Autoritățile japoneze au mobilizat armata în nordul țării pentru a ajuta la capturarea urșilor, întrucât din aprilie au fost înregistrate peste 100 de atacuri care s-au soldat cu 12 decese, relatează Reuters.

Guvernul Japoniei a răspuns miercuri unei cereri din partea autorităților locale din nordul țării prin trimiterea de trupe pentru a ajuta la prinderea urșilor care au provocat un număr ridicat de atacuri.

Prefectura Akita este cea mai afectată, fiind înregistrate peste 8.000 de cazuri în care urși au fost observați.

Primarul Shinji Sasamoto al orașului Kazuno, situat în Akita a declarat: „Locuitorii orașului simt pericolul în fiecare zi. Acest lucru le-a afectat stilul de viața, forțându-i să nu mai iasă sau să anuleze evenimente”.

Autoritățile se gândesc chiar și la vânători licențiate

În Kazuno, 15 soldați s-au alăturat echipelor locale pentru a transporta, instala și verifica capcanele folosite în capturarea urșilor.

După Kazuno, trupele vor acționa și în orașele Odate și Kitaakita, în cadrul unei misiuni ce va dura până la sfârșitul lunii.

Guvernul japonez intenționează să adopte, până la finalul lunii, un pachet amplu de măsuri de urgență, inclusiv recrutarea mai multor vânători licențiați.

De asemenea, în septembrie, guvernul a relaxat restricțiile privind armele de foc pentru a facilita utilizarea acestora în zonele urbane.

• Sursele noastre ne-au mărturisit că dosarul a fost deschis la sesizarea unei firme cu care compania din Grupul Rompetrol avea încheiat un contract pentru emiterea unor carduri speciale. Prin intermediul acestora, clienții puteau cumpăra carburanți sau alte produse și servicii în benzinăriile operate de Rompetrol Downstream.
• Din informațiile Mediafax, Zhanibek Nugertayev ar fi dispus să fie colectate datele clienților care au plătit cu cardul în benzinării după încetarea contractului, pentru a le putea trimite ulterior oferte cu celelalte servicii ale grupului, ceea ce i-ar oferi un avantaj față de competitori, prin concurență neloială.
• Contactați de reporterii noștri, fficialii Grupului KMG International, din care face parte Rompetrol Downstream, au transmis un punct de vedere oficial privind acest dosar.

De la ce a pornit dosarul

Potrivit surselor Mediafax, Rompetrol Downstream, care operează cele peste 1.250 de benzinării ale grupului, avea contract cu o societate prin care cardurile de alimentare ale acestei societăți puteau fi folosite în stațiile Rompetrol de către șoferi, persoane fizice sau firme. Această societate plătea combustibilul în avans către Rompetrol și apoi se deconta cu clienții săi.

Este vorba de societatea Cardoil Avantaj SA, cea care a formulat la Poliție plângerea pe baza căreia s-a dispus, pe 2 octombrie, începerea urmării penale pentru concurență neloială.

Mai exact, potrivit sesizării consultate de Mediafax rezultă că între Cardoil Avantaj SA și Rompetrol Downstream SRL a fost încheiat un contract potrivit căruia operatorul benzinăriilor se obliga să vândă carburanți, produse din magazin, produsele cafenelei Hei și servicii de spălătorie în stațiile de distribuție carburanți, în limita creditului comercial. Compania reclamantă era cea care a emis carduri speciale – Cardoil, în schimbul plății prețului conform contractului.

Sesizarea a venit după ce, la finalul lunii iulie 2025, Rompetrol Downstream a decis să închidă unilateral acest contract. Grupul condus de Zhanibek Nugertayev a notificat atunci Cardoil Avantaj că, începând cu data de 24 august 2025, cardurile emise de companie nu vor mai fi acceptate în benzinării.

Totuși, potrivit sesizării, deși oficial colaborarea trebuia să se oprească atunci, în realitate sistemul de acceptare a cardurilor societății a continuat să funcționeze parțial și după acea dată.

Astfel, deși contractul înceta la 24 august, cardurile emise au fost în continuare acceptate, iar oficialii Rompetrol Downstrem ar fi cerut tuturor stațiilor sale din țară, conform sesizării, să colecteze date despre utilizatorii cardurilor acelei societăți – numele șoferilor, datele firmelor și numerele de înmatriculare – informații care urmau să fie transmise zilnic către companie.

Din informațiile Mediafax, aceste date confidențiale ar fi fost folosite ulterior pentru a contacta clienții firmei și a le trimite oferte comerciale direct din partea Rompetrol, sau prin alte trei societăți afiliate care mai dispuneau de acest produs.

Prin aceste acțiuni, Rompetrol ar fi încercat să preia clienții firmei, folosind datele obținute abuziv în baza contractului anterior. Astfel de practici sunt considerate forme de concurență neloială, deoarece încalcă regulile unei competiții corecte pe piață – adică situația în care fiecare firmă își câștigă clienții prin propriile servicii și oferte, nu prin folosirea informațiilor confidențiale ale altora.

Sursele exclusive ale Mediafax semnalează că acest caz ridică semne serioase de întrebare despre respectarea principiilor de corectitudine comercială și liberă concurență, garantate de lege. Potrivit plângerii penale, Rompetrol ar fi abuzat practic de poziția sa contractuală pentru a obține un avantaj nejustificat, afectând în mod direct activitatea și clienții firmei.

Ce s-a reclamat în plângerea penală

În plângerea penală formulată, oficialii Cardoil Avantaj solicită procurorilor să înceapă urmărirea penală şi trimiterea în judecată, existând suspiciunea rezonabilă a săvârşirii infracțiunilor  prevăzute de către art. 5 lit. c) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, pe numele lui Zhanibek Nugertayev, în calitate de director general al Rompetrol Downstream S.R.L., al lui Dan Bodnaru, angajat al Rompetrol Downstream S.R.L., dar și împotriva companiei Rompetrol Downstream.

Totodată, oficialii Cardoil Avantaj au anunțat că faţă de cele petrecute în cauză înţeleg să se constituie parte civilă, cu o sumă pe care o vor comunica până la terminarea urmăririi penale.

Potrivit reclamantei, contractul de acceptare card a fost încheiat din 1 ianuarie 2022 și înțelegerea era să dureze cel puțin 3 ani.

„Astfel, conform acestei clauze a plătit suma de 100.000 EUR inclusiv TVA pentru  efectuarea  dezvoltărilor IT, tocmai în considerarea acestei durate contractuale de minimum 3 ani, suma ce a fost  plătită pârâtei în termen de 30 de zile de la dată primirii facturii”, se arată în plângerea obținută în exclusivitate de Mediafax.

Conform documentului, acum câteva luni, după ce la conducerea Rompetrol Downstream a fost numit Zhanibek Nugertayev, au existat discuții cu privire la acest contract și fără să existe vreo încălcare din partea Cardoil Avantaj a clauzelor contractuale, Rompetrol a notificat încetarea contractului de acceptanță carduri.

Încetarea contractului a fost notificată pe 25 iulie de Rompetrol Downstream, prin Zhanibek Nugertayev, cu 30 de zile, urmând ca la dată de 24 august cardurile emise de către Cardoil Avantaj S.A să nu mai fie acceptate în stațiile Rompetrol.

Acesta încetare însă nu a intervenit, în fapt, la data respectivă și Rompetrol a continuat să accepte în parte cardurile, cu intenția clară și fără echivoc de a colecta date ale clienților Cardoil, care apoi sa fie ofertați de Rompetrol și/sau de celelalte 3 societăți care mai dispuneau de acest produs.

Potrivit plângerii penale, aceste indicații fără echivoc de colectare a datelor au fost comunicate către toate stațiile din țară ale Rompetrol Downstream S.R.L, prin e-mail cât și prin alte mijloace și presupunea colectarea următoarelor date:

• datele șoferului- nume și prenume,
• datele firmei – adresa, înregistrare la Registrul Comerțului și CUI
• numărul de înmatriculare, iar toate aceste date să  fie centralizate la sfârșitul fiecărei zilei și transmisă către Rompetrol Downstream S.R.L.
• De asemenea a existat și propunerea de achiziționare a cardurilor Fill&GO.

Potrivit reclamantei, intenția de prelua în mod nelegal clienții societății CARDOIL AVANTAJ rezultă din colectarea datelor clienților  ce a fost comunicată către compartimentele :’

• Downstream Stații CODO,
• Downstream CODO Dealer
• Downstream Operare.

„Considerăm că nu există niciun dubiu cu privire la preluarea nelegală a clienților iar atât persoanele din conducere cât și din departamentele dealer și operare trebuiau să facă oferte pentru preluarea clienților CARDOIL AVANTAJ SĂ, clienți ce se aflau în relații contractuale cu Societatea noastră”, arată documentul intrat în posesia Mediafax..

Potrivit reclamantei, dată fiind modalitatea utilizării, fapta se comite cu intenţie directă având în vedere că Rompetrol Downstream S.R.L. utilizează secretul comercial, obţinut ca rezultat al unei acţiuni de spionaj industrial sau comercial, creând astfel un prejudiciu persoanei juridice titulare a secretului commercial respective a societății Cardoil Avantaj.

Ce prevede legea

Potrivit surselor Mediafax, în acest caz s-a dispus începerea urmării penale cu privire la articolul 5 din Legea nr. 11 din 29 ianuarie 1991 privind combaterea concurenței neloiale.

În sensul Legii nr. 11/1991, concurenţa loială este definită în art. 11 lit. a) că fiind situaţia de rivalitate de piaţă, în care fiecare întreprindere încearcă să obţînă simultan vânzări, profit şi/sau cotă de piaţă, oferind cea mai bună combinaţie practică de preţuri, calitate şi servicii conexe, cu respectarea uzanţelor cinstite şi a principiului general al bunei-credinţe. Prin urmare, legea recunoaşte dreptul de concurenţă al agenţilor economici dacă este exercitat cu bună-credinţă, fără încălcarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi agenţi economici, cu respectarea legii şi a bunelor moravuri.

Articolul 5 definește infracțiunile care se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă:

• a) folosirea unei firme, embleme sau a unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant;
• b) folosirea în scop comercial a rezultatelor unor experimentări sau a altor informații confidențiale în legătură cu acestea, transmise autorităților competente în scopul obținerii autorizațiilor de comercializare a produselor farmaceutice ori a produselor chimice destinate agriculturii, care conțin compuși chimici noi;
• c) divulgarea, achiziționarea sau utilizarea secretului comercial de către terți, ca rezultat al unei acțiuni de spionaj comercial ori industrial, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice;
• d) divulgarea sau folosirea secretelor comerciale de către persoane împuternicite de deținătorii legitimi ai acestor secrete pentru a-i reprezenta în fața autorităților publice ori a instituțiilor publice, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice;
• e) folosirea de către o persoană dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (1) din Codul penal a secretelor comerciale de care a luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane juridice;
• f) producerea în orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vânzare ori vânzarea unor mărfuri sau servicii purtând mențiuni false privind brevetele de invenții, brevetele pentru soiuri de plante, mărcile, indicațiile geografice, desenele ori modelele industriale, topografiile de produse semiconductoare, alte tipuri de proprietate intelectuală, cum ar fi aspectul exterior al firmei, designul vitrinelor sau cel vestimentar al personalului, mijloacele publicitare și altele asemenea, originea și caracteristicile mărfurilor, precum și cu privire la numele producătorului sau al comerciantului, în scopul de a-i induce în eroare pe ceilalți comercianți și pe beneficiari.

Prin mențiuni false privind originea mărfurilor, în sensul alin. 1 lit. f), se înțelege orice indicații de natură a face să se creadă că mărfurile au fost produse într-o anumită localitate, într-un anumit teritoriu sau într-un anumit stat. Nu se socotește mențiune falsă privind originea mărfurilor denumirea unui produs al cărui nume a devenit generic și indică în comerț numai natura lui, în afară de cazul în care denumirea este însoțită de o mențiune care ar putea face să se creadă că are acea origine.”

Din informațiile Mediafax, cel care ar fi dispus colectarea datelor în continuare ar fi fost chiar Zhanibek Nugertayev, acesta fiind și motivul pentru care a fost chemat la audieri, urmând ca anchetatorii să decidă dacă va fi urmărit penal în persoană în acest dosar.

Poziția companiei

Reporterii Mediafax au transmis o solicitare oficială Grupului KMG International pentru un punct de vedere privind acest dosar.

„Speța la care faceți referire este legată de o dispută comercială între Rompetrol Downstream și o firmă terță, care oferă servicii logistice pentru flote.

Înțelegem că o procedură legală este în desfășurare, iar compania își rezervă dreptul de a nu face alte comentarii până la finalizarea acesteia.

De asemenea, menționăm că, până în prezent, societatea nu a primit nicio cerere formală din partea autorităților competente cu privire la acest caz.

Rompetrol Downstream își arată deschiderea in susținerea oricărei proceduri legale și va pune la dispoziție toate informațiile solicitate.

Totodată, precizăm că vom folosi toate mijloacele legale pentru a proteja imaginea și reputația companiei, precum și a angajaților și acționarilor acesteia”, au răspuns reprezentanții Rompetrol Downstream, la solicitarea Mediafax.

Cine e Zhanibek Nugertayev

Zhanibek Nugertayev, care și-a început cariera într-o bancă din Kazakhstan, iar apoi a lucrat la EY din Astana, este în prezent director general și administrator al Rompetrol Downstream. El lucrează la Rompetrol (KMG International) de peste 11 ani, conform contului de LinkedIn.

Potrivit datelor oficiale ale companiei, Rompetrol Downstream este compania locală de distribuție, care operează peste 1.250 puncte de comercializare carburanţi, formată din staţiile proprii Rompetrol, Partener Rompetrol, dar şi staţii mobile – Rompetrol Express şi baze interne (rezervoare de 9 şi 20 metri cubi amplasate în incinta companiilor din diverse domenii de activitate – transporturi, construcţii, agricultură etc.

De-a lungul timpului, Rompetrol a stabilit parteneriate cu stații independente de distribuție de carburanți din toată țara, în scopul dezvoltării rețelei Rompetrol Partener. Datorită investițiilor în identitatea vizuală a zonei de retail și a echipamentelor, aceste stații funcționează în conformitate cu standardele Rompetrol și livrează carburanți obținuți exclusiv la rafinăria Petromidia. Rompetrol Downstream a dezvoltat produse specifice, capabile să răspundă nevoilor de proximitate, ceea ce a permis extinderea rapidă a rețelei locale de distribuție.

Pentru a acoperi zonele rurale, Rompetrol a dezvoltat inițial stațiile mobile Expres și, ulterior, conceptul de unități fixe Fill&Go – rezervoare de 9 sau 20 metri cubi instalate în incinta companiilor care dețin flote auto.

Rompetrol Downstream coordonează activitatea a 6 depozite, strategic poziționate în Arad, Craiova, Mogoșoaia, Șimleu Silvaniei, Vatra Dornei și Zărnești, asigurând distribuția de carburanți în toată țara.

Ce profit a raportat compania

Rompetrol Downstream SRL a avut în 2024 o cifră de afaceri de 13,3 miliarde de lei, cu un profit de 136,36 de milioane de lei și 449 de angajați, potrivit datelor agregate de termene.ro.

Comparativ cu anul anterior, compania a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu 7,82%.

Compania fost înființată la data în 2000 și are ca obiect principal de activitate comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule.

Potrivit termene.ro, Rompetrol, este o companie din industria petrolieră, cu o cifră de afaceri netă de 12,24 miliarde de lei și un profit net de 92,62 de milioane de lei, înregistrând o pierdere netă de 0 lei. Compania are un număr mediu de 453 angajați și este specializată în producția, distribuția și vânzarea de produse petroliere.

Zi neagră pentru Telefónica, firma care vrea să cumpere operatorul român Digi. Acțiunile companiei de telecomunicații s-au prăbușit cu 13,12% la bursă – a treia cea mai mare scădere din istoria sa și cea mai puternică din ultimii cinci ani – după publicarea rezultatelor pentru primele nouă luni ale anului și a noului plan strategic, scrie El Pais.

Tăierea dividendului, care va fi redus la jumătate anul viitor, și prognozele negative au cântărit mai greu decât schimbarea de direcție anunțată de noua conducere. Piața anticipa deja vești proaste: acțiunile scădeau de cinci sesiuni consecutive, iar vinerea trecută se vehiculau deja planurile companiei de a reduce la jumătate plata către acționari.

Rezultatele au fost mai slabe chiar și decât cele mai pesimiste estimări, până la punctul în care titlurile au intrat în subasta de volatilidad — mecanism automat folosit de bursă pentru a stabiliza acțiunile când dezechilibrul dintre cerere și ofertă este excesiv.

Compania a pierdut 3 miliarde de euro din capitalizarea bursieră (rămânând la 21,3 miliarde), o scădere depășită doar de două momente din istoria sa: ziua de după referendumul Brexit din 2016 și cea din timpul pandemiei din 2020. În doar o săptămână, valoarea companiei s-a redus cu 18%, deși indicele Ibex a crescut cu 37% în 2025.

Prezentarea planului a stârnit mari îndoieli în rândul analiștilor privind direcția companiei. „Punctul principal este că fluxul de numerar liber pentru 2025 este cu 20% sub consens, iar estimarea pentru 2026 a fost de asemenea redusă”, explică analiștii de la BNP. JP Morgan notează: „Fluxul de numerar liber a fost mult sub așteptări, iar reducerea previziunilor este semnificativă […] Ținta implicită de 3,2 miliarde euro pentru 2028 este cu 20% sub estimări.” Morgan Stanley atrage atenția că obiectivul de îndatorare pentru 2028 implică „un nivel de datorie mai ridicat decât cel anticipat, mai ales având în vedere tăierea dividendului”.

Situația companiei se complică

Situația companiei este extrem de complicată: trebuie să mențină stabilitatea financiară, deși datoria sa depășește de două ori valoarea bursieră, și să găsească perspective de creștere care ar putea presupune o fuziune sau o achiziție. Totodată, trebuie să gestioneze nemulțumirea acționarilor obișnuiți cu dividende generoase.

Aceștia vor suporta efectele noului plan strategic impus de președintele Marc Murtra, care anunțase deja în aprilie o „disciplină financiară de fier”. Compania va menține dividendele de 0,30 euro pentru rezultatele din 2025, dar le va reduce la 0,15 euro după 2026 — o scădere de 50%. În continuare, plata va reprezenta între 40% și 60% din fluxul de numerar liber.

Telefónica a reafirmat că își propune să păstreze ratingul de investiție, aflat în prezent la un pas de pierdere pentru Moody’s și S&P și la două trepte pentru Fitch. Compania intenționează să reducă raportul datorie/EBITDA de la 2,9 la 2,5 până în 2028. „Politica de dividende este o parte esențială a strategiei”, menționează compania, care precizează însă că aceasta „va depinde de fluxurile de numerar”.

Țintă de îndatorare peste așteptări

Dividendul actual nu era sustenabil: în 2024, Telefónica a plătit 1,887 miliarde euro, în timp ce profitul nu a atins 1,8 miliarde. Randamentul dividendului este de 8% (și datorită scăderii prețului acțiunii), dar după plata complementară din februarie va coborî la 4%. Totuși, compania a evitat o majorare de capital, deși unele firme de analiză o considerau necesară — BNP Paribas o estima la 10 miliarde euro într-un raport neobișnuit de critic.

„Ținta de îndatorare este peste așteptări, iar tăierea dividendului e mai dură decât se anticipa”, comentează Renta 4. „Pentru 2027, ținând cont de fluxul din 2026, de creșterea estimată și de un payout de 50%, dividendul ar fi de 0,27 euro, ușor sub nivelul actual.

Reducerea plăților către acționari este o constantă pentru companie, prinsă de peste un deceniu între o datorie uriașă și angajamente greu de susținut. Sosirea lui Murtra amintește de cea a lui Álvarez-Pallete, care în 2016 a fost nevoit să taie dividendul moștenit de la César Alierta cu 47%, de la 0,74 la 0,40 euro, apoi la 0,30, iar în 2026 va fi 0,15 euro.

Tăierea totală a dividendului față de nivelurile de atunci va fi de aproape 80%. Evoluția acțiunilor nu este însă mai bună: de la maximele din 2000, acestea au pierdut 85% din valoare, iar compania, care în 2007 valora 111 miliarde de euro, nu mai depășește astăzi 22 de miliarde și a ieșit din top 5 al indicelui Ibex.

Telefónica vrea să preia Digi?

Presa spaniolă titra recent că Telefónica evaluează posibilitatea de a prelua grupul Digi Communications NV, într-o tranzacţie estimată la aproximativ 3,8 miliarde de euro, care ar putea schimba semnificativ echilibrul pieţei telecom din Europa, potrivit publicaţiilor spaniole MundoPlus şi el Economista.

Sursele citate afirmă că integrarea operatorului român ar putea ajuta Telefónica să îşi recâştige poziţia de lider pe piaţa internă, pierdută după fuziunea Orange–MásMóvil, şi să-şi extindă prezenţa în afara Spaniei. În cazul unei achiziţii, grupul spaniol ar trece de la operaţiuni directe în trei ţări – Spania, Germania şi Regatul Unit – la o prezenţă în până la şapte pieţe europene.

În Spania, Digi a devenit în ultimii ani un concurent redutabil, cu 9,6 milioane de clienţi şi o creştere anuală de peste 20%, fapt ce o transformă într-o ţintă strategică pentru Telefónica. Preluarea ar elimina principalul rival pe segmentul low-cost şi ar permite grupului spaniol să controleze o companie care, în prezent, utilizează în numeroase regiuni propria infrastructură Movistar.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, inclusiv apartamente și camere de închiriat, în primele nouă luni ale anului, au însumat 10.952.100 persoane, în scădere cu 1,8% faţă de perioada similară din 2024.

Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români au reprezentat 82,2%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 17,8%.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 23.875.300, în scădere cu 0,9% faţă de primele nouîă luni din 2024.

Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiştilor români au reprezentat 83,3%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 16,7%.

Durata medie a şederii a fost de 2,2 zile la turiştii români și de 2 zile la turiştii străini

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2025 a fost de 30,8% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 1% faţă de perioada similară din 2024.

Pe judeţe, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare a înregistrat valori mai mari în: Constanța (1745,0 mii persoane), Municipiul Bucureşti (1488,7 mii persoane) și Braşov (1045,5 mii persoane), iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Constanța (5386,5 mii persoane), Municipiul Bucureşti (2984,1 mii persoane) și Braşov (1983,7 mii persoane).

Pe țări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi au provenit din: Germania (194,8 mii persoane), Italia (162,2 mii persoane) și Israel (124,1 mii persoane).

În luna septembrie, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, inclusiv apartamente și camere de închiriat, au însumat 1.261.500 persoane, în scădere cu 4% faţă de luna similară din 2024. Înnoptările au însumat 2.709.800, în scădere cu 2,4% faţă de cele din luna septembrie 2024.

Cel mai recent Barometru INSCOP, realizat între 25 octombrie și 2 noiembrie, arată că românii nu mai au încredere în direcția în care merge țara.

24% dintre români consideră că țara e pe o traiectorie bună, 66,3% spun că lucrurile sunt scăpate de sub control.

Sentimentul general al societății este pesimismul, mai ales în râdnul persoanelor în vârstă și în mediile rurale, unde 70% dintre cei intervievați consideră că România nu se află pe o traiectorie bună.

Stare generală de pesimism

În schimb, tinerii și cei cu studii superioare cred într-o schimbare în bine a țării – patru din zece consideră asta.

Din punct de vedere sociologic, aceste cifre reflectă un mix de nemulțumiri date de starea economică a țării și neîncrederea în clasa politică, la care se adaugă scandalurile din administrație și corupția generală.

Starea generală de pesimism se reflectă, potrivit specialiștilor, în consum (care scade), în investiții (care scad și ele) în angajamentul electoral (oamenii nu se mai duc să voteze).

Sondajul a fost realizat telefonic, pe un eșantion de 3.000 de persoane. Marja de eoare este de +/-2%.

Acesta este, de altfel cea mai amplă anchetă socială din acest an.

Următoarea temă de anchetă este intenția de vot.

În postările din ultimele ore de pe rețelele sociale, Trump a afirmat fără dovezi că au existat fraude pe scară largă în jurul votului pentru Proposition 50 din California, o inițiativă condusă de democrați pentru a schimba harta congresului statului ca răspuns la redistribuirea circumscripțiilor electorale condusă de republicani în Texas. El a insultat, de asemenea, alegătorii evrei care l-au susținut pe Zohran Mamdani în New York City și a afirmat că costurile energiei și criminalitatea vor crește dacă candidații democrați la funcția de guvernator vor câștiga în New Jersey și Virginia.

„Votul neconstituțional privind redistribuirea circumscripțiilor electorale din California este o ÎNȘELĂTORIE GIGANTICĂ, întrucât întregul proces, în special votul în sine, este TRUCAT”, a scris Trump despre Propunerea 50, susținând că sistemul este supus unei „anchete juridice și penale foarte serioase”.

Funcționarii electorali din California au declarat pentru Washigton Post că afirmațiile Casei Albe sunt „nefondate”, iar guvernatorul Californiei, Gavin Newsom (Democrat), a calificat comentariul lui Trump drept „delirul unui bătrân care știe că este pe cale să PIARDĂ”. Măsura electorală a fost declarată adoptată la scurt timp după închiderea urnelor.

Cele patru alegeri vizate de Trump pe rețelele de socializare s-au încheiat cu o victorie clară a democraților, prima lovitură politică majoră pentru președinte de când a revenit la Casa Albă anul trecut. Democrații Abigail Spanberger și Mikie Sherrill au câștigat funcțiile de guvernatori în Virginia și New Jersey. Ca semn al puterii democraților, Jay Jones a fost ales următorul procuror general al Virginiei, în ciuda unui scandal legat de mesaje text violente pe care le-a trimis cu ani în urmă. Iar Mamdani a câștigat cursa pentru primăria New York-ului, cu o prezență la vot nemaiîntâlnită din 1969.

Cum explică Trump rezultatele din alegeri

Trump, a reacționat din nou la rezultate pe Truth Social, a afirmat că sondajele privind motivele votanților au arătat că candidații republicani au pierdut pentru că el nu era pe buletinul de vot și pentru că guvernul era închis.

„TRUMP NU ERA PE BULETINUL DE VOT, IAR ÎNCHIDEREA GUVERNULUI AU FOST CELE DOUĂ MOTIVE PENTRU CARE REPUBLICANII AU PIERDUT ALEGERILE DIN ACEASTĂ SEARĂ”, potrivit sondajelor, a postat Trump pe Truth Social.

El a continuat pe rețelele de socializare și le-a cerut republicanilor din Congres să se concentreze pe reforma electorală.

„Adoptați reforma electorală, identificarea alegătorilor, fără vot prin corespondență. Salvați Curtea Supremă de „înghesuire”, fără adăugarea a două state etc. PUNEȚI CAPĂT OBSTRUCCIONĂRII!!!” a scris el.

În ciuda interpretării lui Trump asupra pierderilor, republicanii ar trebui să considere rezultatele ca un „semn de avertizare” din cauza marjelor de victorie ale democraților și a indicației privind opinia alegătorilor cu privire la economie, a declarat pentru WP, Marc Short, care a fost șef de cabinet al vicepreședintelui Mike Pence. Sondajele la ieșirea de la urne au arătat că alegătorii erau cei mai îngrijorați de economie, o problemă care nu cu mult timp în urmă l-a propulsat pe Trump către victorie.

„A fost exercitată o cale extraordinară de atac, o cale extraordinară de atac a recursului în casațiecare poate viza hotărâri definitive. Asta ca să se înțeleagă puțin referitor la ceea ce dumneavostră ați menționat că exista o hotărâre definitivă. Această cale extraordinară de atac nu prevedea până la decizia a Curții Constituționale 50 din 2025 posibilitatea ca și inculpatul să se plângă de faptul că nu i s-a încetat, în mod greșit, nu i s-a încetat procesul penal pentru că intervenise prescripția. Putea doar segmentul public, adică Ministerul Public, să invoce faptul că în mod greșit s-a încetat procesul. Vreau să vă explic care e contextul strict juridic al demersurilor. Repet, nu le comentez substanța pentru că nu o cunosc. Este o instanță de judecată și în substanța asta nu pot să o comentez”, a spus Radu Marinescu la Digi24.

Există legatură între decizie și pensiile speciale?

Întrebat dacă este o coincidență faptul că această decizie vine și în contextul scandalului legat de pensiile speciale, ministrul a spus: „Eu prefer să cred și să consider că nu există niciun fel de legătură între aceste două coordonate. Însă pot să spun următorul lucru revenind la ceea ce declarasem inițial în intervenția mea, și anume că trebuie să tragem niște concluzii. Și aceste concluzii sunt următoarele. Trebuie să aplicăm legea cu responsabilitate. Trebuie să fim foarte atenți la modul în care soluționăm un contencios juridic, mai ales unul care este sensibil. Trebuie să avem grijă atunci când legiferăm pentru a evita eventuale ipoteze de neconstituționalitate care pot să apară la foarte mult timp chiar după ce legea a fost adoptată și în acest sens avem o responsabilitate comună ca să organizăm atât norma, editarea normei, cât și aplicarea ei într-un mod cât mai responsabil”.

Întrebat, de asemenea, dacă situația este regretabilă, Marinescu a spus: „Da, categoric este regretabilă”. Întrebat din cauza cui,el a spus: „Eu nu pot să vă fac acum o acuzație față de o componentă sau alta a segmentului public, eu pot să pledez pentru responsabilitate”.

„Dacă legea impune să se recupereze aceste prejudicii, trebuie categoric să fie recuperate”, a mai spus Radu Marinescu.

Instața este obligată să aplice legea

„Deciziile de astăzi prin care Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea au fost puși în libertate în urma constatării prescripției răspunderii penale sunt o consecință a aplicării Deciziei nr.50/2025 a Curții Constituționale, care reafirmă principiul conform căruia legea procesual penală trebuie să respecte dreptul la apărare, egalitatea de șanse și accesul efectiv la Justiție. În același timp, decide clar că modificările procedurale nu compromit responsabilitatea civilă sau măsurile patrimoniale existente. Instanțele sunt obligate să aplice legea și Constituția, chiar și atunci când efectele pot fi percepute ca nepopulare”, a explicat Victor Alistar, conform unui comunicat de marți al ICCJ.

Blocajul guvernamental din SUA a devenit, miercuri, cel mai lung din istorie, depășind pragul de 36 de zile, deoarece senatorii republicani și democrați au rămas în dezacord în privința reluării finanțării departamentelor federale închise, scrie The Guardian.

Recordul anterior a fost de 35 de zile, în timpul primului mandat al lui Donald Trump la Casa Albă, când legislația privind finanțarea guvernului a fost blocată din cauza insistenței sale de a include fonduri pentru construirea unui zid de-a lungul frontierei cu Mexicul.

Blocajul guvernamental din SUA a început la 1 octombrie 2025, după ce senatorii democrați au refuzat să voteze un proiect de lege privind finanțarea guvernului, cu excepția cazului în care se prevedea și o prelungire a creditelor fiscale din vremea mandatului lui Joe Biden, care reduc costurile pentru planurile de sănătate achiziționate prin intermediul burselor Affordable Care Act (ACA).

De la începutul blocajului guvernamental, aproximativ 700.000 de angajați federali au fost concediați temporar, iar alt aproximativ același număr a fost rugat să continue să lucreze, fără a primi salarii până când nu se va autoriza o nouă finanțare.

La jumătatea lunii octombrie, Trump a anunțat că va ordona ca personalul militar american să fie plătit cu salariile obișnuite, folosind fondurile necheltuite ale Pentagonului pentru cercetare și dezvoltare.

Biroul bugetar al Congresului estimează că blocajul guvernamental va costa economia SUA până la 14 miliarde de dolari din PIB, în funcție de cât timp va continua.

Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împreună cu ofițeri ai Direcţiei de Investigații Criminale din IGPR, au efectuat miercuri 14 percheziții domiciliare la sediul unei instituții publice și la locuințele unor persoane fizice din București și mai multe județe.

Cercetările vizează un grup de medici suspectați că au obținut în mod fraudulos recunoașterea în România a unor titluri de medic specialist, prezentând diplome emise de Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Chișinău. Printre specializările vizate se numără medicina de urgență, ortodonția, chirurgia plastică, estetica, imagistica medicală, chirurgia dento-alveolară și parodontologia.

Potrivit anchetatorilor, există indicii că studiile de rezidențiat declarate nu au avut loc în realitate, deși acestea presupuneau prezența fizică obligatorie la bazele clinice universitare din Republica Moldova. În timpul așa-ziselor cursuri, medicii ar fi lucrat cu normă întreagă în România.

Dosarul este instrumentat pentru infracțiunile de înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals informatic, uz de fals și exercitarea fără drept a unei profesii. În cauză au fost emise 12 mandate de aducere, persoanele vizate urmând să fie audiate la sediul Parchetului General.