Mediafax

Liderul ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a ajuns la un acord cu președintele american Donald Trump privind vânzarea de drone ucrainene către Statele Unite, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit președintelui ucrainean, potențialul contract valorează între 10 și 30 de miliarde de dolari.

Vestea vine în contextul în care Zelenski a anunțat anterior un acord care să avantajeze ambele părți, conform căruia Washingtonul ar urma să cumpere drone fabricate în Ucraina în schimbul achiziționării de către Kiev a armelor americane.

„Cu America, cu președintele Trump, am convenit că vor cumpăra drone de la noi. Acesta este acordul. I-am însărcinat pe Umerov, [ministrul apărării] Șmîhal și [consilierul președintelui pentru afaceri strategice] Kamyshin să se ocupe de acest lucru”, a declarat Zelenski în fața jurnaliștilor.

Exportul în domeniul apărării avansează

Potrivit Ukrinform, Zelenski a subliniat că capacitățile de export în domeniul apărării ale Ucrainei avansează prin intermediul liniilor de producție internaționale. În acest sens, liderul ucrainean a anunțat că există discuții cu Danemarca, Norvegia și Germania.

„Am convenit cu Danemarca: liniile de producție de drone cu rază lungă de acțiune vor fi stabilite acolo. Vor investi 100, 200 sau chiar 300 de milioane de dolari. Aceste drone cu rază lungă de acțiune vor fi produse și livrate către noi în timpul războiului. (…) După război, dronele vor fi stocate pentru propria armată a Danemarcei”, a explicat Zelenski.

Articolul Zelenski anunță că a ajuns la un acord cu Trump ca SUA să cumpere drone ucrainene apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Israel a anunțat că, începând de vineri, va permite țărilor străine să arunce cu parașuta ajutoare umanitare în Fâșia Gaza.

Decizia vine după ce, anul trecut, o acțiune similară a fost considerată insuficientă de organizațiile umanitare, iar în martie 2024, cinci persoane și-au pierdut viața când un pachet de ajutor umanitar a căzut accidental peste ele, din cauza defectării parașutei.

Un oficial superior al Forțelor de Apărare Israeliene (IDF) a declarat pentru Sky News: „Începând de astăzi, Israel va permite țărilor străine să parașuteze ajutoare în Gaza.” Totodată, organizația World Central Kitchen (WCK) a reluat vineri activitatea bucătăriilor sale în regiune, oferind sprijin alimentar.

Articolul Israel permite țărilor străine să livreze ajutoare umanitare cu parașuta în Gaza apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

O semilună în creștere va apărea foarte aproape de Marte pe cerul de vest, în timp ce mai multe ploi de meteori vor atinge punctul culminant, conform Live Science.

Conjuncția între Lună, iluminată în proporție de 19%, și Planeta Roșie va fi vizibilă cu aproximativ 45 de minute după apusul soarelui.

Distanța dintre cele două corpuri cerești va fi de doar un grad – cam cât lățimea degetului mic ținut la distanța brațului.

Marte va apărea ca un punct roșiatic distinct, iar Luna va prezenta și fenomenul „luminii Pământului” – o iluminare fantomatică a părții întunecate.

Spectacolul va coincide cu apogeul ploii de meteori Piscis Austrinid, care va oferi până la cinci „stele căzătoare” pe oră.

În noaptea următoare, 29-30 iulie, vor fi alte două ploi de meteori – Delta Aquariid și Alpha Capricornid – care pot aduce până la 25 de meteori pe oră.

Ca bonus, Luna și Marte vor apune devreme, lăsând cerul întunecat perfect pentru observarea meteorilor.

Articolul Vești bune pentru iubitorii de astronomie: 28 iulie, o noapte spectaculoasă din această vară apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Procesul în care compania olandeză Damen este cercetată de Parchetul olandez pentru dare de mită, fals în acte, spălare de bani și încălcarea regimului internațional de sancțiuni ar urma să înceapă la sfârșitul acestui an.

Compania Damen se află sub suspiciunea că, în încercarea de a obține contracte navale profitabile în mai multe țări, printre care și România, ar fi plătit sume considerabile unor intermediari.

O anchetă/reportaj publicată pe platforma Follow The Money, semnată de Lukas Kotkamp și Daniel van Kessel, arată cum problemele Damen din România nu sunt decât o parte foarte mică a celorlalte multe probleme ale companiei, care a lăsat un dezastru în țara noastră.

Damen, între foarte puțină glorie și foarte mult declin

„Fiecare împărăție își are perioada ei de glorie și de declin. Când olandezii au cumpărat o parte din șantierul naval, în 2017, am sărbătorit cu șampanie și bere. Dar perioada de boom a durat doar un an. După aceea, totul s-a prăbușit”, a spus Găbeajă, președintele Sindicatului Liber Navalistul, pentru publicația Follow The Money.

Potrivit aceleiași publicații, dacă Damen pierde procesul, acest lucru ar avea repercusiuni dezastruoase și pentru șantierul naval din Mangalia, aflat sub controlul Damen.

În 2017, Damen a cumpărat de la compania sud-coreeană Daewoo, cu 22 de milioane de euro, 49% din acțiunile șantierului Mangalia, cufundat într-o datorie de 820 de milioane de euro. Mai mult decât atât, în ciuda faptului că statul român era acționar majoritar (51% din acțiuni), Damen a primit conducerea integrală a Consiliului de Administrație.

Când a început să se scufunde Damen

Șantierul, de aprox. un milion de metri pătrați, era capabil să construiască nave de război de mari dimensiuni și producea 62% din tonajul naval al României.

După doar un an, totul a început să se prăbușească, întocmai ca piesele de domino: Damen pierde un contract de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete pentru Marina Română, în detrimentul companiei franceze Naval. Damen i-a acuzat pe francezi de scurgeri de informații, a depus contestație, dar contestația a fost respinsă.

„Acela a fost momentul în care planul Damen pentru șantierul naval a început cu adevărat să se scufunde,” le-a spus liderul sindical Laurențiu Gobeajă jurnaliștilor FTM. „Acest lucru a fost evident prin încercările anemice de a reface șantierul, în loc să i se ofere un strat nou, proaspăt de vopsea.

Pe macaraua Goliath, se întrevăd urme ale logo-ului galben Daewoo de sub sigla Damen. În jurul șantierului, nave abandonate de sud-coreeni zac încet în descompunere, sub soare”, scriu jurnaliștii FTM.

„Toată frumusețea de aici a fost construită de Daewoo. Damen nu a investit un ban în șantier, o parte din el fiind la fel de vechi ca regimul comunist,” le-a declarat Laurențiu Gobeajă jurnaliștilor.

„E mult prea liniște aici”

Acesta spune că șantierul din Mangalia are capacitatea de a construi cel puțin zece nave în fiecare an, dar că, după venirea Damen, producția a scăzut în fiecare an, până ce s-a oprit de tot. Acum, doar o mână de muncitori mai sunt pe șantier, pentru reparații minore.

„E mult prea liniște aici”, a oftat Gobeajă.

Între timp, statul român își intensifică acuzațiile către Damen, prin Compania Navală Șantierul Naval 2 Mai SA care deține restul de acțiuni, și o acuză că a deturnat cel puțin 55 de milioane de euro din fondurile șantierului, printre-o rețea de facturări între subsidiare Damen din Polonia, Olanda și Galați, pentru servicii precum administrarea documentelor, IT, resurse umane, consultanță.

Damen nu a putut justifica livrarea acestor servicii, după cum reiese din documentele oficiale depuse în instanță, nici valoarea reală a sumelor facturate.

Singura salvare a șantierului este acum un nou cumpărător, însă datoriile imense îi îndepărtează pe potențialii investitori.

Un oficial din interiorul guvernului le-a spus jurnaliștilor FTM că „investitorii vin să se uite, se plimbă pe chei, se întâlnesc cu oameni și se gândesc „hei, interesant!”. Dar imediat ce deschid documentele contabile, se întorc acasă”.

Damen neagă că și-a pierdut interesul pentru șantier

Pentru Laurențiu Gobeajă, care și-a construit cariera plecând de jos și ajungând șef de sindicat, pentru el și pentru angajații pe care-i reprezintă, acest lucru are consecințe directe. 400 de oameni și-au pierdut locurile de muncă, iar cei 1000 rămași primesc 30% din salariu.

Un purtător de cuvânt al Damen a declarat pentru FTM că firma a făcut „investiții țintite de zeci de milioane de euro” și a negat că și-ar fi pierdut interesul pentru șantier sau că eșecul contractului pentru fregate ar fi avut vreo legătură cu declinul acestuia.

În 2022 Damen a solicitat retragerea din asocierea de la Mangalia, invocând lipsa de control operațional și blocajele administrative. Statul român a redevenit acționar majoritar, prin Mnisterul Economiei, iar șantierul este redenumit Șantierul Naval Mangalia SA.

Articolul Când a început să se scufunde Damen. Peisajul dezolant lăsat în urmă de olandezi pe șantierul din Mangalia, într-un articol Follow The Money apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministerul Dezvoltării a publicat vineri, în consultare, un proiect de act normativ necesar pentru a prioritiza investițiile finanțate din bugetul național, în vederea eficientizării utilizării fondurilor.

„Aceste măsuri sunt necesare pentru reevaluarea priorităților investiționale la nivel central și local și ca o măsură de ajustare strategică, utilă pentru menținerea echilibrului bugetar și asigurarea sustenabilității finanțelor publice”, a anunțat Cseke Attila.

Resurse concentrate pe proiecte cu impact ridicat

Ministrul Dezvoltării a adăugat că, prin modificări legislative, se vor concentra resursele financiare către programe prioritare, cu un grad de execuție ridicat și impact semnificativ, fără a compromite obiectivele majore de dezvoltare națională.

Propunerea prevede posibilitatea încheierii contractelor de execuție până la finalul anului viitor, pentru a putea fi sprijinite investițiile finanțate prin Programul național de investiții „Anghel Saligny”, iar, în vederea verificării lucrărilor la cât mai multe investiții, se creează cadrul juridic și financiar ca Ministerul Dezvoltării să finanțeze, din venituri proprii, verificările efectuate la aceste lucrări.

Stadioanele se pot realiza numai cu participarea autorităților locale la finanțarea acestora, prin convenții de cofinanțare, în cuantum de 20% din valoarea lucrărilor. Lucrările începute continuă, dar noi lucrări nu vor începe până în 1 iulie anul viitor, decât dacă se finanțează din cuantumul contribuției proprii.

Se finalizează proiectele în curs, fără contracte noi pentru unele tipuri de investiții

Unele programe de investiții finanțate de Ministerul Dezvoltării prin Programul ”Anghel Saligny” și prin Compania Națională de Investiții, de exemplu, au scopuri similare, cum ar fi îmbunătățirea accesului populației la apă de la robinet și racordarea gospodăriilor la rețeaua de canalizare. Acestea se vor finanța printr-un singur program de investiții. Alte programe de investiții vor fi oprite pentru că nu au fost prioritizate în actualul context bugetar.

Astfel, vor continua lucrările contractate și cele începute, dar nu se vor semna noi contracte de finanțare pe unele tipuri de investiții, cum ar fi cele de construire sau modernizare a sălilor de sport, a complexurilor sportive, a așezămintelor culturale, a sălilor de cinema, a drumurilor de interes local și a celor de interes județean, a celor în infrastructura de apă și canalizare sau lucrări la fosele septice.

„Sunt măsuri impuse de contextul economic, care vor îmbunătăți disciplina bugetară, dar vor garanta și finalizarea proiectelor începute, importante, în stadii avansate”, a conchis ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Articolul Ministerul Dezvoltării propune prioritizarea investițiilor din bugetul național apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Compania chineză Unitree Robotics a anunțat vineri, pe contul său RedNote, lansarea robotului umanoid R1, disponibil la un preț de pornire de doar 39.900 de yuani, aproximativ 5.900 dolari. Din descrierea făcută de companie, robotul are 26 de articulații, cântărește 25 kg și este dotat cu inteligență artificială multimodală, inclusiv recunoaștere vocală și vizuală.

„Prețul de patru cifre scoate în evidență ambițiile noii generații de startupuri chineze care încearcă să depășească SUA în tehnologiile revoluționare,” notează compania, citată de Bloomberg.

Un robot la preț de bucătărie de lux

Modelul R1 vine ca o alternativă mult mai accesibilă față de roboții existenți. Precedentul model al Unitree, G1, destinat cercetării, costa 16.000 de dolari, iar varianta mai avansată, H1, depășește 90.000 de dolari. În comparație, UBTech Robotics, un alt producător chinez, plănuiește un robot umanoid de 20.000 de dolari destinat uzului casnic.

Robotul de la Unitree intră pe piață cu un preț comparabil cu al electrocasnicelor profesionale dintr-o bucătărie de lux sau gadgeturi premium, precum frigiderele de lux, un laptop Apple top sau o bandă de alergare smart.

Robotul, anunțat chiar înaintea summitului AI din China

Importanța acestui pas în accesibilitatea prețului este subliniată de estimările Morgan Stanley, care arătau că în 2024 prețul mediu pentru un robot umanoid sofisticat era de aproximativ 200.000 de dolari americani. În acest context, R1 ar putea marca „un moment de cotitură pentru industria roboticii”, dacă va livra performanțele promise.

Unitree just unveiled the new R1 humanoid.
Starting at $5,900 and weighing only 25kg (55lb). pic.twitter.com/G3Wj2O6Nou

— The Humanoid Hub (@TheHumanoidHub) July 25, 2025

Lansarea robotului are loc cu doar câteva zile înaintea World Artificial Intelligence Conference din Shanghai, eveniment la care companii, oficiali și investitori din domeniul AI se reunesc pentru a contura viitorul tehnologiilor inteligente din China.

Articolul Ne apropiem de era roboților personali? A fost lansat primul robot umanoid care costă mai puțin de 6.000 de dolari apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Suspectul este în libertate „cu o armă de foc” și ar putea fi încă în campus, potrivit universității.

Oficialii le cer celor din campusul central al universității să rămână în adăposturi, iar celorlalți să evite zona.

Vineri, în jurul orei 3:00 dimineața, ora locală, poliția Universității din New Mexico a primit o sesizare privind focuri de armă trase la Casas del Rio, un centru de cazare pentru studenți din Albuquerque.

Ofițerii care au intervenit au descoperit că două persoane fuseseră împușcate, a declarat universitatea, precizând că una dintre ele a murit, iar cealaltă a suferit răni care nu îi pun viața în pericol.

Mai multe autorități de aplicare a legii se află la fața locului și investighează activ incidentul, potrivit universității.

Articolul Împușcături în campusul Universității din New Mexico: un mort, autorul este căutat apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În toamna anului 2022, în timpul unei contraofensive cheie a Ucrainei în regiunea Herson, Elon Musk a ordonat oprirea serviciului Starlink în zonele controlate de Rusia, dar revendicate de Kiev. Ordinul, confirmat de mai mulți oficiali și surse apropiate companiei SpaceX, a dus la blocarea comunicațiilor pentru trupele ucrainene aflate în avans, afectând coordonarea atacurilor și operațiunile cu drone. Potrivit anchetei Reuters, publicată vineri, întreruperea a durat câteva zile, afectând și alte zone recâștigate de Ucraina.

 Impactul deciziei

Decizia lui Musk, luată unilateral și fără consultarea Ucrainei sau a partenerilor occidentali, a surprins atât liderii militari de la Kiev, cât și oficiali din SUA. „Încercuirea noastră s-a blocat complet… a eșuat”, a declarat un oficial militar ucrainean despre eșecul temporar al uneia dintre operațiuni în orașul Beryslav, aproape de Herson.

„Când am început să înaintăm, nu mai era conexiune”, a explicat apoi Maryna Tsirkun, expertă ucraineană în drone la Aerorozvidka, organizație de recunoaștere aeriană care colaborează strâns cu armata.

Comandantul ucrainean Taras Tymochko, aflat în zona Herson, a confirmat că întreruperea a durat mai multe ore și a afectat „complet” supravegherea frontului. „Fără Starlink, rămâneai orb”, a spus el.

Cum și-a motivat Musk rolul în conflict

Ulterior, Musk a negat că ar fi dezactivat rețeaua, susținând că nu exista acoperire în Crimeea și că doar a refuzat o cerere de extindere a serviciului Starlink, nu că l-ar fi oprit. Afirmația inițială din biografia lui Musk, documentată de Walter Isaacson, potrivit căreia miliardarul ar fi ordonat oprirea serviciului, a fost corectată ulterior de autor.

Surse apropiate de Musk spun că el s-ar fi temut că avansul Ucrainei ar putea provoca o reacție nucleară din partea Rusiei. În acea perioadă, miliardarul a purtat discuții neoficiale cu membri din administrația Biden și a întrebat des cum folosea armata ucraineană rețeaua Starlink pe front.

Ulterior, într-o postare pe X (fostul Twitter), Musk a justificat astfel reținerea sa: „Încă susțin Ucraina, dar o escaladare masivă a războiului ar face un mare rău Ucrainei și posibil întregii lumi”.

Contradicții și realitate: Starlink, folosit în operațiuni de luptă

Declarații contradictorii au urmat și din partea companiei: Gwynne Shotwell, președinta SpaceX, a spus că firma a luat măsuri pentru a preveni folosirea Starlink în scopuri ofensive, precum atacurile cu drone.

Cu toate acestea, armata ucraineană a montat terminale Starlink pe drone maritime și bombardiere, pentru ghidare și supraveghere video, potrivit mai multor surse și analiști de apărare.

Într-o declarație oferită Reuters, Vadym Prystaiko, fost ambasador ucrainean în Regatul Unit, a subliniat rolul esențial al Starlink: „Fără Starlink, nu am fi ajuns nicăieri. Întregul stat a fost salvat.” Rețeaua Starlink din Ucraina a fost esențială pentru comunicații militare, acces la date guvernamentale și controlul dronelor, notează sursa citată.

O rețea susținută de alianțe și contracte militare

Până la sfârșitul anului 2022, SpaceX anunța cheltuieli de 100 milioane $ în sprijinul Ucrainei. Ulterior, Pentagonul a semnat un contract estimat la 537 milioane $ pentru a finanța serviciile Starlink în Ucraina.

Polonia a cumpărat aproximativ 25.000 de terminale, acoperind jumătate din echipamentele aflate în țară, și a plătit abonamente în valoare de aproape 89 milioane $.

În total, potrivit datelor guvernamentale ucrainene, Ucraina a primit peste 50.000 de terminale Starlink, furnizate printr-un efort combinat al SpaceX, SUA, Poloniei, Germaniei și altor donatori internaționali. Această rețea a devenit o componentă-cheie a rezilienței comunicațiilor ucrainene în timpul războiului.

Starlink, putere fără predecent asupra lumii. „Avem nevoie de garanții”, spun guvernele

Însă guverne precum cel al Italiei, al Taiwanului sau al Marii Britanii și-au exprimat îngrijorarea privind dependența de o rețea aflată sub control privat absolut. „Mai presus de cuvântul lui Musk, avem nevoie de garanții că nu vom fi deconectați și că el nu poate accesa datele”, a declarat o sursă apropiată de președintele Italiei.

„Trebuie să existe garanții contractuale că Musk nu va întrerupe serviciile către guvernul SUA”, a subliniat Lori Garver, fosta adjunctă a administratorului NASA. Ea a adăugat: „Va trebui să ne întrebăm cât de confortabilă este America cu faptul că SpaceX se află pe linia critică a securității naționale”.

În mod similar, Martha Lane Fox, membră a Camerei Lorzilor, a avertizat că „dominanța mondială actuală a lui Elon Musk exemplifică pericolele concentrării puterii în domenii nereglementate.”

Alternativa… nu există

Oficialii ucraineni explorează proiecte europene precum GOVSATCOM, care urmărește să ofere comunicații prin satelit securizate pentru guvernele statelor membre și parteneri, dar recunosc că alternativele sunt costisitoare și lente.

Însă, inițiativa europeană nu are în vedere să construiască o rețea complet nouă de sateliți, ci reunește capacitățile satelitare existente din țările membre și din sectorul privat, inclusiv sateliți militari și comerciali, într-o infrastructură comună și interoperabilă.

„Cu Starlink avem un sistem funcțional”, a declarat un oficial guvernamental ucrainean pentru Reuters.

Starlink, între rolul defensiv și influența geopolitică

Musk nu a ascuns importanța rețelei sale: „Sistemul meu Starlink este coloana vertebrală a armatei ucrainene. Întreaga lor linie a frontului s-ar prăbuși dacă l-aș opri”, a scris el pe platforma sa X, în martie 2025.

Cazul Starlink ridică întrebări fundamentale despre rolul actorilor privați în conflicte militare, despre suveranitatea infrastructurii critice și despre lipsa de reglementare în domenii-cheie precum comunicațiile prin satelit. Musk nu este doar furnizor de tehnologie, ci un actor geopolitic de facto, cu capacitatea de a influența direct și extrem de simplu evoluția unui război.

Articolul Dezvăluire: Musk a intervenit personal într-o contraofensivă a Ucrainei împotriva Rusiei. Intervenția a favorizat armata rusă apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Conform Reuters, Volodimir Zelenski a declarat vineri că Ucraina a primit asigurări de la parteneri pentru finanțarea a trei sisteme de rachete Patriot: două din Germania și unul din Norvegia.

El este în negocieri cu Olanda pentru a acoperi costurile altor șapte sisteme.

Sistemele Patriot s-au dovedit eficiente în distrugerea rachetelor balistice rusești lansate asupra orașelor ucrainene, într-un context în care Rusia a intensificat atacurile aeriene în această vară, forțând Ucraina să adopte noi tactici, inclusiv utilizarea interceptorilor pentru drone.

Zelenski a mai spus că producția interceptorilor a început, iar costul urgent pentru acest efort este estimat la 6 miliarde de dolari.

În plus, Ucraina are nevoie să acopere un deficit de finanțare de 40 de miliarde de dolari pentru anul viitor și alte 25 de miliarde pentru producția de rachete, drone și sisteme de război electronic.

Pe lângă echipamente, Zelenski a atras atenția asupra necesității finanțării pentru plata salariilor militarilor ucraineni, afirmând că până acum europenii au fost reticenți să susțină acest aspect, dar subliniind că „serviciile militare înseși pot fi o armă care protejează pe toată lumea”.

Articolul Ucraina a obținut finanțare pentru trei sisteme PATRIOT și negociază pentru încă șapte apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a verificat 1.539 de firme în perioada 21-25 iulie și a dat amenzi de peste 5,7 milioane lei la 946 dintre acestea.

Principalele nereguli au fost:

• comercializarea produselor cu termen de valabilitate depășit

• lipsa informării corecte, complete și precise în ceea ce privește substanțele cu potențial alergen precum și ingredientele prezente în produsul finit

• condiții necorespunzătoare de depozitare și păstrare a produselor

• utilizarea ustensilelor și echipamentelor neigienizate

• nerespectarea temperaturilor recomandate de producător.

Pentru a elimina riscurile, ANPC a oprit temporar de la vânzare produse în valoare de 509.151 lei și definitiv produse de 315.438 lei.

De asemenea, 38 de firme au fost oprite temporar să mai presteze servicii.

Din amenzile date, 1.654.750 lei au fost deja încasați și vor intra integral la bugetul de stat.

Articolul Nereguli la firme în urma controalelor ANPC: Produse expirate, ustensile murdare și informații incomplete despre alergeni apare prima dată în Mediafax.