces complex.

Articolul Mamele surogat, mai predispuse la boli mintale în timpul și după sarcină, arată un studiu canadian apare prima dată în Mediafax.