Mediafax

Yannick Noah preia rolul de căpitan al Team Europe, înlocuindu-l pe Bjorn Borg, iar Andre Agassi devine noul căpitan al Team World, succedându-i lui John McEnroe. Europenii, campioni en-titre după succesul de la Berlin, au câștigat cinci dintre primele șapte ediții, în timp ce Team World a triumfat ultima dată în America de Nord, la Vancouver în 2023. Competiția este co-creată de legenda tenisului mondial Roger Federer.

Lipsa numărului doi mondial Jannik Sinner și a superstarului Novak Djokovic (locul 4) nu diminuează forța echipei europene, care îi include, pe lângă liderul mondial Alcaraz, și pe Alexander Zverev (Germania), Holger Rune (Danemarca), Casper Ruud (Norvegia), Jakub Mensik (Cehia) și Flavio Cobolli (Italia). Mensik vine după un sezon excelent, ajutând Cehia să se califice în finalele Cupei Davis.

Alcaraz a sosit la San Francisco luni, etalând noua sa culoare de păr platinum, celebrând astfel victoria de pe 7 septembrie din finala US Open împotriva lui Sinner. Spaniolul va debuta în competiție în meciul de dublu al serii de vineri, alături de Mensik, împotriva perechii Taylor Fritz și Alex Michelsen din Team World.

Retrageri importante

Team World a suferit retrageri importante înaintea turneului, ale americanilor Ben Shelton, Tommy Paul și Frances Tiafoe, însă încă rămâne cu jucători din top 10, precum Taylor Fritz și Alex de Minaur, alături de talente precum Alex Michelsen și Joao Fonseca, brazilianul de 19 ani fiind cel mai tânăr jucător care va evolua vreodată în Laver Cup. Fonseca va deschide seara de vineri contra lui Cobolli.

Programul zilei de vineri include trei meciuri de simplu și unul de dublu, fiecare câștigând câte un punct. Sâmbătă, fiecare meci va aduce două puncte, iar duminică, toate partidele vor valora trei puncte. Echipa care atinge prima 13 puncte va cuceri trofeul.

Casper Ruud va deschide competiția împotriva lui Reilly Opelka, de la ora 23:00.

Articolul Alcaraz revine în competiție după succesul de la US Open, fiind liderul echipei Europei la Laver Cup apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Ne ținem de cuvânt: sprijinul pentru plata facturilor la energie ajunge la cei vulnerabili. Astăzi au fost plătite primele tichete de energie pentru peste 270.000 de beneficiari. Din 23 septembrie, acestea vor putea fi folosite pentru plata facturilor de energie din iulie și august. Îi îndemn pe toți cei care nu au aplicat până acum pentru tichetele de energie să o facă. De asemenea, îi rog pe cei care pot să-i ajute pe cei vulnerabili, care nu s-au descurcat până acum, să-i sprijine”,a scris ministrul Muncii, Florin Manole, vineri, într-o postare pe Facebook.

Beneficiarii vor putea utiliza aceste sume pentru plata facturilor de energie electrică aferente lunilor iulie și august 2025, începând din 23 septembrie. Tichetele au fost emise în urma verificării cererilor validate automat prin aplicația informatică EPIDS. Procesul continuă până pe 27 septembrie

ANPIS precizează că stabilirea eligibilității pentru cererile înregistrate pentru lunile iulie și august 2025 este un proces în derulare, cu termen limită 27 septembrie 2025. După această dată, sprijinul financiar va fi acordat începând cu luna în care este depusă cererea, până la 31 martie 2026.

Ministerul Muncii atrage atenția că tichetele de energie nu trebuie prezentate la achitarea facturilor în oficiile poștale, nu sunt transmisibile și pot fi folosite doar pentru locul de consum pentru care au fost acordate.

Articolul ANPIS: Peste 274.000 de români primesc sprijin pentru facturile de energie din iulie și august. Cum se folosesc tichetele apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Fostul politician și om de afaceri urmează să fie transferat în Republica Moldova pe 25 septembrie, conform planului inițial, informează Ziarul de Gardă.

Alexandru Cernei, procurorul care gestionează unul dintre dosarele lui Plahotniuc, a confirmat oficial că procesul de extrădare în privința lui Plahotniuc a fost reluat.

De asemenea, Lucian Rogac, unul dintre avocații lui Plahotniuc a confirmat decizia de reluare a extrădării. „Vă anunț oficial că, grație eforturilor și demersurilor făcute de avocații d-lui Vladimir Plahotniuc, Ministerul Justiției din Grecia și-a anulat decizia de suspendare a procesului de extrădare a clientului nostru, Vladimir Plahotniuc. Prin urmare, domnul Plahotniuc va reveni în Republica Moldova conform graficului stabilit anterior”, a anunțat Rogac.

Decizia de revocare a suspendării a fost luată a doua zi după ce autoritățile de la Chișinău au cerut explicații pe marginea motivelor pentru care procesul fusese suspendat.

Agenția Reuters a scris că Ministerul Justiției din Grecia a decis să amâne extrădarea lui Plahotniuc deoarece acesta este anchetat și de România pentru falsificare și i s-a cerut să ofere explicații unui procuror grec în acest caz.

În prezent, asupra lui Plahotniuc este instituită măsura arestului preventiv pentru 30 de zile. După extrădare, acesta urmează să fie plasat în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

Articolul Grecia a revocat suspendarea procesului de extrădare a lui Vladimir Plahotniuc. Oligarhul va fi transferat la Chișinău pe 25 septembrie apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Richard Moore, șeful Serviciului Secret de Informații – MI6, a spus că nu vede „absolut nicio dovadă” a faptului că președintele Rusiei, Vladimir Putin, dorește să negocieze pacea în Ucraina, potrivit AP. Declarația a fost făcută vineri, la Istanbul. Șeful agenției britanice de informații externe a mai susținut că Putin „ne provoacă”.

„El caută să-și impună voința imperială prin toate mijloacele pe care le are la dispoziție. Dar nu poate reuși. Fără îndoială, Putin a mușcat mai mult decât poate mesteca. A crezut că va obține o victorie ușoară. Dar el – și mulți alții – i-au subestimat pe ucraineni”, a declarat Richard Moore.

Vineri, Moore a ținut un discurs la consulatul britanic din Istanbul, la finalul celor cinci ani petrecuți în funcția de șef al MI6. El va părăsi funcția la sfârșitul lunii septembrie.

Articolul Șeful serviciilor secrete britanice: Nu există „absolut nicio dovadă” că Putin vrea pace în Ucraina apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Direcția Națională Anticorupție a anunțat că „s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 18 septembrie 2025, față de suspectul Cocoș Liviu, în calitate de director interimar al SC Compania Apa Brașov SA, pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență și dare de mită (două infracțiuni)”.

Alături de acesta, procurorii au început urmărirea penală și față de alți membri ai conducerii companiei și colaboratori externi:

Liviu Dragomir, reprezentant al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară în Domeniul Apei din județul Brașov (A.D.I.D.A.J.), pentru trafic de influență

Țop Ferghete Floriana Carmen, președinta Consiliului de Administrație al Companiei Apa, pentru luare de mită

Mirela Suciu, șefa Departamentului de resurse umane, pentru complicitate la cumpărare de influență și la dare de mită

B.C., expert independent la SC Ewora Resurse Umane SRL, pentru luare de mită

SC Ewora Resurse Umane SRL, pentru complicitate la luare de mită

Potrivit ordonanței procurorilor, „există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă că, în perioada martie – iunie 2025, suspectul Cocoș Liviu ar fi oferit foloase necuvenite pentru a fi numit director general al companiei”. Printre acestea, anchetatorii menționează angajarea unei rude a președintei Consiliului de Administrație, atribuirea de contracte viitoare firmei de recrutare și angajarea lui Liviu Dragomir pe un post de consilier tehnic „pentru care atribuțiile și salariul ar fi fost stabilite conform cerințelor sale”.

DNA precizează că Suciu Mirela ar fi sprijinit demersurile lui Liviu Cocoș, inclusiv prin participarea la interviurile de selecție „pentru a-l susține pe suspectul Cocoș Liviu în vederea desemnării acestuia în funcția de director general”.

Articolul Directorul interimar al Companiei Apa Brașov, reținut de DNA pentru mită și cumpărare de influență apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

În anul 2024, cei aproximativ 1,1 jucători au generat peste 2,2 miliarde de euro în domeniul de gambling din România. Pentru 2025, se așteaptă o creștere de cel puțin 15% a acestor rulaje la diverse jocuri de casino – loto, sloturi, poker, blackjack, ruletă, baccarat, pariuri sportive și bingo.

Cât câștigă statul român din jocurile de noroc?

În această perioadă, în care creșterea veniturilor la bugetul de stat este un subiect de interes maxim în România, merită subliniat că anul trecut s-au colectat nu mai puțin de 4.302.265.481 lei (aproximativ 864,8 milioane de euro) din taxarea jocurilor de noroc.

În 2023, nivelul era de 4.093.783.507 lei (aproximativ 827,4 milioane de euro). Dincolo de taxe și impozite directe, această industrie determină activitate economică pe verticală și implicit alte venituri la bugetul de stat.

Primii pași pentru mediul online casino în România

Existența accesului la internet a permis românilor implicit conectarea la jocuri de casino. Platformele nu erau însă dedicate pieței locale până în anul 2015, iar respectivii operatori străini profitau de o zonă gri din punct de vedere legal în țara noastră. Nu existau reglementări clare, iar jucătorii puteau accesa orice cazinouri online.

Existau multe neclarități legate de taxare, drepturi de consumator, chiar corectitudine a mecanismelor promoționale. Lipsa de informare și educare a utilizatorilor era determinată de vidul legislativ. De asemenea, statul român nu câștiga nimic din aceste activități de gambling pe internet, considerate a se desfășura într-un spațiu internațional.

Momentul zero pentru iGaming în România

În urmă cu 10 ani, s-au acordat primele licențe pentru platforme de online casino în țara noastră. Astfel, au apărut primii operatori 100% legali. Înființarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), instituție aflată în subordinea Ministerului Finanțelor, a fost stabilită de OU nr. 20/27.03.2013.

Pentru prima dată, operatorii de jocuri de noroc la distanță au putut să-și ofere serviciile în mod clar reglementat legal. Licențele acordate pe durata a 10 ani, cu posibilitate de prelungire, au generat companiilor suficientă încredere pentru a face investiții substanțiale în piața românească a jocurilor de noroc.

A fost astfel un „moment zero” în acest domeniu. Din acea clipă, jucătorii au fost informați că au dreptul de a alege exclusiv platforme de jocuri de noroc licențiate pe plan local. Au fost introduse amenzi pentru cei care nu se conformează, iar accesul la website-uri nelicențiate în România a fost restricționat. Lista neagră cu astfel de platforme casino este actualizată constant, iar operatorii telecom din țara noastră sunt obligați să nu permită clienților să viziteze astfel de website-uri.

Avantajele cu care o piață de gambling reglementată vine la pachet:

• statul român încasează anual sume substanțiale din taxe și impozite
• jucătorii cu rezidența fiscală în țara noastră se pot bucura de un mediu sigur, concurențial
• operatorii de gambling au acces la o piață importantă, cu principii corecte de business
• mediul economic din România are parte de noi investitori, care generează locuri de muncă, activitate economică și venituri la bugetul de stat

Piața românească de iGaming – 10 ani de activitate

Companii românești și străine au acceptat astfel provocarea și au decis să se axeze pe piața locală de iGaming. NetBet (L1160651W000195 ONJN, 18+) este primul operator de jocuri de noroc online licențiat în România și, totodată, cel mai mare cazino online din țara noastră, cu peste 5.700 de jocuri. Păcănelele de la NetBet sunt disponibile atât cu mize reale, cât și virtuale, iar colecția este îmbogățită lunar cu cele mai noi titluri lansate de furnizorii de conținut pentru casino.

În ultimii 10 ani, tehnologia în dezvoltare a permis implementarea unor inovații spectaculoase în materie de conținut pentru casino, dar și pe partea de securitate. Concurența dintre operatori este în avantajul utilizatorilor. Aceștia au parte de experiențe tot mai plăcute, cu acces la cele mai noi și populare jocuri de noroc.

Segmentul de live casino a înglobat expresii ale tehnologiei de ultimă generație. La blackjack, baccarat și ruleta live, jucătorii se pot distra în prezent aproape la fel ca într-un cazinou terestru, fiind în contact cu un dealer uman în timp real, cu care pot interacționa în permanență. Mai mult, la majoritatea meselor de casino live poți discuta pe chat și cu ceilalți utilizatori, la unele mese chiar în limba română.

Condițiile de joc au devenit tot mai avantajoase pentru clienți. Aceștia pot activa pachete atractive de bun venit și au acces frecvent la numeroase campanii promoționale, cu extra beneficii la jocurile slots și la cele de live casino. Industria iGaming este prezentă puternic în zona de publicitate și marketing, brandurile din domeniu devenind sponsori de bază în sportul românesc, în special în fotbal.

La momentul actual, se observă un interes către consolidarea pieței locale de casino online, un alt semn de maturitate al acestui segment de afaceri. Reducerea numărului de organizatori, la fel ca reducerea numărului de bănci comerciale în mediul financiar, înseamnă asocieri, fuziuni, preluări și chiar exit-uri. Doar cele mai puternice platforme iGaming reușesc să rămână active, viabile din punct de vedere economic.

Jocul responsabil, în prim-plan

Promovarea jocurilor de noroc este supusă unor reglementări tot mai stricte, pentru a proteja cetățenii români. Ca acțiune de responsabilitate socială, organizațiile din sfera iGaming pun accent din ce în ce mai mult pe importanța jocului responsabil, organizând diverse campanii publicitare în acest sens. Industria de casino susține atitudinea echilibrată în cadrul experiențelor de divertisment reprezentate de jocuri de cazino și promovează acest demers esențial în această zonă.

Se așteptă anumite noi reglementări, ba chiar o reorganizare a modului în care funcționează instituția care are în atribuții supravegherea pieței de jocuri de noroc în România.

Expansiunea mediului online va face cu siguranță însă ca zona virtuală să rămână una foarte atractivă pentru cei dornici de distracție în cazinouri. Pe acest segment, monitorizarea activității jucătorilor și folosirea de instrumente utile precum autoexcluderea sunt cel mai ușor de realizat, astfel că viitorul poate fi unul tot mai sigur pentru pasionații de jocuri de noroc pe internet.

Articolul (P) Evoluția cazinourilor online din România în primul deceniu de reglementare a pieței apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Adoptarea legii este rezultatul a aproape doi ani de muncă și perseverență, o dovadă că lupta pentru cauze juste aduce rezultate concrete. Este, totodată, un semnal puternic că atunci când interesul oamenilor este pus pe primul loc, dincolo de culoarea politică, cooperarea în Parlament este posibilă: proiectul a primit susținerea tuturor grupurilor parlamentare”, a declarat Alin Prunean, vicepreședinte REPER.

Prunean a explicat că noua lege vine să „asigure un nivel de trai decent” pentru persoanele cu dizabilități și să „ofere acces și oportunitate” acestei categorii sociale vulnerabile, în cadrul unei „lupte pentru prosperitate și împotriva sărăciei”.

Potrivit datelor, din cele peste 855.000 de persoane cu dizabilități din România, mai puțin de 10% au astăzi un loc de muncă. Problemele majore țin de lipsa accesului, fie fizic, fie mental, și de indiferența societății. De la educație și integrare, până la condițiile de locuire, persoanele cu dizabilități sunt împinse la margine, ceea ce întreține dependența și discriminarea.

Această lege aduce un sprijin concret persoanelor cu dizabilități și unităților protejate, acele entități economice care creează locuri de muncă adaptate, punând capăt abuzurilor și discriminărilor existente.

Articolul Nou cadru legislativ pentru persoanele cu dizabilități: Sprijin financiar, locuri de muncă adaptate și incluziune socială apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Creată în 1913, Lady Di a fost nevoită să o returneze tezaurului regal după divorț. În 2015, regina Elisabeta a II-a i-a dăruit-o lui Kate Middleton, prințesa de Wales, care a transformat această bijuterie în preferata ei. Familia regală britanică s-a îmbrăcat de gală miercuri, 17 septembrie, la unul dintre evenimentele vizitei de stat a lui Donald Trump și a soției sale, Melania, notează EL PAIS.

Președintele american și prima doamnă au aterizat în Regatul Unit târziu marți, dar abia a doua zi a început oficial vizita lor de trei zile, care includea recepția regală condusă de prinții de Wales la castelul Windsor. După o procesiune de trăsuri, un prânz și un omagiu privat al soților Trump la mormântul reginei Elisabeta a II-a, la capela St. George, rochiile și tiarele au fost în centrul atenției la banchetul de stat.

Alegerea lui Kate Middleton a devenit subiect de discuție în presă și pe rețelele sociale. Pentru această ocazie, a dorit să-i aducă un omagiu mamei soțului ei, Diana de Wales, purtând una dintre tiarele preferate ale acesteia: Lover’s Knot, cunoscută și ca Tiara nodului îndrăgostiților.

Fiecare piesă vestimentară, broșă, bijuterie sau decorație poartă, de regulă, o semnificație sau un omagiu pentru alți membri ai familiei regale. La această cină de stat, prințesa de Wales nu a dorit doar să o evoce pe Lady Di, ci și să o aibă aproape pe regina Elisabeta a II-a, decedată acum trei ani, purtând cerceii ovali cu ciorchine și mai multe decorații victoriene.

A fost creată în 1913

Nu este prima dată când soția moștenitorului tronului poartă tiara Lover’s Knot — probabil nici ultima, pentru că este una dintre preferatele sale. Formată din 19 arcuri de diamante împodobite cu 39 de perle, bijuteria este una dintre cele mai spectaculoase piese din tezaurul regal britanic. Originile ei duc la începutul secolului XX.

A fost creată de casa Garrad în 1913, la comanda reginei Maria de Teck. Potrivit site-ului specializat The Court Jeweller, această tiară este o copie a uneia pe care regina o admira de multă vreme: Cambridge Lover’s Knot, realizată în 1818. A fost un cadou de nuntă pentru cel de-al șaptelea fiu al regelui George al III-lea, căsătorit cu prințesa germană Augusta de Hesse-Kassel.

Tiara Lover’s Knot, preferata femeilor din familia regală

Prințesa Augusta a purtat-o frecvent și a fost pictată cu ea în 1902, la celebrarea încoronării vărului ei, regele Edward al VII-lea. Augusta a murit în 1916, iar tiara a fost moștenită de ducesa Jutta de Mecklenburg-Strelitz. Între timp, regina Maria de Teck comandase deja replica, neavând posibilitatea să cumpere sau să moștenească originalul.

De la crearea ei în 1913, Lover’s Knot a devenit una dintre piesele preferate ale femeilor din familia regală britanică. De-a lungul timpului a suferit modificări, adaptându-se gusturilor fiecărei deținătoare și fiecărei epoci. De exemplu, arcurile de diamante nu mai sunt încoronate de perle în formă de pară, ci de diamante.

Singura tiară regală purtată de Diana

Regina Elisabeta a II-a a primit această tiară în 1953, odată cu încoronarea, după ce a moștenit bijuteriile reginei Maria. A folosit-o prima dată în timpul turneului de încoronare în Commonwealth. Mai târziu, a ales-o pentru premiera filmului Dunkerque, în 1958, la Leicester Square (Londra). Însă, după ani de neutilizare, piesa a trecut în alte mâini.

Când prințesa Diana de Wales a intrat oficial în familia regală, prin căsătoria cu prințul Charles, monarhul a decis să i-o cedeze ca împrumut pe termen lung. A fost singura tiară regală pe care Lady Di a purtat-o în viață. A mai folosit și tiara Spencer, pe care a împrumutat-o de la mama sa, dar aceasta nu făcea parte din tezaurul regal.

Piesa a fost păstrată după divorțul Dianei până în 2015

După divorțul de actualul monarh, Diana a trebuit să returneze Lover’s Knot. Timp de ani întregi, piesa a fost păstrată și nu a mai fost folosită în niciun angajament oficial până când, în 2015, Elisabeta a II-a a decis să i-o încredințeze lui Kate Middleton, căsătorită de patru ani cu nepotul ei, prințul William.

Kate a purtat-o public pentru prima dată la recepția diplomatică anuală din acel an. Din acel moment, tiara a devenit una dintre cele mai des purtate bijuterii de către actuala prințesă — de cel puțin 10 ori — la recepții, banchete și alte evenimente. Numai în 2025 a ales această tiară de două ori: în iulie, la vizita președintelui francez Emmanuel Macron și a soției sale, Brigitte, și aseară, la cina cu soții Trump, când a combinat-o cu o rochie ivoire de inspirație nupțială și un mantou din dantelă florală creat de designerul Phillipa Lepley.

Articolul Povestea tiarelei purtate de Kate Middleton la cina de stat de la Windsor, moștenită de la Diana, prințesa de Wales apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Mesajul a fost trimis pe Facebook.

„Sănătatea oamenilor nu mai poate fi lăsată prizonieră birocrației și sistemelor vechi. Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) este cel mai important proiect de digitalizare din istoria sistemului sanitar românesc și are o valoare de 100 de milioane de euro, finanțare prin PNRR. Este un angajament pe care ni l-am asumat ca echipă și pe care îl ducem la bun sfârșit”, a scris ministrul Sănătății.

Potrivit lui Rogobete, peste 16 milioane de cetățeni depind de PIAS. Mai mult de 70.000 de furnizori de servicii medicale sunt conectați zilnic, iar sistemul validează și raportează peste 700.000 de servicii, dintre care aproximativ 200.000 sunt rețete medicale. Toate aceste procese rulează pe echipamente instalate începând cu anul 2002, învechite, fragile, pentru care nu se mai produc nici măcar piese de schimb.

„Este de neacceptat ca, în 2025, medicii și pacienții să piardă timp prețios în fața unor servere blocate”, a mai transmis ministrul Sănătății.

El a anunțat ce va oferi viitoarea platformă

„Ce aduce noua platformă:

• dispar tipizatele și hârtiile rătăcite;
• biletele de trimitere, scrisorile medicale și concediile devin documente digitale, disponibile instant;
• dosarul electronic al pacientului și rețeta electronică devin realități funcționale;
• istoricul medical va putea fi accesat oricând și oriunde – de pe web sau telefon.”

Primele module vor fi disponibile la finalul acestui an, iar până în august anul viitor, întregul sistem va fi operațional.

„Nu sunt doar promisiuni. Sunt pași concreți, vizibili. Știu, oamenii și-au pierdut de multe ori încrederea când au auzit de digitalizare. Dar acum lucrurile sunt diferite. Ritmul este accelerat. Rezultatele apar. Și se vor vedea direct în viața fiecărui pacient și a fiecărui medic. Vreau să fiu sincer: nu suntem perfecți. Uneori greșim. Și știm că sistemul de sănătate are încă multe probleme. Dar tocmai de aceea muncim zi de zi, ascultăm semnalele venite de la oamenii din sistem, de la colegi și de la pacienți și încercăm să facem cât mai bine și cât mai mult pentru oameni. Aceasta este forța noastră: o echipă unită, care știe că reforma se face prin fapte, nu prin vorbe. Pacienții din România au dreptul la un sistem medical corect, sigur și modern. Și îl vor avea”, a precizat Alexandru Rogobete.

Articolul Alexandru Rogobete, anunț despre PIAS: Digitalizarea sănătății, promisiunea pe care o transformăm în realitate apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Oana Ţoiu efectuează între 18 şi 29 septembrie o vizită oficială în Statele Unite, cu opriri la Washington D.C., Chicago şi New York, unde va conduce delegaţia României la cea de-a 80-a sesiune a Adunării Generale a ONU.

„Prima zi a vizitei mele la Washington a fost dedicată consolidării Parteneriatului Strategic România-SUA și promovării intereselor cheie ale României printr-o serie de întâlniri în Congresul SUA, într-un moment important pentru România”, a scris Oana Țoiu pe pagina sa de Facebook.

Șefa diplomației române a avut întrevederi cu senatorul James Risch, președintele Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, senatorul Steve Daines, președintele Sub-comitetului pentru Europa, congressmanul William Keating, co-președinte al Sub-comitetului pentru Europa, și congressmanul Tom Suozzi, co-președinte al Grupului de prietenie pentru România (RO Caucus).

„Discuțiile s-au concentrat pe rolul României ca aliat de încredere al SUA, pe stabilitatea parteneriatului pe componenta de securitate și pe creșterea componentei comerciale și a investițiilor private”, a subliniat ministrul.

Printre temele abordate s-au aflat proiectele energetice de la Cernavodă și Doicești, programul Visa Waiver, relațiile UE–SUA, precum și viitoarea vizită a președintelui Nicușor Dan în Statele Unite.

Agenda vizitei continuă cu noi întrevederi în Congres și cu întâlniri cu reprezentanți ai comunității românilor din SUA, înainte de participarea la Adunarea Generală a ONU de la New York.

Articolul Oana Țoiu a discutat la Washington cu oficiali din Congres despre parteneriatul strategic, viitoarea vizită a lui Nicușor Dan în SUA și programul Visa Waiver apare prima dată în Mediafax.