Bărbatul ar fi inițiat el însuși contactul cu un agent străin și i-ar fi transmis informații personale despre cetățeni ruși cu opinii antiguvernamentale, informații care ar fi putut fi folosite pentru recrutarea persoanelor în activități subterane.

În plus, bărbatul a mai declarat că a fost contactat de o femeie care ar fi cooperat cu el în schimbul oportunității de a părăsi Rusia.

Acesta ar fi fost arestat la scurt timp după ce a împărtășit informațiile despre persoanele aflate în opoziție.

Un tribunal din Moscova a dispus plasarea suspectului în arest preventiv, acesta riscând detenție pe viață.

„Toți cei care acceptă să ajute un stat străin vor fi identificați și trași la răspundere penală”, își încheie FSB comunicatul.

Crește starea de nervozitate din Kremlin, după eșecul întâlnirii dintre Putin și Trump, care ar fi trebuit să aibă loc la Budapesta.

Surse din interior spun că acum Putin caută un vinovat și că mai mult ca sigur că acest vinovat este Serghei Lavrov, ministrul de Externe.

Potrivit acelorași surse, o notă preliminară a Ministerului rus de Externe pentru Washington a stârnit furia acestuia, din cauza tonului ultimativ în care a fost redactată.

Acest ton a fost cel care l-a înfuriat pe Trump, care a decis pe loc să anuleze întâlnirea.

Lavrov – rigid cu cine nu trebuie

Iată cum imaginea de tip dur a lui Lavrov s-a întors, acum, împotriva sa. Lavrov s-a jucat cu focul și în legătura sa cu Marco Rubio, secretarul de stat american, și pe toate astea le-a făcut ca să obțină validarea lui Putin.

Ei bine, la Washington, aceste năzbâtii ale lui Lavrov nu au fost percepute ca un semn al determinării, ci pe un semn al confruntării.

Lavrov a fost nepregătit și a refuzat orice compromis în relația cu Washingtonul.

Reacția naturală a Americii a fost aceea de a refuza orice interacțiune de pe aceste poziții rigide, iar canalele diplomatice s-au răcit.

Casa Albă i-a trântit ușa în nas Moscovei.

Ministerul de Externe încearcă să-l scuze, dar răul e făcut

Ba mai mult, pe site-ul Kommersant a apărut o știre potrivit căreia chiar Ministerul de Externe încearcă acum să-l exonereze pe Lavrov, pretextând că acesta nu a făcut decât să urmeze o linie stabilită anterior, în timpul discuțiilor din Alaska.

Cu toate astea, Putin e furibund.

Pentru a-l îmbuna pe Trump, Kirill Dimitriev, un emisar de încredere al Kremlinului, s-a dus la Washington, însă, deja, fotoliul lui Lavrov se zgâlțâia tare.

Putin face recrutări pentru Externe la Kremlin

Comentatorii politici acreditează ideea că Lavrov se duce tot mai mult înspre suburbiile Puterii și că are deja rolul de țap ispășitor al Moscovei.

Și, ca toate să fie și mai și, un articol din Financial Times îl atacase dru pe Lavro, lovindu-l acolo unde-l doare cel mai tare: la autoritate și la prestigiul internațional.

Acum, zvonurile din Kremlin sunt că zilele lui Lavrov în funcția de ministru de Externe sunt numărate și că Putin își caută acum o altă față să-l reprezinte în relațiile diplomatice cu Occidentul.

Legendarul antrenor de fotbal orădean Emeric Ienei a decedat miercuri, la vârsta de 88 de ani. Informația a fost confirmată BIHOREANULUI de cadre medicale, dar și de apropiați ai acestuia.

Decesul legendei fotbalului românesc a fost confirmat și de apropiații acestuia. Cauza decesului ar fi o comoție cerebrală, iar decesul s-a produs în locuința sa din Oradea.

Cele mai importante momente ale carierei lui Ienei se leagă de echipa „roș-albastră”, pe a cărei bancă s-a aflat ca „principal” în nu mai puțin de 6 rânduri, prima dată în 1975, ultima dată în 2000. De asemenea, a fost, printre altele, și selecționer al României în două mandate (1986-1990 și 2000), dar și al Ungariei (1992-1993).

Cine a fost Emeric Ienei

Născut pe 22 martie 1937, la Agrișu Mic, Ienei a fost jucător și apoi antrenor, devenind cunoscut pe plan internațional în 1986, când a cucerit Cupa Campionilor Europeni cu Steaua București – primul (și singurul) trofeu european major al unei echipe de club din România. În cariera de selecționer, a calificat naționala României la Cupa Mondială din 1990, iar ulterior a condus-o până în sferturile de finală la EURO 2000.

Ca fotbalist, a evoluat pentru Flamura Roșie Arad (UTA), Steaua București și Kayserispor. Ca antrenor, a avut mai multe mandate la Steaua și două la prima reprezentativă, rămânând un reper pentru sobrietatea stilului, rigoarea tactică și modul în care a impus disciplina în vestiar.

Despre performanțele din anii 80′

„Rezultatele bune din a doua jumătate a anilor ’80 au ridicat valoarea tuturor jucătorilor. Vrând-nevrând deveneau cu toții mai buni cu fiecare meci european pe care îl disputam, datorită experienței și a încrederii. Vedeau că se poate, că e posibil să-i batem pe toți, indiferent că ar fi fost francezi, spanioli sau italieni. Generațiile mai vechi n-aveau suficiente meciuri, le lipsea experiența. Mă gândeam și eu ce să le zic, căutam un discurs care să mai scadă presiunea, să-i mai relaxeze pe jucători. Le-am spus: „Jucați, măi băieți, fără frică! Ce vă pot face dacă voi vă propuneți să jucați fotbal? Gagicile n-au cum să vi le ia, banii nici atât, că aveți câte trei dolari pe zi, nici n-ar vrea străinii să vi-i fure! În cel mai rău caz puteți să pierdeți meciul, mai rău de atât n-are ce să fie!”, declara Emerich Ienei.

Parteneriatul de 50/50 lansat anul trecut, marchează un pas important în cooperarea industrială europeană din domeniul apărării.

Ministerul Apărării din Italia este așteptat să comande în total 1.050 de vehicule blindate, ca parte a eforturilor europene de consolidare a capabilităților de apărare.

De asemenea, contractul urmărește și producerea a 21 de vehicule blindate de luptă A2CS, primul lot fiind estimat să fie livrat la finalul anului curent.

În plus, directorul executiv al Rheinmetall, Armin Papperger a declarat într-un interviu acordat agenției de presă Reuters că se așteaptă că asocierea să primească contracte în valoare de aproximativ cinci miliarde de euro de la guvernul de la Roma în următorul an.

Întrebat dacă s-a ajuns marți la o concluzie în cadrul ședinței coaliției, Ciucu a spus: „Eu nu am mai participat la știința coaliției de ieri, adică nu am fost de față în timpul discuțiilor, așa că nu pot să vă zic foarte, foarte multe, dar pot să îmi dau seama că este a cincea ședință a coaliției care nu mai ia decizii. Deci, în acest moment, domnul Grindeanu și PSD blochează deciziile coaliției. Această tactică de să vină și să agreeze, se comportă civilizat, să discute la coaliție, după care iese și neagă orice s-a agreat, duce să avem un blocaj”.

El susține că „această situație de blocaj care trenează trebuie neapărat să fie deblocată”.

Ciprian Ciucu se așteaptă ca acest lucru să se întâmple după 7 noiembrie, după congresul PSD.

„Trebuie ca această coaliție să devină funcțională. Îmi aduc aminte la ultimile ședințe la care am participat, după o oră de discuții, de-abia apucai să aprofundezi un subiect și mai erau încă 5-6, PSD se scula de la masă și pleca. (…) Deci fac încă un apel către PSD să se comporte ca un partener de încredere în această coaliție”, a mai spus Ciucu la Digi24.

Principesa Sofia a participat la gala aniversară dedicată împlinirii a cincisprezece ani de activitate Google în România, desfășurată la sediul companiei din București.

Alteța Sa Regală a fost întâmpinată de Elisabeta Moraru, Director General Google România.

În cadrul evenimentului, Castelul Peleș a primit distincția pentru cea mai căutată destinație turistică din România în anul 2025, premiu ridicat de Principesa Sofia.

Distincția a fost oferită „în semn de apreciere pentru valoarea istorică și culturală a Castelului Regal Peleș, simbol al identității naționale și al României moderne”, au precizat reprezentanții Google România.

Gala a reunit numeroși reprezentanți ai mediului tehnologic, cultural și creativ, care au celebrat inovația, performanța și impactul proiectelor românești în domeniul digital.

Ancheta este deschisă din 2023 la Parchetul din Bruxelles. Totul s-a precipitat după perchezițiile efectuate în două dintre reședințele politicianului: locuința principală din orașul Uccle și o a doua casă situată în Vissoul, în regiunea Valonia.

Acesta a fost interogat timp de mai multe ore de poliție, însă fără a fi reținut. Până acum, nu fusese inculpat oficial. Această inculpare nu anulează prezumția de nevinovăție, dar înseamnă că judecătorul de instrucție consideră că există suficiente probe care indică vinovăția sa.

Operațiunea a avut loc în momentul în care liberalul nu mai deținea funcții europene, deoarece Parchetul a dorit să aștepte până la expirarea imunităților de comisar european. Dacă ar fi dorit să efectueze perchezițiile mai devreme, ar fi trebuit să notifice Colegiul Comisarilor condus de Ursula von der Leyen, ceea ce l-ar fi informat pe suspect.

Reynders intenționa să obțină un nou mandat de comisar european din partea Belgiei, însă în timpul negocierilor partidul său a preferat-o pe actuala comisară pentru Pregătire și Gestionarea Crizelor și Egalitate, Hadja Lahbib, fapt care i-a provocat vizibil nemulțumirea față de presă.

Parchetul din Bruxelles suspectează că Reynders a spălat bani timp de mai mulți ani prin intermediul Loteriei Naționale, pe care a condus-o între 2007 și 2011, înainte de a deveni ministru al Economiei al Belgiei.

Sistemul ar fi funcționat astfel: el ar fi cumpărat vouchere electronice cu valori între 1 și 100 de euro, care puteau fi transferate într-un cont al instituției, pentru a participa apoi la jocuri de loterie cu numerar, iar câștigurile astfel obținute și „curățate” ar fi fost transferate în contul său personal.

ING, investigată de Parchetul Belgian

În luna august a ieșit la iveală că Parchetul belgian a deschis o anchetă împotriva băncii ING din Belgia, pentru posibil trafic de influență, în legătură cu același dosar de presupusă spălare de bani, scrie La Vanguardia.

Potrivit ziarului belgian „Le Soir”, Parchetul investighează dacă oficialii băncii l-au protejat pe politician după ce Banca Națională a Belgiei, care a deschis o inspecție a entității în legătură cu cazul Reynders, a constatat că au avut nevoie de mult timp pentru a raporta anumite mișcări suspecte.

Parchetul a confirmat ancheta și a precizat că aceasta a fost deschisă în luna mai, deși nu a oferit detalii suplimentare despre anchetă, care constituia în acel moment un dosar separat de cel care investiga dacă Reynders a comis într-adevăr o infracțiune de spălare de bani.

Fostul comisar european pentru justiție a depus aproape 700.000 de euro în numerar în contul său bancar ING între 2008 și 2018. Când a fost întrebat de bancă despre aceste depuneri, el a susținut că banii provin din vânzarea de opere de artă, o afirmație pe care a susținut-o și în fața Parchetului.

De la mijlocul anului 2018, el și soția sa au cheltuit o sumă mare de bani (aproximativ 200.000 de euro) pe bilete de loterie și și-au depus câștigurile în cont.

Însă ING a raportat mișcări suspecte autorităților de combatere a spălării banilor abia în 2023, când ancheta judiciară privind fostul ministru începuse deja în urma unei plângeri din partea Loteriei Naționale Belgiene.

Această întârziere este cea care a determinat ancheta Parchetului, în cadrul căreia Oficiul Central pentru Combaterea Corupției a interogat aproximativ cincisprezece persoane responsabile de entitate începând din iulie și i-a citat ca suspecți pe actualul și fostul director general al ING în Belgia, Peter Adams și Erik van den Heyden.

Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6 și candidat al PNL la Primăria Capitalei, a declarat la Digi24 că nu va organiza un eveniment formal de lansare a candidaturii, preferând să vorbească direct cu oamenii despre programul său electoral.

„Eu sunt deja lansat de mai mult timp. Nu am nevoie de un eveniment de lansare efectiv. Va fi probabil un eveniment în care să vorbesc liber despre programul meu”, a afirmat Ciucu.

Întrebat despre posibilitatea ca președintele Nicușor Dan să participe la un eventual eveniment, Ciucu a spus că ar fi o onoare, dar a subliniat că orice invitație ar trebui stabilită în mod direct și fără a pune pe nimeni într-o situație delicată.

În ceea ce privește susținerea actuală a președintelui Nicușor Dan, Ciucu a spus: „O să văd dacă sunt sau nu susținut. Ce este important este că eu vreau să mă duc în fața oamenilor cu ceea ce reprezint eu. Vreau să fiu ales pentru ceea ce propun eu și pentru ceea ce m-a consacrat ca primar”.

Candidatul PNL a adăugat că relația directă cu alegătorii este esențială: „Dacă ar fi să trăim numai din recomandări, poate nu mai facem alegeri”.

Întrebat dacă prezența lui Nicușor Dan la lansarea candidaturii lui Drulă l-a deranjat, Ciucu a răspuns: „Nu, absolut deloc”.

Ministerul Sănătății informează că reprezentanți ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ai Direcției de Investigații Criminale au făcut miercuri percheziții la sediul Ministerului Sănătății, în legătură cu o anchetă aflată în derulare.

„Potrivit informațiilor comunicate, ancheta vizează mai mulți medici care au solicitat recunoașterea titlurilor de medic specialist dobândite în Republica Moldova, la Chișinău, depunând în acest sens documentele și certificatele aferente de absolvire a stagiilor de pregătire. (…) Din informațiile puse la dispoziție de anchetatori, există indicii că unele stagii de pregătire, care necesitau prezența fizică obligatorie a medicilor în unitățile universitare clinice, nu ar fi fost parcurse în realitate, în condițiile în care, pe durata acestor cursuri, medicii se aflau în România, unde activau cu normă întreagă”, transmite ministerul.

Acesta informează că specialitățile medicale pentru care s-a solicitat recunoașterea profesională sunt: medicină de urgență, ortodonție, chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, imagistică, chirurgie dento-alveolară și parodontologie.

Percheziții în București și mai multe județe

Procurorii Parchetului General și polițiștii IGPR au făcut 14 percheziții în București și mai multe județe, într-un dosar privind obținerea unor specializări medicale fictive în Republica Moldova. Cercetările vizează un grup de medici suspectați că au obținut în mod fraudulos recunoașterea în România a unor titluri de medic specialist, prezentând diplome emise de Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Chișinău. Printre specializările vizate se numără medicina de urgență, ortodonția, chirurgia plastică, estetica, imagistica medicală, chirurgia dento-alveolară și parodontologia.

Potrivit anchetatorilor, există indicii că studiile de rezidențiat declarate nu au avut loc în realitate, deși acestea presupuneau prezența fizică obligatorie la bazele clinice universitare din Republica Moldova. În timpul așa-ziselor cursuri, medicii ar fi lucrat cu normă întreagă în România.

Marți, liderii republicani din Senat au criticat Pentagonul pentru că nu au fost informați despre mai multe decizii cheie, printre care și cea de săptămâna trecută de a reduce prezența militară americană în Europa, implicit și în România.

În timpul unei audieri a Comisiei pentru servicii armate a Senatului pentru mai mulți candidați, senatorii republicani și democrați și-au îndreptat furia către șeful de politică al Pentagonului, Elbridge Colby, și biroul său, scrie POLITICO.

Președintele Comisiei pentru servicii armate, Roger Wicker, a declarat în cadrul audierii că a observat o „tendință îngrijorătoare” în deciziile Pentagonului. În opinia sa, aceste decizii subminează angajamentele declarate ale lui Trump față de NATO și alte eforturi internaționale.

Wicker a criticat și decizia de săptămâna trecută privind reducerea trupelor americane din România.

„Membrii și personalul acestei comisii s-au străduit să obțină informații de la biroul de politici. Acest lucru nu corespunde experienței noastre cu prima administrație Trump. (…) Situația trebuie să se îmbunătățească dacă vrem să elaborăm cea mai bună politică de apărare”, a spus Wicker, potrivit sursei citate.

Revoltă și în privința altor decizii luate de Pentagon

Senatorii au menționat și alte decizii controversate ale biroului de politici al Pentagonului: confuzia privind o presupusă pauză în acordarea unor ajutoare Ucrainei, o revizuire a parteneriatului AUKUS cu Australia și Regatul Unit în domeniul submarinelor și o nouă reorganizare a portofoliilor în cadrul departamentului de politici.

Senatorii l-au audiat pe Austin Dahmer, al doilea cel mai important om la Pentagon în materie de politici de apărare. În replică, Dahmer le-a spus senatorilor americani că Pentagonul a informat „Congresul de cel puțin patru ori” în ceea ce privește transferul de trupe din Europa, în trei briefinguri înaintea deciziei de retragere a unei brigăzi din România și în cadrul unui briefing secret ținut luni.

„Decizia nu a fost luată cu știința noastră. (…)Tocmai am verificat cu membrii staff-urilor majorității (republicane) și minorității (democrate), iar această informație nu ne-a fost comunicată”, a spus acesta.