Deputatul PSD Adrian Câciu a criticat, într-o postare pe Facebook, declarațiile publice privind o eventuală incapacitate de plată a României, despre care spune că au generat o creștere a costurilor de finanțare.

Potrivit fostului ministru de Finanțe, „dobânda a urcat la 7,75% de la 7,2%” în urma acelor afirmații, în timp ce mesajele PSD, axate pe „rațiune și stabilitate”, ar fi determinat scăderea acesteia la 7,1%.

„Piața financiară nu este deloc progresistă, e chiar foarte conservatoare, pentru că e pe bani reali”, a scris Câciu, adăugând că piețele reacționează la „declarații iresponsabile”, nu la avertismentele PSD.

El a făcut referire la un „erou salvator”, fără a-l nominaliza, despre care a spus că „nu înțelege deloc cum funcționează piața financiară”.

Câciu a publicat și un grafic care arată evoluția dobânzilor: o creștere marcată în perioada discuțiilor despre incapacitatea de plată și o scădere odată cu intervențiile PSD.

„Propaganda nu vă va spune asta”, a mai scris deputatul social-democrat.

Ioan Pavel era patronul lanțului Daily Coffee din Suceava și cel care a cumpărat fostul combinat de vin „Vinia” Iași. Deținea spații comerciale în mai multe orașe din România și era proprietarul a cel puțin șapte firme. Pentru el, Vasluiul era un loc special, întrucât locuise o perioadă în județ, iar în prezent venea aici periodic, la proprietatea sa, notează publicația locală Vremea Nouă.

Acesta derula proiecte ambițioase, inclusiv în sectorul imobiliar. La Suceava, intenționa să ridice blocuri cu până la 25 de etaje, un plan deja aprobat de Consiliul Local. Proiectul, considerat unul îndrăzneț pentru oraș, urma să fie implementat prin compania sa, Daily Group SRL, și prevedea construirea unor clădiri rezidențiale cu o înălțime maximă de 115 metri.

Accidentul care i-a curmat viața s-a produs în jurul orei 09:40. Potrivit autorităților, ceața densă din zonă ar putea fi o cauză a prăbușirii, întrucât omul de afaceri obișnuia să aterizeze în curtea betonată a fermei, care avea o lungime suficientă pentru aparatul său de zbor.

Echipajul medical al Serviciului de Ambulanță Județean Vaslui a constatat decesul pilotului, iar polițiștii și jandarmii au delimitat zona pentru a permite desfășurarea anchetei.

Ioan Pavel venea frecvent la Băcani cu avionul său și era așteptat și în dimineața tragediei de către angajații de la ferma viticolă.

Coreea de Nord a organizat o ceremonie de inaugurare pentru un memorial dedicat soldaților săi care au murit luptând în războiul din Ucraina, potrivit agenției de stat KCNA.

Evenimentul a avut loc la Phenian, în prezența liderului Kim Jong Un, care a descris momentul ca fiind unul ce marchează „un vârf istoric” al relațiilor cu Rusia.

„Phenianul va fi mereu alături de Moscova. Prietenia și unitatea noastră vor dura pentru totdeauna”, a declarat Kim în fața trupelor și oficialilor prezenți.

Noul Memorial al Faptelor de Luptă va include sculpturi, fotografii și lucrări de artă dedicate soldaților nord-coreeni care au luptat pe frontul rus.

Kim a numit complexul „un sanctuar sacru, dedicat eroilor adevărați ai națiunii”

Potrivit serviciilor de informații sud-coreene, peste 2.000 de militari nord-coreeni au fost uciși în regiunea rusă Kursk, aflată la granița cu Ucraina.

Este o creștere semnificativă față de estimările din primăvară, care vorbeau despre aproximativ 600 de morți. Alte mii ar fi fost răniți.

Phenianul a recunoscut oficial în aprilie 2025 că a trimis trupe în Rusia, după luni întregi de speculații, potrivit AFP.

Ucraina estimează că aproximativ 14.000 de soldați nord-coreeni au fost desfășurați pe front, inclusiv unități de geniu și personal logistic.

Rusia și Coreea de Nord au semnat un pact de apărare reciprocă în noiembrie 2024, prin care fiecare stat se angajează să ofere asistență militară imediată în cazul unei agresiuni.

În schimbul sprijinului militar, Moscova ar fi oferit Phenianului tehnologie și ajutor economic.

Focul a izbucnit joi, la un depozit de deșeuri, și a produs degajări masive de fum.

Autoritățile au emis atunci un mesaj RO-ALERT pentru locuitorii din zonă.

Joi, către locul intervenției au fost mobilizate inițial două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD din cadrul Detașamentului 1 de Pompieri Ploiești.

Intervenția pompierilor continuă și în cursul zilei de vineri, pe aceeași suprafață afectată.

Conform DW, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a spus vineri că presupune că filiala germană a gigantului rus Rosneft va primi o derogare de la sancțiunile anunțate de Washington împotriva industriei petroliere din Rusia.

Merz a precizat că Berlinul va purta discuții cu autoritățile americane pentru clarificarea situației și a adăugat că „presupune că Rosneft va primi o derogare”.

Filiala Rosneft din Germania, deși este controlată de autoritățile germane, rămâne proprietate rusească și are un rol esențial în alimentarea cu petrol a economiei germane, furnizând carburant către stațiile de benzină și unele aeroporturi din cea mai mare economie europeană.

Statele Unite au anunțat miercuri un nou val de sancțiuni majore asupra industriei petroliere ruse, în încercarea de a crește presiunea asupra președintelui Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Jaful de bijuterii din celebrul Muzeu Luvru, comis duminică dimineaţă de patru hoţi mascaţi, ar putea fi rezolvat rapid după ce anchetatorii au descoperit o cantitate impresionantă de dovezi biologice.

Procurorul Parisului, Laure Beccuau, a declarat că la faţa locului au fost găsite „peste 150 de urme ADN, amprente şi alte probe” pe obiectele abandonate de suspecţi, inclusiv pe căşti, mănuşi, veste şi unelte electrice.

Autorităţile spun că rezultatele analizelor de laborator sunt aşteptate în următoarele zile şi ar putea duce la identificarea autorilor, mai ales dacă aceştia figurează deja în bazele de date ale poliţiei.

Hoţii, care purtau cagule şi mănuşi, au urcat pe o scară telescopică până la un balcon al muzeului, au spart geamul şi au pătruns în Galeria Apollo, unde se află ultimele bijuterii din colecţia coroanei Franţei.

Potrivit publicaţiei Le Parisien, primele încercări de a sparge vitrinele cu polizoare unghiulare au eşuat, dar infractorii au reuşit ulterior să facă mici deschizături prin care au scos manual opt piese de bijuterie, evaluate la aproximativ 88 de milioane de euro.

Camerele de supraveghere au surprins momentul în care alarma s-a declanşat la ora 9:34, imediat ce hoţii au spart geamul balconului.

Două persoane din personalul muzeului au încercat să îi oprească, dar s-au retras, temându-se că indivizii ar putea fi înarmaţi.

„Ucraina se confruntă cu a patra iarnă de război, iar în acest moment Rusia şi-a intensificat atacurile asupra aprovizionării cu energie a Ucrainei, punând în pericol în mod masiv furnizarea de energie electrică şi căldură în timpul iernii”, a declarat Reiche la Kiev, unde a sosit împreună cu o delegaţie de afaceri.

Vizita lui Reiche are loc într-un moment în care Ucraina se confruntă cu provocări energetice tot mai mari, inclusiv întreruperi prelungite la instalaţii cheie, cum ar fi centrala nucleară de la Zaporojie, potrivit Reuters.

Este nevoie de asistenţă urgentă pentru reconstrucţie şi pentru protejarea aprovizionării cu energie, a declarat Reiche, angajându-se să exploreze în cadrul călătoriei sale modul în care Germania poate oferi un sprijin mai concret şi mai bun în acest domeniu.

Pe lângă conservarea şi reconstrucţia infrastructurii energetice a Ucrainei, vizita se va concentra pe extinderea cooperării germano-ucrainene în domeniul apărării.

„Politica de securitate este întotdeauna şi politică economică”, a declarat Reiche, adăugând că îşi propune să apropie companiile germane şi ucrainene din domeniul apărării.

Sosirea ministrului german coincide cu un summit la Londra, unde aliaţii Ucrainei, cunoscuţi sub numele de „Coaliţia de Voinţă”, vor discuta despre acordarea de asistenţă militară suplimentară.

Volodimir Zelenski intenţionează să participe la reuniune şi a îndemnat aliaţii europeni să furnizeze arme cu rază lungă de acţiune, după ce nu a reuşit să obţină un angajament ferm din partea preşedintelui american Donald Trump.

Joi, liderii UE de la Bruxelles au convenit, în principiu, să finanţeze Ucraina pentru următorii doi ani şi au discutat despre utilizarea activelor ruseşti îngheţate pentru a finanţa un împrumut de 140 de miliarde de euro.

Zelenski a solicitat o decizie rapidă, afirmând că fondurile ar contribui la consolidarea apărării Ucrainei şi la salvarea de vieţi omeneşti.

APCE atrage atenţia publică asupra proiectului de lege B432/2025, depus la Senatul României, de catre 25 parlamentari, majoritar PSD care propune introducerea unui sistem de „ reguli tehnice de securitate cibernetică şi să stabilească dispecerizarea prioritară a energiei electrice produse din surse regenerabile” tuturor invertoarelor prosumatorilor şi producătorilor de energie regenerabilă cu puteri instalate sub 1 MW.

Dispecerizarea Prosumatorilor = posibilitatea ca statul sau operatorul de reţea să oprească sau să reducă producţia instalaţiei tale fotovoltaice, prin internet sau printr-o interfaţă software conectată la invertor.

„Potrivit propunerii, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) – o instituţie care nu are competenţe în domeniul energetic – ar urma să stabilească reguli tehnice şi să controleze la distanţă prin oprire funcţionarea instalaţiilor de producere a energiei regenerabile”, potrivit comunicatului emis de APCE.

APCE consideră că această iniţiativă reprezintă o abatere gravă de la principiile pieţei libere şi o încercare de ingerinţă guvernamentală în proprietatea privată a cetăţenilor

„Este inadmisibil ca în anul 2025, oricine să poată propune în Parlament legi prin care statul ar putea accesa şi controla echipamentele energetice private ale românilor. E ca şi cum cineva ar decide prin lege să stingă becul din casa fiecărui român, de la distanţă, în numele securităţii cibernetice. A.P.C.E. atrage atentia: Parlamentul nu poate să transforme un concept de securitate digitală într-o armă împotriva prosumatorilor România ar deveni prima ţară din lume care incearca limitarea/oprirea prosumatorilor dupa bunul plac În prezent, în România funcţionează peste 330.000 de invertoare omologate, provenind de la 77 de producători diferiţi, însumând peste 4.100 de modele tehnice distincte. Producatorii de energie regenerabila sub 1 MW au o putere instalată de aproximativ 4000 MW în energie regenerabilă, din care peste 3.000 MW aparţin prosumatorilor”, spune APCE.

„A controla centralizat sute de mii de dispozitive de producţie individuale, diferite ca software şi arhitectură, este imposibil tehnic. Este o idee care ar stârni zâmbete în orice capitală europeană, inclusiv la Bruxelles. Asociaţia subliniază că niciun stat membru al Uniunii Europene nu aplică dispecerizare sau audit cibernetic la nivelul prosumatorilor casnici. Avem doar o situatie limitata in Lituania, unde se auditează doar invertoarele mari, de peste 100 kW, din parcurile industriale fotovoltaice. Prin urmare, adoptarea unei astfel de legi ar transforma România în prima ţară din lume care introduce un control guvernamental asupra echipamentelor energetice private ale prosumatorilor, încălcând flagrant principiile pieţei unice europene şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor”.

Potrivit APCE, „în orele de vârf solar, România se confruntă cu un excedent de producţie, iar legea obligă furnizorii să preia energia livrată de prosumatori”, ceea ce duce la oprirea parcurilor marilor companii de către dispecerii Transelectrica şi generează pierderi financiare.

„Aceast proiect de lege nu are legătură cu securitatea cibernetică. Are legătură cu interesele economice ale furnizorilor, si a altor companii care vor să reducă energia produsă de prosumatori pentru a-şi proteja propriile investiţii în parcuri fotovoltaice mari. Este o formă de protecţionism energetic mascat”.

A.P.C.E. aminteşte că iniţiativa B432/2025 contravine unui număr semnificativ de acte normative europene:

• Directiva (UE) 2019/944 – care garantează libertatea prosumatorilor de a produce şi vinde energie fără restricţii discriminatorii;
• Directiva (UE) 2018/2001 – RED II – care protejează autonomia energetică a cetăţenilor şi comunităţilor de energie;
• Regulamentul (UE) 2023/2854 – Data Act – care prevede că datele generate de echipamentele prosumatorilor le aparţin exclusiv acestora, iar accesul terţilor este permis doar cu consimţământ explicit;
• Regulamentul (UE) 2016/679 – GDPR – care interzice accesul neautorizat la echipamente şi date cu caracter personal.

„Mai mult, măsura propusă ar putea fi calificată drept acces ilegal la sisteme informatice potrivit art. 360–364 din Codul Penal daca va fi facuta fara consimtamantul proprietarului sistemului cumparat. A controla de la distanţă producţia de energie regenerabilă a cetăţenilor nu înseamnă securitate, ci abuz grosolan. A.P.C.E. va ataca in contencios administrativ si va informa Comisia Europeana imediat daca aceasta initiativa va deveni lege”.

APCE a solicitat printr-o scrisoare deschisă parlamentarilor şi Consiliului Concurenţei:

1.  Respingerea iniţiativei legislative B432/2025, ca fiind contrară interesului Romaniei de a produce energie verde, nefundamentată tehnic, imposibil de realizat şi neconformă legislaţiei europene.
2. Respectarea angajamentelor României privind protejarea prosumatorilor, a autoconsumului şi a pieţei concurenţiale, în conformitate cu Directivele (UE) 2019/944, 2018/2001 şi Regulamentele 2023/2854 şi 2016/679.

O dronă a intrat într-un apartament de la etajul 14 al clădirii, a raportat guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, într-o postare pe Telegram.

„Cinci persoane au fost rănite, printre care și un copil. Patru dintre ele au fost transportate de urgență la spital, unde primesc îngrijiri medicale”, a spus el.

Armata ucraineană atacă în mod regulat infrastructura militară din teritoriile ocupate și din interiorul Rusiei, în încercarea de a diminua puterea de luptă a Moscovei, care continuă să ducă războiul împotriva Ucrainei.

Serviciul de informații militare al Ucrainei (HUR) a afirmat, joi, că o operațiune a ucis trei parașutiști ruși în orașul rus Stavropol. Misiunea a avut loc miercuri. HUR nu a dat detalii specifice despre modul în care au fost uciși, spunând doar că „evenimentul zgomotos” a avut loc la un punct de control militar din oraș.

„Soldații și ofițerii acestei unități participă activ la ostilitățile din Ucraina din 2014 și s-au „distins” prin numeroase crime de război în timpul invaziei pe scară largă a Federației Ruse”, a declarat agenția.

Miercuri, explozii au zguduit și o fabrică de muniție din orașul Kopeysk, din centrul Rusiei, au raportat mass-media locale.

Explozia a avut loc în apropierea fabricii „Plastmass”, iar serviciile de urgență au intervenit la fața locului, a raportat publicația independentă Astra.

Fabrica produce muniție pentru armata rusă și este supusă sancțiunilor impuse de aliații Ucrainei, potrivit datelor din surse deschise.

Kopeysk se află la puțin peste 1.700 de kilometri de granița de nord-est a Ucrainei cu Rusia.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, se vor întâlni cu vicepremierul chinez He Lifeng pentru a găsi o soluție după ce Trump a amenințat cu noi tarife de 100% asupra produselor chinezești și alte restricții comerciale începând cu 1 noiembrie, ca represalii pentru controlul extins al Chinei asupra exporturilor de magneți și minerale rare.

Discuțiile, care vor începe sâmbătă, în marja summitului Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est din capitala Malaeziei, sunt a cincea întâlnire dintre He, Bessent și Greer din luna mai, mutându-se din orașele europene într-un important exportator asiatic dependent atât de China, cât și de SUA, potrivit Reuters.

În discuție: pământuri rare

Discuțiile se concentrează din nou pe strângerea de gât a Chinei asupra aprovizionării globale cu minerale și magneți din pământuri rare, esențiali pentru producția de înaltă tehnologie, pe care Beijingul le-a folosit ca pârghie eficientă împotriva Washingtonului.

În aprilie, Trump a impus noi tarife asupra importurilor chinezești, care au crescut rapid până la rate de trei cifre pentru ambele părți, iar Beijingul a întrerupt aprovizionarea cu pământuri rare către cumpărătorii americani, o măsură care a amenințat să oprească producția americană de vehicule electrice, semiconductori și sisteme de armament.

Prima întâlnire a lui Bessent și Greer cu He la Geneva, în mai, a dus la o armistițiu de 90 de zile, care a redus drastic tarifele la aproximativ 55% din partea SUA și 10% din partea Chinei și a reluat fluxul de magneți. Termenii au fost rafinați la Londra și Stockholm, iar discuțiile din septembrie de la Madrid au dus la un acord de transfer al aplicației chineze de videoclipuri scurte TikTok către controlul proprietății americane.

Însă armistițiul fragil s-a destrămat două săptămâni mai târziu, când Departamentul Comerțului al SUA a extins considerabil lista neagră a exporturilor americane pentru a include automat firmele deținute în proporție de peste 50% de companii care se aflau deja pe listă, interzicând exporturile americane către alte mii de firme chineze.

Riposta Chinei

China a ripostat cu noile controale globale asupra exporturilor de pământuri rare pe 10 octombrie, cu scopul de a împiedica utilizarea acestora în sisteme militare, impunând licențe de export pentru produsele care utilizează pământuri rare chinezești sau tehnologii de rafinare, extracție sau prelucrare a pământurilor rare dezvoltate de firme chinezești.

Bessent și Greer au criticat mișcarea Chinei ca fiind o „acaparare a puterii asupra lanțului global de aprovizionare” și au promis că SUA și aliații săi nu vor accepta restricțiile. Reuters a raportat că administrația Trump ia în considerare un plan de a mări miza prin restricționarea unei game amețitoare de exporturi de software către China, de la laptopuri la motoare cu reacție, potrivit unor surse familiarizate cu deliberările.