Mediafax

În 16 septembrie 2025 doi deputați au propus mai multe amendamente periculoase care ar restricționa major accesul la avort la cerere, prin modificarea articolului 202 din Codul Penal.

„Proiectul de lege B408/2025 reprezintă o întoarcere într-un trecut sumbru, în care viețile femeilor sunt puse în pericol din cauza lipsei de acces la servicii medicale esențiale. Cadrul legislativ actual deja limitează și criminalizează accesul la avort și contravine standardelor internaționale de sănătate publică. În loc să corecteze aceste probleme și să extindă accesul la servicii medicale sigure, proiectul propus merge și mai departe: restrânge și mai mult un cadru deja restrictiv, neconform cu standardele internaționale și cu Ghidul OMS privind îngrijirea pentru avort; duce la creșterea numărului avorturilor nesigure; implică faptul că mai multe categorii de persoane riscă pedeapsa cu închisoarea de la 3 la 7 ani dacă sprijină o persoană să acceseze servicii de avort; deschide calea către incriminarea chiar și a avortului terapeutic și a limitării suplimentare a avortului la cerere în condiții de siguranță”, se arată într-un comunicat transmis vineri de Coaliția pentru Egalitate de Gen.

Reglementările în vigoare arată că avortul la cerere este legal până la 14 săptămâni de sarcină, iar avortul terapeutic este legal până la 24 săptămâni – și ulterior, în interesul mamei sau al fătului (formularea propusă la art. 202 alin. 3 arată clar că inițiatorii vor să incrimineze chiar și avortul terapeutic). În România, până la 24 de săptămâni de sarcină, dacă apar complicații, reglementările legislative și codurile de diagnostic (DRG) specifică iminența unui avort. Abia după 24 de săptămâni codurile de diagnostic pot stabili un risc de naștere prematură, punctând momentul în care fătul ar putea supraviețui în cazul unei nașteri – propunerea legislativă nu respectă prevederile ghidurilor și codurilor de diagnostic în vigoare.

„Inițiatorii trebuie să recunoască faptul că ceea ce încearcă să facă este să restricționeze prin lege accesul femeilor din România la avort și la servicii medicale esențiale pentru protecția vieții sau a sănătății lor. O astfel de abordare compromite drepturile fundamentale ale femeilor, încalcă standardele internaționale în materie de sănătate reproductivă și duce la restricționarea accesului la avort chiar și înainte de limita legală prevăzută în acest moment în legislație. Prin modificarea propusă la art. 202 alin. 1 se încearcă introducerea unui așa-zis „drept la viață” al produsului de concepție, tratat ca și cum ar fi deja o persoană cu drepturi. O astfel de abordare este extrem de periculoasă: în stadiile incipiente ale sarcinii, supraviețuirea în afara uterului este imposibilă, iar sarcina depinde în întregime de corpul femeii. În consecință, drepturile femeii ar fi puse în competiție directă cu presupusele „drepturi” ale sarcinii, ceea ce deschide ușa la abuzuri și la criminalizarea pacientelor. Dacă această propunere devine lege, mii de femei ar putea fi puse în pericol și chiar incriminate pentru situații în care nu au nicio vină: dacă li se prescriu sau iau tratamente medicale care afectează sarcina fără să știe că sunt însărcinate; dacă lucrează în condiții toxice sau periculoase și nu știu că sunt însărcinate; dacă sunt victime ale violenței domestice și, în loc să primească protecție, ajung acuzate că nu au „protejat” sarcina sau că nu au ieșit dintr-o relație abuzivă”, se mai arată în document.

Potrivit Coaliției pentru Egalitate de Gen, inițiatorii folosesc în expunerea de motive inclusiv aspecte ce țin de violența de gen pentru a-și motiva proiectul legislativ care pune în pericol viețile femeilor.

„Nu permitem instrumentalizarea violenței împotriva femeilor pentru a ne fi restricționate drepturi esențiale! Se invocă „protecția fătului” în cazuri de agresiune asupra gravidelor, dar în realitate nu propun măsuri reale pentru prevenirea sau pedepsirea violenței împotriva femeilor, ci folosesc aceste tragedii pentru a restrânge accesul la avort și la servicii medicale esențiale. Inițiatorilor le pasă de femeile agresate doar dacă le pot exploata experiențele de abuz pentru a interzice avortul. Cerem respingerea acestei propuneri legislative și garantarea dreptului la sănătate reproductivă, la autonomie corporală și la avort sigur și legal pentru toate persoanele care pot rămâne însărcinate. România nu trebuie să facă pași înapoi spre un trecut în care femeile mureau din cauza avorturilor clandestine”, potrivit documentului citat.

Mai mult de 10.000 de femei au murit și alte 100.000 au suferit complicații medicale și peste 90.000 de copii au fost instituționalizați în cei 23 de ani în care avortul a fost interzis în România.

Articolul Mai multe ONG-uri acuză amendamente depuse în Parlament care ar restricționa accesul la avort apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Mai mulți sateliți de testare aflați pe orbită au fost deja inspectați, iar modelele de serie au fost modificate în consecință”, a afirmat Dmitri Bakanov, șeful agenției spațiale ruse Roscosmos, într-un interviu acordat, miercuri, propagandistului rus Vladimir Solovyov.

Susținut de Roscosmos, proiectul își propune să concureze compania aerospațială SpaceX a miliardarului american Elon Musk, ale cărei terminale de internet Starlink au jucat un rol crucial în asigurarea comunicațiilor Ucrainei în timpul războiului, potrivit The Kyiv Independent.

Șeful Roscosmos a descris anterior proiectul, numit Rassvet, ca fiind răspunsul Rusiei la Starlink.

Proiectul va fi realizat, potrivit unor surse, de o companie spațială privată numită Bureau 1440. Compania are sarcina de a lansa 292 de sateliți noi pe orbită până în 2030.

În total, se preconizează că compania va lansa 383 de sateliți, inclusiv 91 de înlocuitori pentru cei care ar putea să nu funcționeze.

Rusia își propune să crească procentul gospodăriilor cu acces la internet de mare viteză la 97% până în 2030 și la 99% până în 2036, a raportat RBC.

În iunie, Bakanov a declarat că Rusia intenționează să înceapă implementarea serviciului său de internet prin satelit începând din decembrie.

De la începutul invaziei rusești la scară largă în 2022, Kievul a primit peste 50.000 de terminale Starlink, Polonia furnizând aproape 30.000, cea mai mare contribuție din partea unei singure țări.

Starlink a suferit două întreruperi majore în ultimele luni.

Pe fondul amenințărilor SUA de a bloca accesul Starlink în Ucraina la începutul acestei ierni, ministrul apărării de atunci, Rustem Umerov, a declarat că Kievul are alternative pentru sistemul de internet Starlink.

Germania finanța, de asemenea, accesul Ucrainei la o rețea de internet prin satelit operată de compania franceză Eutelsat, a declarat Eva Berneke, CEO-ul companiei.

Articolul Rusia își construiește alternativa la serviciul de internet prin satelit Starlink apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Până la finalul anului 2025, adică peste trei luni și jumătate, România ar trebui să închidă toate centralele pe carbone pe care le are astăzi în funcțiune. Condiția a fost foarte simplă. Să punem în loc alte centrale pe gaz. România a luat mai multe miliarde de euro din PNRR și, punctual, pe acest jalon, aproximativ 2 miliarde de euro. Între timp, centralele pe gaz și proiectele care trebuiau puse în loc sunt pe hârtie în momentul de față și este evident că cei din Comisia Europeană, pe bună dreptate, ne-au întrebat oameni buni, v-am dat banii sau ne dați banii înapoi dacă vreți să țineți în continuare centralele pe carbone sau le închideți”, a spus Bogdan Ivan, întrebat dacă în România există risc de blackout.

Ivan a precizat că a comandat prin TransElectrica un studiu independent care a arătat că România, în momentul de față, are în față patru scenarii: cel în care dacă ar fi închise grupurile pe carbone de la Complexul Energetic Oltenia, ar fi „cu adevărat în risc de blackout”.

„Am venit cu argumente tehnice. Acest studiu are peste șase mii de pagini. Colegii mei din Minister, împreună cu cei din Comisia Europeană, în ultimele săptămâni, au lucrat și în weekend-uri și noaptea peste program pentru a putea agrementa acest studiu la nivel tehnic. A rămas că în cursul acestei săptămâni să mai transmitem o serie de clarificări către cei din Comisia Europeană și sper foarte mult că argumentele pe care le-am adus vor crea cadrul în care România să nu mai aibă penalități pentru neînchiderea la timp și nerespectarea angajamentelor luate și să putem păstra în continuare cel puțin trei grupuri în funcțiune și alte două grupuri de rezervă din cele cinci care astăzi se află parte din acest jalon”, a mai spus Ivan.

Articolul Există risc de blackout în România? Răspunul ministrului Energiei apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Carrefour și-a mai închis operațiunile în regiune în ultimele luni: în Iordania, în noiembrie 2024, și în Oman, în ianuarie 2025. În ambele cazuri, brandul a fost înlocuit cu HyperMax.

La nivel financiar, Majid Al Futtaim a raportat în prima jumătate a anului o creștere de 9% a EBITDA, până la 2,3 miliarde AED. Veniturile au crescut cu 3%, ajungând la 17,3 miliarde AED, iar profitul net, excluzând reevaluările și taxele, a urcat cu 23%, la 1,3 miliarde AED.

„Rezultatele financiare din prima jumătate a anului confirmă soliditatea direcției noastre strategice și angajamentul de a crea valoare pe termen lung pentru toți stakeholderii”, a declarat Fadel Abdulbaqi Al Ali, președintele consiliului de administrație al Majid Al Futtaim Holding.

Articolul Carrefour a ieșit oficial de pe o nouă piață. În ultimii ani, retailerul francez a abandonat 13 țări apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„E o perioadă grea pentru România și ca să ai oameni care să facă investiții strategice, cum sunt cei care conduc companiile din energie, care în ultimii trei ani au reușit să capitalizeze foarte mult aceste companii, care au reușit să ajungă campioni pe bursa de valori București, care au atras sute de milioane de euro din investiții străine, cred că e nevoie ca acei oameni să fie foarte bine remunerați, dar într-o formă în care să ținem cont de solidaritatea pe care trebuie să o arătăm cu toții în această perioadă de deficit bugetar excesiv al României”, a declarat Bogdan Ivan, într-o conferință.

Ivan a explicat limitele salariale: „În momentul de față, sau până la pachetul 2, care modifică ordonanța 109, salariile erau de maxim 6 salarii brute pe ramură, care diferă între apărare, gaze naturale sau energie electrică. Acum sunt limitate la 5 salarii pe ramură. Componenta variabilă este limitată la 2 salarii pe ramură”.

Totodată, întrebat despre conducerea executivă a companiei RomGaz, care a informat Guvernul că nu ar fi de acord cu scăderea salariilor prevăzută în proiectul care modifică legea guvernanței corporative, ministrul a spus: „Știu nemulțumirea lor, am discutat cu ei și când se creează acest nou cadru, am discutat cu ei și după, am făcut o analiză pe care am prezentat-o Coaliției pentru poziții similare ale directoratelor, companiilor de utilități publice sau din domeniul energiei din alte state membre ale Unii Europene într-o analiză comparativă profit, cifră de afaceri venituri. Sunt convins că și ei au înțeles acest lucru. (…) Eu sunt mulțumit de modul în care cei doi manageri își fac treaba în momentul de față. Cifrele economice arată un nivel fără precedent… arată investiții de miliarde de euro, inclusiv în proiectul Neptun Deep și eu sunt mulțumit de modul în care gestionează activitatea acestei companii”.

Articolul Bogdan Ivan, despre salariile din companiile de stat: E nevoie ca oamenii care conduc să fie bine remunerați apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Inițiatorii demersului atrag atenția că interpretarea rigidă a principiului „O singură Chină”, păstrată din perioada comunistă, interzice practic contactele oficiale și descurajează cooperarea economică.

„Această interpretare a fost stabilită în timpul dictaturii comuniste și nu s-a clintit de acolo în ciuda atator evoluții prin care țara noastră a trecut. Această percepție interpretează principiul ca interzicând orice contact politic oficial cu Taiwanul și descurajează de facto cooperarea economică și contactele dintre oameni. Aceasta este o interpretare obtuză, care în acest moment ne plasează într-o categorie de comportament mai apropiată de Rusia, Coreea de Nord sau Iran decât de Uniunea Europeană, Statele Unite și lumea liberă”, se arată în scrisoare.

Totodată, parlamentarii precizează că nu pun în discuție principiul „O singură Chină”, care rămâne politica de stat a României, la fel ca în cazul aliaților săi.

Parlamentarii subliniază că România pierde investiții de sute de milioane de euro, în timp ce alte state din regiune atrag capital taiwanez consistent. Investițiile taiwaneze în România sunt estimate la doar 10 milioane de dolari, față de 1,3 miliarde în Ungaria, 1,2 miliarde în Cehia și 230 de milioane în Polonia.

15 state din UE au un birou economic și cultural la Taipei, iar Taiwan are 29 de asemenea birouri în Europa, notează parlamentarii.

Propunerile parlamentarilor

În document, parlamentarii formulează un set de propuneri menite să alinieze România la practica europeană în relația cu Taiwanul. Ei solicită deschiderea reciprocă a reprezentanțelor României la Taipei și a Taiwanului la București, ca prim pas pentru normalizarea contactelor bilaterale. Totodată, propun negocierea unui tratat de garantare a investițiilor și de evitare a dublei taxări, care să ofere un cadru legal stabil și predictibil pentru investitori.

Inițiativa vizează și adoptarea de către Parlamentul României a unei rezoluții care să excludă posibilitatea unei reunificări prin forță a Taiwanului cu China, în linie cu pozițiile asumate deja de Parlamentul European. De asemenea, parlamentarii cer consolidarea cooperării strategice în domenii precum combaterea războaielor informaționale, prin parteneriate între agențiile de dezvoltare din cele două state, precum și eliminarea barierelor birocratice care îngreunează interacțiunea cetățenilor și investitorilor taiwanezi cu autoritățile române.

Scrisoarea este semnată de Cristian Ghinea (USR), Daniel Fenechiu, Alexandru Muraru, Cristian Niculescu-Țâgârlaș și Ovidiu Jitaru (PNL), Sorin Moise (PSD), Nagy Szabolcs, Zoltán Miklós și Csoma Botond (UDMR).

Articolul Nouă parlamentari din coaliția de guvernare cer deschiderea relațiilor oficiale ale României cu Taiwanul apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Vineri dimineață a fost semnată una dintre cele mai mari mutări pe piața serviciilor de telefonie mobilă din România din ultimul deceniu: Telekom România Mobile Communications (TKRM), fostul Cosmote, a fost vândut pentru suma totală de 70 de milioane de euro, către Digi România și Vodafone România. Tranzacția pune capăt prezenței Deutsche Telekom pe piața locală și marchează o schimbare semnificativă în structura industriei, care rămâne acum cu doar trei mari jucători: Orange, Vodafone și Digi.

Vodafone preia rețeaua, clienții și angajații Telekom România

Digi România a plătit 40 de milioane de euro pentru a prelua segmentul de cartele preplătite (prepaid) al Telekom România Mobile (TKRM), alături de anumite licențe de spectru radio și o parte din portofoliul de turnuri de telecomunicații. La rândul său, Vodafone România a achitat 30 de milioane de euro pentru a cumpăra pachetul de acțiuni deținut de OTE în TKRM, preluând astfel și rețeaua de magazine, infrastructura tehnică, angajații și baza de clienți postpaid și business a fostului operator.

„La finalizarea acestei tranzacţii, estimată pentru începutul lunii octombrie a acestui an, Vodafone va dobândi controlul asupra Telekom România, inclusiv angajaţi, clienţi postpaid, clienţi business, reţeaua de magazine şi infrastructura de reţea tehnică”, au transmis reprezentanții Vodafone, citați de Ziarul Financiar.

Tranzacția, aprobată de Consiliul Concurenței în iulie

Tranzacția a fost posibilă după ce Consiliul Concurenței a aprobat operațiunea în iulie 2025. Valoarea totală estimată a Telekom România Mobile este de 70 de milioane de euro, însă suma finală ar putea fi ajustată în funcție de nivelul datoriilor și al capitalului de lucru la momentul încheierii efective a tranzacției.

„Suntem încântaţi că am ajuns la acest acord important, care se aliniază perfect cu obiectivul strategic al OTE de a-şi optimiza portofoliul şi de a creşte valoarea pentru acţionari”, a declarat Kostas Nebis, Preşedinte şi CEO al OTE – grupul elen care deținea Telekom România Mobile și care a coordonat procesul de vânzare al operatorului.

Pierderi și declin înainte de vânzare 

Vânzarea Telekom România Mobile a devenit o decizie inevitabilă pentru grupul elen OTE, în condițiile în care compania înregistra pierderi operaționale și pierduse o parte semnificativă din baza de clienți. Grupul estimează că a fost nevoit să trimită aproximativ 60 de milioane de euro în România pentru a susține funcționarea Telekom până la momentul tranzacției.

Numărul de clienți prepaid a scăzut cu peste 200.000, până la 1,45 milioane – segment care va fi preluat de Digi, în timp ce baza de clienți postpaid a crescut ușor, ajungând la 1,978 milioane, portofoliu care va intra sub umbrela Vodafone.

După finalizarea tranzacției, Vodafone și Digi vor demara integrarea etapizată, care va influența modul în care sunt livrate serviciile mobile, fără să producă schimbări pentru clienți, au comunicat reprezentanții Vodafone: „Încheierea de astăzi a documentelor relevante ale tranzacţiei nu produce efecte cu privire la clienţii, angajaţii şi partenerii Vodafone România”.

Articolul A fost vândută Telekom România Mobile: Digi și Vodafone împart activele de 70 milioane de euro apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Liderii Hamas au lansat un apel internațional prin care încurajează cetățenii din întreaga lume să protesteze față de Israel în țările lor respective. Au făcut acest lucru prin convocarea a ceea ce au numit  „marșuri ale furiei împotriva ocupației”  și solicită „demonstrații în orașe și capitale din întreaga lume”, inclusiv proteste în fața ambasadelor israeliene și americane, începând de astăzi și continuând pe tot parcursul weekendului, scrie 20minutos.

„Să existe marșuri ale furiei împotriva ocupației și a susținătorilor acesteia vineri, sâmbătă și duminică, un strigăt și o voce unită pentru a opri agresiunea, a deschide punctele de trecere a frontierei și a rupe asediul”, a anunțat gruparea islamistă, încercând să intensifice presiunea internațională împotriva guvernului lui Benjamin Netanyahu.

Între timp, populația palestiniană continuă să fugă din orașul Gaza. Potrivit armatei israeliene, aproximativ 400.000 de oameni  s-au mutat deja în sudul Fâșiei Gaza de-a lungul unuia dintre cele două drumuri deschise, deși unul dintre ele este programat să se închidă la prânz vinerea aceasta.

Articolul Hamas amenință că va „deschide punctele de trecere a frontierei și va rupe asediul”, în ceea ce numește „Vinerea furiei” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

TikTok invită brandurile, agențiile și, pentru prima dată, ONG-urile — prin intermediul noii categorii Greatest Impact — care modelează cultura și generează impact pe platformă, să își înscrie proiectele până la termenul-limită de 24 septembrie.

După succesul de anul trecut, când juriul a premiat 32 de branduri din Polonia, România și Cehia, TikTok revine cu o nouă ediție dedicată celebrării campaniilor care îmbină creativitatea curajoasă cu rezultate de business măsurabile, toate construite cu o abordare TikTok-first.

Citeşte comunicatul integral la adresa: https://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21274

Articolul Ultimele zile de înscrieri la TikTok Ad Awards CE 2025 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Fostul lider PNL și candidat la președinția României, Crin Antonescu, a cerut claritate în privința modului în care societatea și clasa politică tratează AUR: dacă formațiunea este extremistă, să fie dovedit în instanță și scos din joc; dacă nu, trebuie considerat un actor politic legitim cu drepturi egale. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii HAI România, scrie Cluj24.

Antonescu a precizat că nu simpatizează AUR.

„N-am nicio simpatie, sincer să fiu, pentru AUR. Sunt acolo persoane pe care le apreciez, dar partidul în sine nu e genul meu. Dar ar trebui să ne hotărâm o dată, să spunem că atâta vreme cât un partid este extremist, el trebuie dovedit în justiție ca atare, condamnat și scos în afara legii. Un partid care nu e în afara legii, care are în spate milioane de voturi și este în Parlamentul României, este un partid de care trebuie să ții cont și care are drepturi egale cu celelalte”, a declarat Antonescu.

Fostul lider liberal a avertizat că, dacă se respinge din start AUR, scena politică rămâne să se limiteze la aceleași opțiuni neconvingătoare: „Îți rămân PNL-ul și PSD-ul, care nici ele nu se bucură de vreo popularitate. Ce ne rămâne nouă? Ce e bine să votăm?”, a comentat Antonescu.

În diagnoza sa asupra dreptei, Antonescu a criticat criza de identitate a liberalilor şi a pledat pentru construcţia unui proiect de dreapta credibil.

„PNL-ul este greu de deosebit în acest moment de alte partide și asta nu mă consolează, dimpotrivă, mă mâhnește. Tema este dacă păstrezi brandul, clădirea, o dezinfectezi sau dacă trebuie construit ceva nou.” El a adăugat că ar susține o „dreaptă” anti-marxistă și anti-soroșistă credibilă şi că, „pe cât voi putea, o voi sprijini”.

Antonescu a fost, de asemenea, ferm în a cere seriozitate față de electoratul care a sprijinit candidați aflați în afara arcului politic tradițional.

„Votul pentru Călin Georgescu nu vine de la niște oameni tâmpiți sau ușor de păcălit. O mare parte din acest vot, ulterior transferat către George Simion, a venit din dorința exprimată de foarte mulți români, inclusiv din diaspora, de a avea mai multă personalitate și mai mult profil ca țară, în special în politică externă”. a mai spus fostul candidat la prezidențiale.

Articolul Crin Antonescu: Dacă AUR e un partid extremist, să fie dovedit în justiție și scos în afara legii apare prima dată în Mediafax.