Emeric Ienei, antrenorul care l-a pregătit pe Bölöni, dar și celelalte legende ale fotbalului românesc: Vă dați seama ce șansă am avut?!

Ienei trăia pe vremea legendelor care au câștigat Cupa Campionilor, singurul titlu primit de România la un asemenea campionat de anvergură. La meciul istoric de la Sevilla, echipa Stelei a fost condusă de Ienei, arhitectul acelei victorii.

Într-un interviu recent acordat GSP, el a vorbit încă odată despre gloria Stelei, dar și marile nume pe care antrenorul le-a descoperit. O parte dintre aceștia s-au afirmat, nu numai la meciul legendar, ci și ulterior în fotbal.

„Vă dați seama ce șansă am avut?! I-am pregătit pe Puiu Iordănescu, pe Marcel Răducanu, pe Boloni, pe Gică Hagi, pe Lăcă, pe Belo, pe Gică Popescu, pe Dan Petrescu, pe Chivu, pe Mutu, pe Adi Ilie… Doamne, tot ce a avut mai bun fotbalul românesc în ultima jumătate de secol a trecut prin mâna mea! Am avut aproape întotdeauna fotbaliști formidabili la dispoziție. Și, poate, am avut și eu ceva fler, ceva inspirație… Voi ați văzut antrenori mari cu jucători slabi? În special la Steaua și la națională, am lucrat cu oameni de calitate. Și pe gazon, și în afara lui. Fără acești oameni extraordinari, probabil că aș fi rămas un anonim”, a declarat reputatul antrenor Emeric Ienei, pentru GSP.ro

Atât jucători respectabili, care au făcut istorie la vremea lor, cât și jucători mai tineri, Ienei a ajuns să pregătească adevărate legende. Printre ele se află și Ladislau Bölöni, care la Meciul cu Sevillia a fost primul jucător de etnie maghiară care a ridicat Cupa Europeană. Despre el s-a făcut și un film documentar, iar fostul jucător a fost lăudat chiar de premierul Viktor Orbán.

”Obosește puțin mai repede”. Ce spunea Bölöni despre Emeric Ienei cu câteva zile înainte de moartea sa

Ladislau Bölöni a vorbit despre maestrul Ienei într-un interviu recent, acordat publicației iAMsport.

Bölöni, fost elev al lui Ienei, a povestit că obișnuia să-l sune pe cel care i-a fost antrenor destul de des și că, împeună, stăteau la taclale despre „lucrurile vechi, cu luciditate, cu calm mult”.

„Prima dată sun la doamna care îl întreține, sunt deosebit de bucuros când vorbesc cu ea, pentru că mereu după aceea mi-l dă și pe el, cu care vorbesc de lucrurile vechi, cu luciditate, cu calm mult”, a spus Bölöni.

„Obosește puțin mai repede”

„Obosește puțin mai repede, dar în fiecare zi își face plimbarea sa, are banca unde se odihnește. Mulți oameni orădeni îl salută, vorbesc cu el”, a povestit Ladislau Bölöni, care a mai adăugat că fostul său antrenor și mentor are o bancă pe care obișnuia să se odihnească, pe malul Crișului.

Emeric Ienei s-a stins la 88 de ani. Nu mai era activ în lumea fotbalului de 15 ani, iar de pregătit o echipă, n-o mai făcuse de 25 de ani.

Emeric Ienei a fost președinte de onoare al FCSB, pe vremea când se numea „Steaua”.

Din 2000, de când s-a despărțit de Naționala României, nu a mai fost pe banca tehnică, relatează sursa citată.

Raport: Gigantul siderurgic ArcelorMittal France are un viitor incert în Franța

Viitorul ArcelorMittal France este „incert” în ciuda planului de restructurare, conform unui raport realizat de o firmă de consultanță.

Conducerea companiei respinge rezultatul analizei.

Franța este o țară-cheie pentru grupul ArcelorMittal, care are 15.350 de angajați.

Viitorul ArcelorMittal în Franța este „incert”, iar reducerile de locuri de muncă nu vor rezolva „problemele fundamentale” ale companiei, au concluzionat experții însărcinați de Comitetul Central Social și Economic (CSEC) al grupului într-un raport consultat marți de AFP și contestat de companie.

Un raport care acuză lipsă de viziune

Raportul, întocmit de firma de consultanță Secafi, a fost comandat în urma anunțului din aprilie privitor la planul de restructurare care afectează șapte fabrici și sediul central francez al grupului, conform Le Figaro.

Problemele care fac viitorul producătorului de oțel în Franța „incert” sunt „multifactoriale” și „provin parțial din deciziile anterioare ale conducerii”, în special din volumul mic de investiții în unitățile de producție, arată raportul.

Grupul a făcut „alegerea strategică deliberată de a prioritiza distribuția” de numerar „către acționari, în detrimentul previziunii” și al investițiilor, consideră Secafi.

Conducerea se apără cu cifrele investițiilor

Contactată de AFP, conducerea a răspuns că „ArcelorMittal nu este de acord cu concluziile acestui raport”.

Conducerea susține că grupul a investit 1,7 miliarde de euro în Franța în ultimii cinci ani (2020-2024), inclusiv peste 1 miliard de euro la unitățile ArcelorMittal France Nord, chiar dacă piața franceză a oțelului este „lovită de o criză gravă și profundă, cu o cerere în scădere și importuri masive de oțel la preț scăzut în Europa”.

În acest context, ArcelorMittal France Nord a implementat măsuri de adaptare și a anunțat în primăvară măsuri de reorganizare care vor duce la reducerea locurilor de muncă, estimate la 270 până în prezent.

Decarbonizare și concedieri

La rândul lor, experții independenți notează că lichiditatea distribuită de grup acționarilor între 2020 și 2024 (13 miliarde de euro) a fost doar puțin mai mică decât cea alocată investițiilor industriale (15,5 miliarde de euro la nivel mondial).

În Franța, „declinul performanței industriale (și, în consecință, al performanței economice) provine în principal dintr-o fragilitate a operațiunilor din amonte, rezultată din reducerile excesive ale bugetelor de întreținere din ultimii ani și din investițiile notoriu insuficiente, cel puțin până în 2021”, potrivit Secafi.

Firma de consultanță critică și „o anumită grabă” în decizia de a proceda la concedieri, „pentru care justificarea economică este, prin urmare, în mod clar insuficientă în lumina” impactului lor. Reducerile de locuri de muncă „vor genera cel mult economii de aproximativ 37 de milioane de euro”, în timp ce, „având în vedere durata de viață limitată a furnalelor și a investițiilor în decarbonizare care se confirmă lent, viitorul ArcelorMittal Franța rămâne incert, indiferent dacă va fi implementat sau nu un plan de concedieri”.

Sindicatele ArcelorMittal vor dezbate vineri planul de concedieri propus de conducere.

Nou record financiar pentru România pe piața exporturilor de ovine vii. La cât se ridică vânzările

Recordul financiar anterior a fost stabilit în 2023, când valoarea financiară a vânzărilor de ovine vii din România pe piețele terțe a fost de 205.272.579 euro. În 2024, această valoare a înregistrat o ușoară scădere, ajungând la 197.997.768 euro.

În acest an, vânzările pe piața ovinelor vii au revenit spectaculos, atingând un nou record: 210.053.041 euro, în intervalul 1 ianuarie – 26 octombrie 2025.

De la începutul acestui an și până în prezent, România a exportat 56.562 tone, iar prețul mediu este de 3,71 euro/kg, ușor mai mic decât cel din 2024.

De menționat în acest sens este faptul că prețul mediu se referă la transporturile care părăsesc teritoriul României și nu la prețul încasat de crescătorii de ovine la poarta fermei.

Clienții României privind ovinele vii

Potrivit datelor centralizate de Comisia Europeană, România exportă cele mai multe ovine vii în Iordania, reprezentând aproape jumătate din valoarea vânzărilor și a cantității exportate.

Al doilea cel mai important client al ovinelor vii din România este Algeria, țară spre care România a exportat ovine vii în valoare de 53,7 milioane de euro. Alți clienți importanți sunt Israelul și Libia, România exportând ovine vii a 11,2 milioane de euro, respectiv 11,5 milioane de euro.

România se află pe locul al doilea în UE ca efectiv de ovine – 10 milioane de capete – și pe primul loc privind comerțul cu ovine vii.

Pe locul II, la mare distanță, se află Spania, cu exporturi de 118 milioane de euro.

Reamintim faptul că până la sfârșitul acestui an, exportul și tranzitul de ovine și caprine din România către alte state membre UE sunt interzise. Decizia a fost luată din cauza riscului ridicat de răspândire a virusului pestei micilor rumegătoare, după focarul confirmat în județul Bihor în luna martie 2025.

România ocupă locul 1 în UE și la exportul de cereale, în afara UE, poziție menținută și în primul trimestru al anului comercial 2025/2026 (1 iulie 2025 – 30 iunie 2026), potrivit celor mai recente date publicate de Comisia Europeană – Agridata Europa.

„România își dovedește potențialul agricol și capacitatea de a deveni un furnizor de încredere pentru piețele internaționale. Fermierii români, sprijiniți prin subvenții și programe de investiții, au reușit să atingă performanțe istorice și să ducă produsele românești acolo unde le este locul – în topul Uniunii Europene”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu.

CCR a amânat pentru 12 noiembrie decizia privind Legea pensiilor private

„Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind plata pensiilor private – amânare 12 noiembrie”, au transmis miercuri reprezentanții CCR.

Cele două sesizări au fost depuse de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și de senatorii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) la adresa Legii privind plata pensiilor private.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, a hotărât cu unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind plata pensiilor private. Sesizarea este legitimată constituţional de dispoziţiile art. 146 lit. a) din Constituţia României şi de prevederile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd dreptul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a sesiza Curtea Constituţională pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare, informează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În sinteză considerentele hotărârii nr. 4/2025 a Secţiilor Unite au avut în vedere următoarele aspecte de neconstituţionalitate:

  • Încălcarea dreptului la proprietate privată, garantat de dispoziţiile art. 44 din Constituţie, a principiului proporţionalităţii prevăzut de art. 53 din Constituţie şi a principiului egalităţii în drepturi prevăzut de art. 16 alin. (2) din Constituţie.
    Încălcarea principiului legalităţii, al securităţii raporturilor juridice şi al încrederii legitime, prevăzute de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie”, arata ICCJ într-un comunicat.

„Prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II și III! Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat „pentru” adoptare, însă inițiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciți ai contribuabililor români”, arata și AUR într-un comunicat.

Tot miercuri, CCR a respins obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea art.12 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.

O sculptură cu Trump, îmbrăcat în costum de închisoare și legat de o cruce, expusă în Elveția. A atras 3000 de vizitatori pe zi

Sculptura intitulată „Sfânt sau păcătos”, îl înfățișează pe președintele american în haine de închisoare, cu ochii închiși. Corpul său este imobilizat pe o cruce albă ușor înclinată ceea ce poate evoca o scenă de răstignire sau o execuție prin injecție letală, potrivit Le Figaro.

Lucrarea a fost expusă începând de sâmbătă la Basel după o scurtă prezentare la începutul acestui an la Viena, Austria.

„Este înfricoșător de realist, pot spune asta fără ezitare. Poți vedea fiecare rid, pielea este atât de realistă, este cu adevărat tulburător”, a spus Konrad Breznik, proprietarul galeriei.

„Faptul că putem expune astfel de lucruri ilustrează faptul că trăim într-o democrație”, spune Marit, o norvegiană care locuiește la Basel. Potrivit ei, o astfel de operă nu ar putea fi expusă atât de deschis în Statele Unite. Konrad Breznik, însă, consideră că președintele american ar aprecia lucrarea. „Cred sincer că Donald Trump s-ar putea vedea foarte bine în rolul unui Isus modern… Și sunt aproape sigură că el însuși este convins că face ceea ce trebuie.”

Mason Storm este un artist cunoscut pentru sculpturile și pânzele sale realiste, dar neconvenționale, inspirate de arta stradală. El își menține anonimatul ascunzându-și fața în spatele unor cagule sau măști create de el însuși. Opera sa este adesea comparată cu cea a celebrului său compatriot Banksy.

Peste 5.000 de militari participă la Dacian Fall 2025

Potrivit Ministerului Apărării Naționale, este vorba de peste 5.000 de militari cu aproximativ 1.200 de mijloace tehnice din zece state aliate: Belgia, Bulgaria, Franța, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, România și Spania.

Exercițiul Dacian Fall 2025 are loc în perioada 20 octombrie – 13 noiembrie 2025 pe teritoriul României și Bulgariei.

Activitățile se desfășoară simultan în poligoanele Cincu, Smârdan, Capu Midia, Babadag, Bogata, Alba Iulia, Hanu Conachi, Giarmata, Cârțișoara (în România) și Novo Selo (în Bulgaria).

Exercițiul, planificat de Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est (HQ MND- SE), are ca scop integrarea operațională a forțelor participante și testarea capacității de planificare, conducere și sincronizare a operațiilor sub comanda NATO.

Evenimentul marchează, totodată, ridicarea temporară la nivel brigadă a Grupurilor de Luptă NATO din România și Bulgaria.

Adrian Năstase: Participarea mea la Congresul PSD este o decizie de conștiință

Adrian Năstase, fost lider al PSD și premier al României, a anunțat că va lua parte la Congresul de vineri al Partidului Social Democrat, pe care îl vede ca pe un „moment crucial„ pentru formațiune și pentru România.

„Participarea mea la Congresul PSD nu este doar un gest politic, ci o decizie de conștiință”, a scris Năstase, subliniind că partidul are nevoie de o refondare ideologică profundă, „nu doar de o schimbare de formă”.

Fostul premier afirmă că PSD trebuie să-și redescopere identitatea și să redevină „partidul tuturor generațiilor, un loc unde experiența se întâlnește cu energia tinerilor”.

În viziunea sa, stânga românească trebuie să fie autentică, conectată la nevoile reale ale oamenilor, nu o copie a modelelor occidentale: „Mesajele noastre trebuie calibrate pornind de la valorile și interesele specifice societății românești”.

Năstase propune un „patriotism economic asumat”, bazat pe sprijinirea capitalului românesc, a producției interne și a muncii cinstite, în contextul unei economii integrate european, dar ghidate de interesul național.

Năstase, despre nevoia unei „refondări ideologice”

În plan intern, fostul lider PSD pledează pentru reorganizarea profundă a structurilor partidului și pentru o selecție bazată pe competență, merit și loialitate față de idealurile social-democrate.

Totodată, el susține formarea unei noi generații de lideri și revitalizarea Institutului „Șincai”, pe care îl vede ca pe un centru de reflecție doctrinară și de formare politică.

În final, Adrian Năstase vorbește despre responsabilitatea PSD într-un context geopolitic complicat, marcat de crize economice și conflicte internaționale.

„Refondarea ideologică a PSD nu este doar un obiectiv intern, este un proiect pentru România”, spune el, adăugând că partidul trebuie să contribuie „cu responsabilitate și maturitate” la menținerea stabilității țării.

„Cred că România are nevoie de un PSD puternic, lucid și profund ancorat în realitatea națională. Și cred, din toată convingerea, că acest nou început poate porni chiar acum”, a încheiat Năstase.

Cea mai mare colonie cu pânză de păianjeni din lume, analizată de un profesor de la Universitatea Sapientia din Transilvania

O pânză uriașă, construită de o colonie de păianjeni într-o peșteră sulfuroasă aflată la granița dintre Grecia și Albania, ar putea fi cea mai mare descoperită vreodată – și a fost creată de păianjeni despre care nu se știa că trăiesc în comunitate. Cercetătorii au descoperit peste 111.000 de păianjeni care prosperă în ceea ce pare a fi cea mai mare pânză de păianjen din lume, adânc în întunericul unei peșteri aflate la frontiera albano-elenă, scrie live-scrience.

Colonia „extraordinară” constă într-o pânză uriașă situată într-o zonă complet lipsită de lumină a peșterii, potrivit unui studiu publicat pe 17 octombrie în revista Subterranean Biology. Pânza se întinde pe o suprafață de 106 metri pătrați, de-a lungul peretelui unui coridor îngust, cu tavan jos, situat aproape de intrarea în peșteră. Este o țesătură formată din mii de pânze individuale în formă de pâlnie, au notat cercetătorii.  

Este prima dovadă de comportament colectiv la două specii comune de păianjeni și, probabil, cea mai mare pânză de păianjen din lume, a declarat autorul principal al studiului, István Urák, profesor asociat de biologie la Universitatea Sapientia din Transilvania, România.

„Lumea naturală încă ascunde nenumărate surprize pentru noi”, a spus Urák într-un e-mail pentru Live Science. „Dacă ar fi să exprim toate emoțiile pe care le-am simțit când am văzut pânza, aș menționa admirația, respectul și recunoștința. Trebuie să o vezi ca să înțelegi cu adevărat ce simți.”

Megapolisul de păianjeni descoperit în 2022

„Megapolisul” de păianjeni se află în Peștera Sulfuroasă, o cavitate modelată de acid sulfuric format prin oxidarea hidrogenului sulfurat din apele subterane. Deși cercetătorii au adus informații noi despre colonie, nu ei au fost primii care au descoperit pânza. Speologi din Societatea Speologică Cehă au observat-o în 2022, în timpul unei expediții în canionul Vromoner. O echipă de oameni de știință a vizitat apoi peștera în 2024, colectând mostre pentru analiza lui Urák, care ulterior a organizat propria sa expediție.

Analiza a arătat că în colonie trăiesc două specii de păianjeni: Tegenaria domestica (păianjenul domestic) și Prinerigone vagans. Urák și colegii săi au estimat că în peșteră se află aproximativ 69.000 de exemplare de T. domestica și peste 42.000 de P. vagans. Analizele ADN au confirmat că acestea sunt speciile dominante.  

Colonia din Peștera Sulfuroasă este una dintre cele mai mari documentate vreodată, iar speciile implicate nu erau cunoscute pentru comportamente sociale, a explicat Urák. De obicei, păianjenii T. domestica ar vâna indivizi din specia P. vagans, dar lipsa luminii ar putea afecta vederea și comportamentul prădător, potrivit studiului.

Microbiomul păianjenilor îi face genetic diferiți de rudele lor

În loc de asta, păianjenii se hrănesc cu mici insecte (midge-uri) care, la rândul lor, consumă biofilme microbiene albe – secreții vâscoase care protejează microorganismele de factorii de mediu – produse de bacteriile oxidante de sulf din peșteră. Un pârâu bogat în sulf, alimentat de izvoare naturale, traversează peștera, umplând-o cu hidrogen sulfurat și susținând acest lanț trofic neobișnuit.

Dieta bogată în sulf influențează microbiomul păianjenilor, care este mult mai puțin divers decât cel al păianjenilor din aceleași specii care trăiesc în afara peșterii, arată analizele de conținut intestinal. Datele moleculare au arătat, de asemenea, că păianjenii din peșteră sunt genetic diferiți de rudele lor din exterior, ceea ce sugerează o adaptare la condițiile întunecoase.

„Adesea credem că știm totul despre o specie, dar apar descoperiri neașteptate”, a spus Urák. „Unele specii au o plasticitate genetică remarcabilă, care devine vizibilă doar în condiții extreme. Astfel de condiții pot declanșa comportamente ce nu se observă în circumstanțe normale.”

Urák a subliniat importanța protejării coloniei, chiar dacă acest lucru este complicat de poziționarea peșterii între două țări. Între timp, echipa de cercetători lucrează la un nou studiu care va dezvălui mai multe detalii despre locuitorii Peșterii Sulfuroase.

Percheziții la Ministerul Sănătății. Alexandru Rogobete: Au fost sigilate birouri

„Ancheta este în derulare, nu am informații suplimentare. S-au sigilat birourile din Ministerul Sănătății unde se fac aceste percheziții și sigur că am înaintat și voi înainta parchetului general toate documentele solicitate pentru realizarea anchetei. Dacă se găsesc vinovați cei din Ministerul Sănătății voi fi primul care le va desface contractul de muncă și le va scoate din funcțiile de conducere”, spune ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

El afirmă că „problema cea mai mare este de fapt la recunoașterile de specialitate în afara spațiului european”.

„Pentru că cei care fac rezidență sau stagii de pregătire în țările membre UE sunt verificați într-un registru electronic care funcționează la nivelul UE și unde noi putem verifica toate stagiile, dar și diplomele sau certificatele emise de aceștia. Problema este atunci când vin documente, dosare de recunoscut din afara spațiului și unde, din păcate, nu există în momentul de față elemente administrative așa cum avem pentru cei din UE de a verifica corectitudinea și valabilitatea acestor documente”, potrivit lui Rogobete.

Percheziții în București și mai multe județe

Procurorii Parchetului General și polițiștii IGPR au făcut 14 percheziții în București și mai multe județe, într-un dosar privind obținerea unor specializări medicale fictive în Republica Moldova. Cercetările vizează un grup de medici suspectați că au obținut în mod fraudulos recunoașterea în România a unor titluri de medic specialist, prezentând diplome emise de Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Chișinău. Printre specializările vizate se numără medicina de urgență, ortodonția, chirurgia plastică, estetica, imagistica medicală, chirurgia dento-alveolară și parodontologia.

Potrivit anchetatorilor, există indicii că studiile de rezidențiat declarate nu au avut loc în realitate, deși acestea presupuneau prezența fizică obligatorie la bazele clinice universitare din Republica Moldova. În timpul așa-ziselor cursuri, medicii ar fi lucrat cu normă întreagă în România.