Mediafax

„În cadrul discuțiilor, reprezentanții retailerilor au menționat faptul că, principial, nu sunt de acord cu intervenția statului în economie, inclusiv prin plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare, însă ținând cont de situația actuală se vor conforma deciziei Guvernului în această privință”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.

Un alt subiect pe agenda consultărilor a fost promovarea produselor românești în magazinele din țară și pe piețele externe. Retailerii și-au arătat disponibilitatea de a sprijini producătorii autohtoni în condiții de competitivitate și au subliniat necesitatea creșterii producției interne de alimente.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că, în colaborare cu mediul de afaceri, vor fi elaborate politici publice de susținere a producătorilor români.

De asemenea, prim-ministrul a mulțumit retailerilor retailerilor „pentru proiectele de investiții și pentru contribuția adusă la crearea locurilor de muncă și dezvoltarea economiei”.

La discuții au mai participat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, consilierul de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, Raul Gutin, și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru.

Tensiuni în coaliție pe tema plafonării prețurilor la alimentele de bază

Plafonarea adaosului comercial a generat tensiuni în coaliția de guvernare.

PSD se opune ridicării măsurii, liderul interimar Sorin Grindeanu avertizând că o astfel de decizie ar putea crește inflația cu 2-3 puncte procentuale și ar afecta puterea de cumpărare a populației cu venituri mici și medii.

În schimb, premierul Ilie Bolojan susține că intervențiile de acest tip creează distorsiuni în piață și că soluția pe termen lung este creșterea producției agroalimentare interne.

„De la data 1 octombrie ar urma să expire această plafonare și la sfârșitul lunii iunie, când s-a prelungit cu încă trei luni de zile, discuția pe care am avut-o în Guvern la data respectivă a fost că aceasta ar urma să fie ultima prelungire”, a declarat, joi, premierul la Euronews.

Articolul Bolojan a discutat cu reprezentanții marilor rețele comerciale. Retailerii i-au transmis că nu sunt de acord cu intervenția statului în economie, inclusiv prin plafonarea adaosului comercial, dar se vor conforma apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Am aplicat pentru o finanțare din fondul pentru modernizare pentru soluții integrate inteligente, care să cuprindă și platforma informatică și contoare inteligente, care pot să transmită din 15 în 15 minute consumul în timp real și care vor crea o rețea energetică digitală, în care vei putea să vezi tariful diferențiat și tariful dinamic. Am găsit sursa de finanțare, lucrez la stabilizare împreună cu operatorii de distribuție și furnizare care trebuie să instaleze și să facă aceste platforme informatice și cred foarte mult că 2 ani este un termen rezonabil pentru crearea acestui lucru”, a spus ministrul Bogdan Ivan, într-o conferință.

Ivan a precizat că deja există operatori care „pentru acei oameni care au optat să-și facă din banii lor, să-și cumpere aceste smart metere, oferă tarife diferențiate”.

Ministrul a explicat și mecanismul de finanțare: „Fondul pentru modernizare urmează să fie folosit ca și bază, iar operatorii de distribuție și furnizare să vină cu cofinanțarea. Ideea este să creăm aceste platforme prima dată. După ce o să vedem precedentul și dacă ea funcționează și duc la reducerea facturilor, este evident că fiecare român care va vrea să-și instaleze un contor inteligent va putea să o facă pentru 150-200 de euro”.

El a menționat că în prezent 16% dintre consumatorii casnici din România, adică 1,5 milioane de puncte de consum, folosesc aproximativ 50% din energia națională, aceștia fiind ținta principală pentru implementarea contoarelor inteligente.

Articolul Ivan: Proiect pentru crearea unei rețele digitale și contoare inteligente, implementat în doi ani apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat vineri că activitatea economică a Uniunii Europene a crescut într-un ritm mai rapid decât se aștepta în prima jumătate a anului, creșterea din 2025 fiind estimată a fi puțin mai mare decât prognoza anterioară de 1,1%, potrivit Baha.

Dombrovskis a declarat că impulsul este așteptat să încetinească în 2026, reflectând „numeroase obstacole”, inclusiv o creștere mai lentă a comerțului global, incertitudine și turbulențe geopolitice.

Cu toate acestea, el a subliniat că fundamentele economice rămân solide în general, piața muncii rămânând robustă în special. UE a observat că salariile cresc, iar inflația scade, ceea ce ar trebui să continue să susțină consumul.

Articolul Creșterea economică a UE va depăși probabil ușor 1,1%, prognozat în 2025 apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Prin proiect îmi doresc îndepărtarea acestor bariere anormale puse în calea exercitării voinței acționarilor și asociaților. Vreau să elimin formalitățile lipsite de sens și să degrevez rolul instanțelor de judecată, care sunt și așa supraaglomerate”, spune deputatul Alexandru Dimitriu, într-un comunicat oficial.

În prezent, dacă organele de conducere refuză convocarea AGA, acționarii trebuie să se adreseze instanței. Situații de acest tip au apărut inclusiv în companii unde statul este acționar majoritar.

„Este absurd ca voința acționarilor sau asociaților să poată fi înfrânată de faptul că o structură de conducere nu dorește să o pună în practică. Acum, așa cum am văzut în cazul SALROM, acționarul majoritar trebuie să dea în judecată structura de conducere pentru obligația de a face. Această aberație trebuie oprită și asta face acest proiect de lege”, explică ministrul USR al Economiei, Radu Miruță.

Proiectul prevede că acționarii care dețin cel puțin 30% din capitalul social vor putea convoca AGA și o vor putea prezida în lipsa sau refuzul președintelui CA ori al directoratului. În cazul societăților cu asociați, pragul stabilit este de 50% din capitalul social.

Articolul USR propune simplificarea convocării AGA pentru reducerea birocrației și degrevarea instanțelor apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„By the end of 2025, i.e. in three and a half months, Romania should close all the coal-fired power plants currently in operation. The condition was very simple. Let’s replace them with gas-fired power plants. Romania has taken several billion euros from the PNRR and, specifically, on this milestone, approximately 2 billion euros. Meanwhile, the gas-fired power plants and projects that were supposed to be put in place are currently only on paper, and it is clear that the European Commission has rightly asked us, we gave you the money, or you give us the money back if you want to keep the coal-fired power plants or close them,” said Bogdan Ivan, when asked if there is a risk of blackouts in Romania.

Ivan said that he had commissioned an independent study through TransElectrica, which showed that Romania currently faces four scenarios: one in which, if the coal-fired units at the Oltenia Energy Complex were to be closed, it would be „at real risk of a blackout.”

„We came up with technical arguments. This study is over six thousand pages long.

„We came up with technical arguments. This study is over six thousand pages long. My colleagues at the Ministry, together with those from the European Commission, have been working weekends and nights overtime over the last few weeks to agree on this study at a technical level. It was agreed that this week we would send a series of clarifications to the European Commission, and I very much hope that the arguments we have put forward will create a framework in which Romania will no longer face penalties for not closing on time and not meeting its commitments, and we will be able to keep at least three groups in operation and two other reserve groups out of the five that are currently part of this milestone,” Ivan added.

Articolul Is there a risk of blackouts in Romania? The Energy Minister’s response apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

In addition to Singh Bhupinder’s arrest, anti-corruption prosecutors have ordered the continuation of criminal proceedings against suspect D.I., the administrator of a commercial company, for the crime of bribery.

„On May 4, 2025, suspect Singh Bhupinder, as manager of the Caransebeș Municipal Emergency Hospital, allegedly accepted the promise, directly and for himself, from suspect D.I., administrator of a commercial company, to receive the sum of 250,000 lei, in connection with the performance of an act falling within his official duties, namely the preferential award, through direct acquisition, of a public procurement contract with the aforementioned company consisting of repair works on the sixth floor of the Caransebeș Municipal Emergency Hospital, worth 900,400 lei, excluding VAT,” according to DNA prosecutors.

On Thursday, following the obtaining of legal authorizations from the competent court, house searches were carried out at eight locations in Caraș-Severin County, one of which was at the headquarters of a public institution, and the rest at the homes of individuals or commercial companies. At the home of suspect Singh Bhupinder, sums of money were found and seized for further investigation: €28,890, €96,200, $2,541, £340, 500 francs, and 5,000 forints.

Criminal proceedings are also being conducted against other individuals in connection with this case.

Articolul Manager of Caransebeș Emergency Hospital arrested for accepting bribes apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Comisia Europeană a anunțat pe 19 septembrie că a propus următorul pachet de sancțiuni al UE care vizează Rusia din cauza războiului său de amploare împotriva Ucrainei, notează Baha.

„Putem confirma că Comisia a adoptat un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, al 19-lea pachet”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, jurnaliștilor la Bruxelles.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și reprezentanta UE pentru politică externă, Kaja Kallas, urmează să prezinte detalii mai târziu în cursul zilei. Planul trebuie apoi aprobat de toate cele 27 de state membre.

„Așa cum era de așteptat de ceva vreme, putem confirma că Comisia a adoptat un nou pachet de sancțiuni, al 19-lea, împotriva Rusiei”, a declarat purtătorul de cuvânt la o conferință de presă, adăugând că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, vor face o declarație mai târziu în cursul zilei.

La începutul acestei săptămâni, Von der Leyen a anunțat că noile sancțiuni împotriva Rusiei vor viza criptomonedele, băncile și energia, pentru a crește presiunea economică asupra Moscovei.

Articolul UE propune al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Planul trebuie apoi aprobat de toate cele 27 de state membre apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Am aplicat pentru o finanțare din fondul pentru modernizare pentru soluții integrate inteligente, care să cuprindă și platforma informatică și contoare inteligente, care pot să transmită din 15 în 15 minute consumul în timp real și care vor crea o rețea energetică digitală, în care vei putea să vezi tariful diferențiat și tariful dinamic. Am găsit sursa de finanțare, lucrez la stabilizare împreună cu operatorii de distribuție și furnizare care trebuie să instaleze și să facă aceste platforme informatice și cred foarte mult că 2 ani este un termen rezonabil pentru crearea acestui lucru”, a spus ministrul Bogdan Ivan, într-o conferință.

Ivan a precizat că deja există operatori care „pentru acei oameni care au optat să-și facă din banii lor, să-și cumpere aceste smart metere, oferă tarife diferențiate”.

Ministrul a explicat și mecanismul de finanțare: „Fondul pentru modernizare urmează să fie folosit ca și bază, iar operatorii de distribuție și furnizare să vină cu cofinanțarea. Ideea este să creăm aceste platforme prima dată. După ce o să vedem precedentul și dacă ea funcționează și duc la reducerea facturilor, este evident că fiecare român care va vrea să-și instaleze un contor inteligent va putea să o facă pentru 150-200 de euro”.

El a menționat că în prezent 16% dintre consumatorii casnici din România, adică 1,5 milioane de puncte de consum, folosesc aproximativ 50% din energia națională, aceștia fiind ținta principală pentru implementarea contoarelor inteligente.

Articolul CFR Călători: Aplicațiile de vânzare online sunt oprite temporar luni, 22 septembrie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Mesajul a fost prezentat de Cătălina Galer, Consilier de stat, la Palatul Parlamentului, în cadrul evenimentului organizat de Federația Asociațiilor Studenților în Drept din România, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

„Învățământul juridic superior reprezintă mai mult decât o etapă academică: este unul dintre pilonii pe care se sprijină construcția unui stat de drept și a unei justiții eficiente (…) Facultățile de Drept nu formează doar profesioniști ai legii, ci și cetățeni care interiorizează și aplică valorile democrației și independența justiției”, a spus Nicușor Dan.

El a adăugat: „Reformele juridice de substanță nu încep în Parlament. Ele se nasc în amfiteatrele facultăților, în biblioteci, prin programele de masterat și doctorat, acolo unde se formează viitorii magistrați, avocați și funcționari publici”.

Președintele a pledat pentru practică și resurse moderne.

„Studenții trebuie să aibă acces la practică reală, la mentori dedicați, la resurse moderne. Salut inițiativele de digitalizare a bibliotecilor universitare, introducerea examenelor bazate pe gândire critică, diversificarea programelor de masterat și extinderea parteneriatelor internaționale inițiate de facultățile de drept”, a mai spus președintele.

„Voi sprijini orice efort care transformă învățământul juridic într-un model european de excelență și justiția într-un serviciu public destinat cetățeanului (…) Justiția este, înainte de toate, în slujba oamenilor”, a încheiat Nicușor Dan.

Articolul Nicușor Dan: Învățământul juridic superior, pilon al statului de drept și al unei justiții eficiente apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Pe 19 septembrie 2025, la ora 12:05, OMV Petrom (SNP) a depășit Hidroelectrica (H2O) în privința capitalizării bursiere, recâștigând titlul de cea mai valoroasă companie listată la Bursa de Valori București, după aproape doi ani în care producătorul de energie hidro deținea această poziție, potrivit datelor centralizate de ZF din platformele brokerilor.

La momentul listării, pe 12 iulie 2023, Hidroelectrica debuta pe bursă cu o capitalizare de 49,5 miliarde de lei, în timp ce OMV Petrom era evaluată la 33,3 miliarde de lei. Diferența de 16 miliarde părea dificil de recuperat, însă Petrom a reușit nu doar să o recupereze, ci și să o depășească, atingând astăzi o capitalizare de 54,7 miliarde de lei.

„Cred că a venit din două direcţii: pe de o parte, rezultatele financiare bune ale SNP din ultimii doi ani, precum şi politica generoasă de dividend au făcut ca preţul acţiunii să cunoască o creştere. Pe de altă parte, preţul acţiunii H2O a înregistrat o involuţie, determinată de rezultatele financiare în scădere”, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare Estinvest.

Vineri, acţiunile Petrom stagnau la %, la 0,8785 lei/acţiune, reacţionând pozitiv la propunerea de dividende speciale. AGA (Adunare Generală a Acționarilor) este programată pentru 23 octombrie, data ex-dividend fiind 10 noiembrie, iar plata pe 3 decembrie. În același timo, cele ale H2O scădeau cu 1,2% la 121,5 lei.

Ascensiunea acţiunilor SNP a fost alimentată de mai mulţi factori: politica generoasă de dividende, inclusiv anunţul recent al unui dividend suplimentar de 0,02 lei/acţiune (randament brut de 2,3%), planurile ambiţioase de investiţii şi contextul favorabil al pieţei energiei.

De la începutul anului, acţiunile OMV Petrom au crescut cu 24%, în timp ce Hidroelectrica a stagnat, afectată de secetă şi de lipsa unor proiecte de dezvoltare comparabile cu dimensiunea companiei. Contrastul de strategie este evident: Petrom pariază miliarde de lei anual pe proiecte majore, de la Neptun Deep – aflat deja în şantier – până la extinderea în regenerabile, unde ţinteşte un portofoliu de 2,5 GW până în 2030, cel mai mare din România.

Articolul OMV Petrom detronează Hidroelectrica și devine cea mai mare companie de pe Bursa de Valori Bucureşti. Salt spectaculos apare prima dată în Mediafax.