Săptămâna 27 octombrie – 3 noiembrie

Temperatura medie a aerului va avea valori în general apropiate de cele specifice pentru această săptămână în cea mai mare parte a țării, posibil ușor mai coborâte în zonele montane. Regimul pluviometric va fi ușor excedentar, local, la munte precum și în regiunile sud-vestice și sud-estice, iar în rest va fi apropiat de cel normal.

Săptămâna 3 – 10 noiembrie

Temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă la nivelul întregii țări, dar mai ales în zonele montane. Cantitățile de precipitații vor fi decifitare în toate regiunile, dar mai ales în cele sudice.

Săptămâna 10 – 17 noiembrie

Temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai ridicate decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări. Regimul pluviometric se va situa în jurul celui normal pentru această perioadă, în toate regiunile.

Săptămâna 17 – 24 noiembrie

Mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Kim Jong Un, a salutat alianța „invincibilă” a țării sale cu Rusia

Liderul Coreei de Nord, Kim Jong Un, a salutat alianța „invincibilă” a țării sale cu Rusia, în contextul în care a marcat un an de la desfășurarea trupelor sale în războiul Moscovei împotriva Ucrainei prin deschiderea unui muzeu în onoarea soldaților căzuți în luptă, scrie AlJazeera.

Vorbind joi la ceremonia de inaugurare a lucrărilor din capitala Phenian, Kim s-a adresat familiilor soldaților nord-coreeni care „au luptat în operațiunile de eliberare a Kurskului”, spunând că desfășurarea lor în Rusia „a marcat începutul unei noi istorii de solidaritate militantă” cu Moscova.

Putin, sfidător după ce Trump a sancționat marile companii petroliere rusești

Președintele rus Vladimir Putin a părut sfidător joi, după ce președintele SUA, Donald Trump, a impus sancțiuni celor două mari companii petroliere rusești pentru a-l presa pe liderul de la Kremlin să pună capăt războiului din Ucraina.

Sancțiunile impuse de Trump împotriva Rusiei reprezintă „un șoc” pentru Moscova și ar putea da „o lovitură serioasă” giganților petrolieri, spun experții.

Experții au descris mișcarea drept „un șoc destul de mare” și o „lovitură serioasă” pentru principalii exportatori de petrol ai Rusiei.

Într-o mișcare surprinzătoare, președintele american Donald Trump a anunțat primele sancțiuni impuse Moscovei de administrația sa de la preluarea mandatului – un pas care, conform analiștilor, ar putea crea noi obstacole pentru sectorul petrolier rusesc.

SUA au impus sancțiuni asupra celor mai mari două companii petroliere din Rusia, Rosneft și Lukoil, pe 22 octombrie, cu scopul de a face presiuni asupra Kremlinului pentru a accepta un armistițiu în Ucraina.

Măsurile îngheață toate activele americane ale acestor companii. De asemenea, ele deschid calea pentru sancțiuni secundare împotriva instituțiilor străine care efectuează tranzacții cu cele de pe lista neagră .

Evenimente cheie din ultimele 24 de ore

• Ministerul Apărării din Rusia a declarat că forțele sale au capturat satul Pavlivka din regiunea Zaporojie din sud-estul Ucrainei, precum și satul Ivanivka din regiunea Dnipropetrovsk.
• Ministerul a mai spus că a atacat infrastructura energetică ucraineană, în ceea ce a susținut a fi un răspuns la atacurile ucrainene asupra unor ținte civile rusești.
• Atacurile rusești din Ucraina, comise miercuri, au ucis șase persoane, inclusiv doi copii, și au provocat pene de curent la nivel național, au declarat oficiali ucraineni.
• Forțele aeriene ucrainene au declarat că Rusia a lansat 405 drone și 28 de rachete asupra Ucrainei într-un atac care a avut loc peste noapte și care a vizat infrastructura energetică.
• Ucraina a doborât 16 rachete rusești și 333 de drone, în timp ce alte rachete au evitat apărarea și au lovit direct ținte, a declarat forțele aeriene.
• Ministrul ucrainean al Energiei, Svitlana Hrynchuk, a declarat că Rusia implementează o campanie metodică de distrugere a sistemului energetic al Ucrainei și vizează echipele de reparații care lucrează la instalațiile energetice cu atacuri secundare după loviturile inițiale.
• Dronele rusești au atacat Kievul pentru a doua noapte miercuri, rănind patru persoane, a declarat joi dimineață, Tymur Tkachenko, șeful administrației militare a orașului. Tkachenko a spus că dronele au avariat mai multe locuințe și alte clădiri, inclusiv o grădiniță.
• Armata ucraineană a anunțat că a atacat o fabrică de arme și muniții din regiunea rusă Mordovia și o rafinărie de petrol din Daghestan, în cadrul unor atacuri efectuate peste noapte.
• Viceamiralul rus Vladimir Țimlianski a declarat că armata rusă va încerca să folosească rezerviști pentru a apăra infrastructura civilă, cum ar fi rafinăriile de petrol, după o creștere bruscă a atacurilor cu drone ucrainene în interiorul țării în ultimele luni.
• Președintele rus Vladimir Putin a supravegheat un test al forțelor nucleare ale Rusiei pe uscat, pe mare și în aer pentru a exersa pregătirea și structura de comandă a acestora, potrivit rapoartelor. Testul a inclus lansarea unei rachete balistice intercontinentale Yars cu bază terestră, lansarea unei rachete balistice Sineva de pe un submarin nuclear în Marea Barents și lansarea unor rachete de croazieră cu capacitate nucleară de pe bombardiere strategice.

O dronă a intrat într-un apartament de la etajul 14 al clădirii, a raportat guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, într-o postare pe Telegram.

„Cinci persoane au fost rănite, printre care și un copil. Patru dintre ele au fost transportate de urgență la spital, unde primesc îngrijiri medicale”, a spus el.

Armata ucraineană atacă în mod regulat infrastructura militară din teritoriile ocupate și din interiorul Rusiei, în încercarea de a diminua puterea de luptă a Moscovei, care continuă să ducă războiul împotriva Ucrainei.

Serviciul de informații militare al Ucrainei (HUR) a afirmat, joi, că o operațiune a ucis trei parașutiști ruși în orașul rus Stavropol. Misiunea a avut loc miercuri. HUR nu a dat detalii specifice despre modul în care au fost uciși, spunând doar că „evenimentul zgomotos” a avut loc la un punct de control militar din oraș.

„Soldații și ofițerii acestei unități participă activ la ostilitățile din Ucraina din 2014 și s-au „distins” prin numeroase crime de război în timpul invaziei pe scară largă a Federației Ruse”, a declarat agenția.

Miercuri, explozii au zguduit și o fabrică de muniție din orașul Kopeysk, din centrul Rusiei, au raportat mass-media locale.

Explozia a avut loc în apropierea fabricii „Plastmass”, iar serviciile de urgență au intervenit la fața locului, a raportat publicația independentă Astra.

Fabrica produce muniție pentru armata rusă și este supusă sancțiunilor impuse de aliații Ucrainei, potrivit datelor din surse deschise.

Kopeysk se află la puțin peste 1.700 de kilometri de granița de nord-est a Ucrainei cu Rusia.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, se vor întâlni cu vicepremierul chinez He Lifeng pentru a găsi o soluție după ce Trump a amenințat cu noi tarife de 100% asupra produselor chinezești și alte restricții comerciale începând cu 1 noiembrie, ca represalii pentru controlul extins al Chinei asupra exporturilor de magneți și minerale rare.

Discuțiile, care vor începe sâmbătă, în marja summitului Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est din capitala Malaeziei, sunt a cincea întâlnire dintre He, Bessent și Greer din luna mai, mutându-se din orașele europene într-un important exportator asiatic dependent atât de China, cât și de SUA, potrivit Reuters.

În discuție: pământuri rare

Discuțiile se concentrează din nou pe strângerea de gât a Chinei asupra aprovizionării globale cu minerale și magneți din pământuri rare, esențiali pentru producția de înaltă tehnologie, pe care Beijingul le-a folosit ca pârghie eficientă împotriva Washingtonului.

În aprilie, Trump a impus noi tarife asupra importurilor chinezești, care au crescut rapid până la rate de trei cifre pentru ambele părți, iar Beijingul a întrerupt aprovizionarea cu pământuri rare către cumpărătorii americani, o măsură care a amenințat să oprească producția americană de vehicule electrice, semiconductori și sisteme de armament.

Prima întâlnire a lui Bessent și Greer cu He la Geneva, în mai, a dus la o armistițiu de 90 de zile, care a redus drastic tarifele la aproximativ 55% din partea SUA și 10% din partea Chinei și a reluat fluxul de magneți. Termenii au fost rafinați la Londra și Stockholm, iar discuțiile din septembrie de la Madrid au dus la un acord de transfer al aplicației chineze de videoclipuri scurte TikTok către controlul proprietății americane.

Însă armistițiul fragil s-a destrămat două săptămâni mai târziu, când Departamentul Comerțului al SUA a extins considerabil lista neagră a exporturilor americane pentru a include automat firmele deținute în proporție de peste 50% de companii care se aflau deja pe listă, interzicând exporturile americane către alte mii de firme chineze.

Riposta Chinei

China a ripostat cu noile controale globale asupra exporturilor de pământuri rare pe 10 octombrie, cu scopul de a împiedica utilizarea acestora în sisteme militare, impunând licențe de export pentru produsele care utilizează pământuri rare chinezești sau tehnologii de rafinare, extracție sau prelucrare a pământurilor rare dezvoltate de firme chinezești.

Bessent și Greer au criticat mișcarea Chinei ca fiind o „acaparare a puterii asupra lanțului global de aprovizionare” și au promis că SUA și aliații săi nu vor accepta restricțiile. Reuters a raportat că administrația Trump ia în considerare un plan de a mări miza prin restricționarea unei game amețitoare de exporturi de software către China, de la laptopuri la motoare cu reacție, potrivit unor surse familiarizate cu deliberările.

Deşi India este a treia piaţă auto din lume, are unele dintre cele mai mortale drumuri, accidentele rutiere ucigând anul trecut aproximativ 180.000 de persoane la nivel naţional, au declarat autorităţile în ianuarie.

„Dintre cei 41 de pasageri, 21 au fost salvaţi”, a declarat A Siri, un oficial al districtului, pentru agenţia de ştiri ANI citată de Reuters.

„Dintre cei rămaşi, până în prezent au fost identificate cadavrele a 11 persoane”.

Un accident similar a provocat, în septembrie, moartea a 19 persoane în statul deşertic Rajasthan, din vestul ţării, când un autobuz privat a luat foc.

Catedrala Națională, cunoscută drept Catedrala Mântuirii Neamului, va fi sfințită duminică, 26 octombrie 2025, de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române.

Sfințirea Catedralei Naționale va marca Centenarul Patriarhiei Române și vine la aproximativ șapte ani după ce, la Centenarul Marii Uniri, Patriarhul Ecumenic și Patriarhul României au sfințit altarul sfântului lăcaș.

În 2025 se împlinesc 140 de ani de când Bisericii Ortodoxe Române i-a fost recunoscut statutul de Biserică Autocefală și 100 de ani de când a fost ridicată la rangul de Patriarhie.

Grupuri de pelerini organizate de eparhii

Potrivit purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române, preotul Adrian Agachi, la eveniment vor participa câteva mii de pelerini care vor veni în București cu ajutorul eparhiilor, fără a avea o estimare a numărului de credincioși care vin individual sau turiștii aflați în capitala României.

„Nu avem cifre nici măcar la nivel estimativ, în afară celei oficiale de 8.000 de persoane care aparțin grupurilor organizate din eparhii și care vor participa la evenimentul din 26 octombrie din spațiul esplanadei (piațetei). Aceste grupuri au fost organizate in prealabil de fiecare eparhie din țară. În rest nu dispunem de alte date sau informații”, a declarat Adrian Agachi, contactat de Mediafax.

Conducerea Asociației Incoming România (AIR), care reunește peste cincizeci de touroperatori români specializați în turismul de incoming, respectiv primirea de turiști străini, a transmis, pentru Mediafax, că așteaptă cu deosebit interes inaugurarea Catedralei Mântuirii Neamului și intrarea acestui obiectiv major de interes național în fluxul turistic internațional.

„Suntem siguri că, după definitivarea detaliilor legate de vizitarea Catedralei – orar de vizitare, condiții de vizită, facilități pentru grupuri, mod de acces și de parcare autocare – acest obiectiv va deveni un punct de referință în vizitele turiștilor străini în București și noi, alături de toți colegii, îl vom prezenta și promova că un nou simbol al destinației turistice România , între tradiție și modernitate”, a declarat Ovidiu Tudor, președintele AIR, contactat de Mediafax.

Pentru a putea avea o promovare cât mai fidelă și completă, reprezentantul operatorilor de incoming a exprimat dorința ca Biserica Ortodoxa Română să pună la dispoziție detalii de interes pentru turiști.

„Așteptăm totodată că BOR să prezinte acest obiectiv către opinia publică, către noi, către ghizii naționali și locali de turism cu informații adecvate și de interes despre Catedrala – date tehnice , semnificații religioase, istoria lăcașului, detalii despre realizarea sa”, a conchis președinte AIR.

Și George Vasiliu, preşedintele onorific al Federaţiei Naţionale a Ghizilor de Turism din România (FNGTR), estimează că sfâtul lăcaș va atrage interesul turiștilor, iar ghizii locali vor include noua catedrală în traseele lor.

„La cât s a investit, normal că va fi o atracție pentru pelerinii din toată țara și cu siguranță o să fie inclusă în turul pietonal al Bucureștiului, mai ales pentru că le depaseste pe celelalte două din Europa, Sf. Sava la Belgrad și Alexander Nevski din Sofia, ca marime, iar clopotul de 25 tone este cel mai mare din lume cu balans”, a declarat George Vasiliu, pentru Mediafax.

Ciprian Constantin, cofondator și partener al uneia din operatorii care ofertă tururi pietonale în Capitală, Bucharest Free Walking Tours Btrip, crede că noua Catedrală Națională are potențialul de a deveni una dintre principalele atracții turistice ale Capitalei, în special pentru vizitatorii străini.

„Dimensiunile impresionante și poziționarea sa lângă Palatul Parlamentului stârnesc deja curiozitatea turiștilor, chiar și atunci când aceasta nu este inclusă oficial în programul de vizitare. Deși interesul strict cultural-religios al vizitatorilor de weekend rămâne redus, odată cu deschiderea oficială pentru public și cu o strategie de promovare bine gândită, atractivitatea va crește semnificativ. Deja observăm că agențiile care organizează tururi și vând bilete pe platforme internaționale includ catedrala în pachetele lor, semn că cererea este în creștere. Pe măsură ce vizitele se intensifică și imaginile apar tot mai des pe rețelele sociale, Catedrala Mântuirii Neamului are șanse reale să se impună ca un reper turistic major al Bucureștiului”, a declarat Ciprian Constantin pentru Mediafax.

Programul liturgic și accesul credincioșilor

După sfințirea din acest an, Catedrala Națională va rămâne deschisă pentru slujirea liturgică și participarea credincioșilor.

Catedrala are două hramuri principale, respectiv Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor) și Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României.

Duminică, între orele 7:30 și 10:00, la Catedrala Națională, un sobor oficial compus din trei ierarhi din Capitală, 67 de preoți delegați de eparhiile din Patriarhia Română și 12 diaconi, deoarece la Sfințirea Altarului Catedralei, în 25 noiembrie 2018, au slujit doar ierarhi din eparhii, nu și preoți.

Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, vor sfinți pictura între orele 10:30 și 12:30, împreună cu un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. La încheierea slujbei de Sfințire a picturii se va citi Actul de sfințire.

Potrivit biroului de presă al Patriarhiei Române, dat fiind spațiul interior disponibil al Catedralei, în timpul Sfintei Liturghii și a slujbei de Sfințire a picturii Catedralei Naționale vor avea acces în Catedrală numai invitații oficiali, în număr de 2.500 de persoane.

În spațiul disponibil în piațeta (esplanada) din fața Catedralei Naționale, vor asista la slujbă numai grupurile organizate de pelerini din eparhiile din țară, cele 8.000 de persoane menționate de preotul Adrian Agachi, care vor putea urmări slujba pe ecranele special montate în proximitatea treptelor de acces în Catedrală.

Ceilalți credincioși prezenți, atât din București, cât și din alte localități, vor putea urmări slujba din spațiul situat vizavi, în exteriorul ansamblului (gardului) Catedralei Naționale, pe alte ecrane montate pentru vizionarea slujbei.

Pelerinii se vor putea ruga chiar și pe timpul nopții

După încheierea Sfintei Liturghii (ora 10.00) și a slujbei de Sfințire a picturii Catedralei Naționale (ora 12.30), accesul credincioșilor pentru închinarea în Sfântul Altar se va face în mod organizat, începând mai întâi cu invitații oficiali din interiorul Catedralei și continuând cu grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujbă în spațiul piațetei (esplanadei) Catedralei (aproape de treptele Catedralei).

Credincioșii care se vor afla în exteriorul gardului Catedralei Naționale vor avea acces la rândul de închinare la Sfântul Altar în cursul zilei de 26 octombrie, numai după ora 20.00, când se estimează că invitații oficiali și grupurile organizate din eparhii vor încheia trecerea prin Sfântul Altar.

Pelerinii se vor mai putea închina în Sfântul Altar al Catedralei Naționale și în zilele următoare: 27, 28, 29, 30 și 31 octombrie 2025, inclusiv pe timpul nopții.

Potrivit Patriarhiei, luni, 27 octombrie, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, la Altarul de vară al Catedralei Patriarhale istorice, cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena, începând cu ora 09.00, se va oficia Sfânta Liturghie arhierească, săvârșită de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, și de Preafericirea Sa Daniel, Patriarhul României, împreună cu toți ierarhii ortodocși invitați oficial și un număr restrâns de preoți și diaconi.

Trimișii administrației americane spun că un acord între Rabat și Alger ar putea fi încheiat într-un termen de două luni, scrie The Times.

Disputa dintre Maroc și Algeria, accentuată de conflictul privind Sahara Occidentală, este unul dintre cele mai îndelungate din Africa. Marocul susține suveranitatea asupra teritoriului, propunând un plan de autonomie sub stăpânirea sa, în timp ce Algeria sprijină Frontul Polisario și cere un referendum cu opțiunea independenței.

Frontiera terestră dintre cele două țări este închisă din 1994, iar în ultimii ani tensiunile s-au menținut la un nivel redus, dar persistent.

Ce prevede inițiativa americană

Steve Witkoff, trimisul special al SUA, și Jared Kushner au declarat la emisiunea 60 Minutes că misiunea lor implică medierea „acordului de pace între Maroc și Algeria”, iar Witkoff a adăugat că „va exista un acord de pace acolo, în opinia mea, în termen de 60 de zile”.

De asemenea, Massad Boulos, un alt trimis american, a afirmat că Algeria este „în favoarea îmbunătățirii relațiilor cu Marocul” și dorește „să rezolve definitiv și radical conflictul din Sahara Occidentală”.

Purtătorii de cuvânt de la Rabat au confirmat că discuții cu Algeria sunt facilitate de SUA. Zaid M. Belbagi, consilier apropiat al guvernului marocan, a declarat:

„Disponibilitatea Rabatului pentru dialog este întărită de semnalele că Algeria ar putea fi dispusă să se implice.”

Din partea Algeriei nu s-a făcut, până acum, niciun comentariu oficial, deși presa oficială vorbește de o „fereastră deschisă pentru soluționare”.

Provocări și scepticism

Experții avertizează că semnarea unui acord real și sustenabil ar necesita mult mai mult decât un simplu timp-limită diplomatic. Riccardo Fabiani, director pentru Africa de Nord la International Crisis Group, spune că echipa Trump „își supraestimează influența” și că procesul este mult mai complex decât pare.

Hugh Lovatt, expert în Afaceri Externe Europene, subliniază că Algeria va refuza să accepte compromisuri dacă Washingtonul întărește poziția Marocului asupra Saharei Occidentale.

Conflictul actual datează din 1975, atunci când Marocul a ocupat o parte din Sahara Occidentală, iar lupta Polisario-Algeria s-a extins timp de decenii. În 1991, ONU a mediat un armistițiu, dar din 2020 Frontul Polisario s-a retras și a reluat operațiuni sporadice.

Perspective și consecințe

Dacă se va ajunge la un acord de pace între Maroc și Algeria, aceasta ar marca o schimbare profundă în echilibrul geopolitic din nordul Africii și ar extinde influența americană în regiune.

De asemenea, ar putea deschide calea pentru o revenire a negocierilor în privința Saharei Occidentale, inclusiv cu rolul sporit al ONU și al SUA în procesul de mediere.

Președintele Dan a fost întrebat dacă a primit detalii despre criminalul fugar Emil Gînj, cel care se ascunde de câteva luni și dacă a primit un raport din care să reiasă o anumită lentoare a polițiștilor care au acționat înainte de crima care a șocat țara.

De asemenea, Dan a fost întrebat dacă femeile din România, indiferent de statutul social pe care îl au, sunt protejate cu adevărat de statul român.

Răspunsul lui Dan a fost tranșant: „Nu. Deci răspunsul este că, în acest moment, există multe categorii de persoane care nu sunt protejate corespunzător de statul român. Inclusiv dacă ne referim la tragedia din Rahova, dacă se împlinesc 10 ani de la Colectiv. Deci sunt multe, multe zone în care, teoretic, există o protecție a cetățeanului din partea statului român și, în practică, există deficiențe și asta e ceva ce noi trebuie să corectăm și va dura ani de zile. Asta e răspunsul general. Mărturisesc că nu (nu a primit raportul – n.r.). De la momentul în care am avut răspunsul acesta, nu am primit un raport și mărturisesc că e vina mea că nu l-am cerut. Dar, acum că m-ați întrebat, până data viitoare…”. a spus președintele Nicușor Dan.

În dimineața zilei de 8 iulie 2025, Emil Gânj a ucis-o cu toporul pe fosta lui iubită, o tânără de doar 23 de ani, chiar în locuința acesteia, în fața rudelor, apoi i-a incendiat trupul și a fugit de la locul faptei. De atunci, el este căutat de oamenii legii.

Acordul, în valoare de zeci de miliarde de dolari, este cel mai mare angajament al companiei în domeniul TPU până în prezent și se preconizează că va aduce online o capacitate de calcul AI de peste un gigawatt în 2026.

Estimările din industrie situează costul unui centru de date de 1 gigawatt la aproximativ 50 de miliarde de dolari, din care aproximativ 35 de miliarde de dolari sunt alocați în mod obișnuit pentru cipuri.

În timp ce concurenții promovează prognoze și mai ambițioase – printre care se numără și „Stargate” de 33 de gigawați al OpenAI – mișcarea Anthropic este o demonstrație de putere discretă, bazată pe execuție, nu pe spectacol.

Fondată de foști cercetători OpenAI, compania a adoptat în mod deliberat o etică mai lentă, mai stabilă, eficientă, diversificată și concentrată pe piața întreprinderilor.

Un element cheie al strategiei de infrastructură a Anthropic este arhitectura sa multi-cloud.

Familia de modele lingvistice Claude a companiei rulează pe TPU-urile Google, cipurile Trainium personalizate ale Amazon și GPU-urile Nvidia, fiecare platformă fiind alocată sarcinilor de lucru specializate, cum ar fi instruirea, inferența și cercetarea.

Google a declarat că TPU-urile oferă Anthropic „un raport preț-performanță și o eficiență ridicate”

„Anthropic și Google au un parteneriat de lungă durată, iar această ultimă extindere ne va ajuta să continuăm să dezvoltăm capacitatea de calcul de care avem nevoie pentru a defini frontierele IA”, a declarat Krishna Rao, directorul financiar al Anthropic, într-un comunicat.

Capacitatea Anthropic de a distribui sarcinile de lucru între diferiți furnizori îi permite să ajusteze prețul, performanța și constrângerile de putere.

Potrivit unei persoane familiarizate cu strategia de infrastructură a companiei, fiecare dolar investit în calcul se extinde mai mult în acest model decât în arhitecturile blocate într-un singur furnizor.

Google, la rândul său, se bazează pe acest parteneriat.

„Decizia Anthropic de a-și extinde semnificativ utilizarea TPU-urilor reflectă raportul preț-performanță și eficiența pe care echipele sale le-au observat la TPU-uri de mai mulți ani”, a declarat Thomas Kurian, CEO Google Cloud, într-un comunicat, promovând acceleratorul „Ironwood” de generația a șaptea al companiei ca parte a unui portofoliu în curs de maturizare.

Întrebat, în noaptea de joi spre vineri, dacă România poate accede la zona euro, Nicușor Dan a spus că o condiție esențială este stabilitatea bugetară.

„Noi, în momentul ăsta, nu putem să vorbim de asta. cu deficitul la 8%, cum suntem… Mai întâi să ne preocupăm de deficit și imediat după asta”, a spus Dan.

Președintele a afirmat, însă, că intenția României de a adera la OCDE avansează.

„Vara anului viitor este o țintă realistă”, a precizat Dan.