Legislatorii sârbi au adoptat vineri o lege specială care deschide calea pentru realizarea unui proiect imobiliar care ar urma să fie finanțat de o companie de investiții legată de ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, potrivit AP.

Proiectul a fost adoptat după zile întregi de dezbateri aprinse și proteste stradale. Acesta vizează modernizarea unui fost complex militar iugoslav emblematic din centrul Belgradului, care a fost parțial distrus într-o campanie de bombardamente NATO în 1999.

Guvernul Serbiei a retras anul trecut statutul de protecție al complexului și a semnat un acord de închiriere pe 99 de ani cu Affinity Global Development, cu sediul în SUA. Proiectul a fost blocat după ce procurorii sârbi au lansat o anchetă pentru a stabili dacă documentele folosite pentru a ridica statutul de protecție au fost falsificate.

Deși guvernul populist pro-Trump al președintelui Aleksandar Vucic afirmă că proiectul ar stimula atât economia, cât și legăturile cu actuala administrație americană, planul s-a confruntat cu o opoziție acerbă din partea experților care subliniază importanța arhitecturală a clădirii.

Legea specială permite autorităților să continue lucrările la fața locului, inclusiv demolarea a ceea ce a mai rămas din cele două clădiri uriașe.

Criticii spun că proiectul de lege special subminează sistemul juridic al Serbiei. Organismul de supraveghere a corupției, Transparency Serbia, a avertizat că proiectul „reprezintă o combinație a două dintre cele mai periculoase forme de corupție – legalizarea încălcărilor legii și adaptarea regulilor generale pentru a se potrivi intereselor ascunse într-un caz specific”.

Proiectul complexului de lux, în valoare de 500 de milioane de dolari, include un hotel înalt, un complex de apartamente de lux, spații de birouri și magazine. Autoritățile spun că firma lui Kushner s-a angajat să construiască un complex memorial în cadrul sitului, dedicat tuturor victimelor campaniei de bombardament NATO.

Desemnată în septembrie, la Nanjing, vicepreședinte al Comisiei pentru Cooperare și Dezvoltare Economică China–Europa, în cadrul unei vizite care a inclus și participarea la parada militară de la Beijing, fostul premier Viorica Dăncilă a preluat recent conducerea asociației Casa Româno–Chineză, în calitate de președinte și director general.

Numirea a fost comunicată de NIRO Investment Group, companie condusă de omul de afaceri Nicolae (Niro) Dumitru, proprietarul complexului comercial Dragonul Roșu – unul dintre cele mai mari centre de afaceri chineze din Europa Centrală și de Est.

Organizație privată, nu de stat

Înființată în 1994, organizația nu aparține statului român și nici nu reprezintă oficial guvernul Chinei, fiind o asociație privată susținută de NIRO Investment Group. Nicolae Dumitru este și secretar general al Casei Româno-Chineze.

Asociația este membră a unei structuri de stat aflate sub tutela Partidului Comunist Chinez, numită Asociația Poporului Chinez pentru Prietenia cu Țările Străine, „ceea ce-i permite să mențină o comunicare permanentă cu China”. Potrivit declarațiilor oficiale, ONG-ul și-a propus să contribuie la dezvoltarea relațiilor de prietenie și cooperare dintre România și China.

În realitate – fiind o asociație privată, fără statut diplomatic, care organizează evenimente economice și culturale – are mai degrabă rolul unei interfețe informale între mediul de afaceri chinez și cel românesc, cu sprijinul grupului NIRO, care are legături economice vechi cu parteneri chinezi.

A spus da, fără ezitare

Fostul premier a anunțat că, sub conducerea sa, Casa Româno–Chineză va fi reorganizată și își va extinde activitatea în țară: „Principalele mele obiective sunt consolidarea acestei organizații neguvernamentale, deschiderea de filiale în majoritatea județelor României și promovarea unei cooperări strânse cu China în domeniile cultural, artistic și economic”, a spus Viorica Dăncilă.

„Am spus da, fără ezitare. Cred cu tărie că relațiile cu China pot aduce dezvoltare României”, a declarat Viorica Dăncilă, explicând că a acceptat propunerea având în vedere „relația sa de lungă durată cu China și implicarea activă în dezvoltarea legăturilor economice dintre România și China”.

Ea a menționat că va călători prin țară ca să viziteze investițiile chineze, să „evidențieze impactul pozitiv al acestor proiecte și să încurajeze noi inițiative de afaceri chineze în România”, pe care le consideră „vitale pentru România” și pentru „dezvoltarea regională și reducerea șomajului”.

Critică procedura vizelor pentru cetățenii chinezi

Vizele pentru cetățenii chinezi este un subiect care o nemulțumește pe Dăncilă, care spune că procedura greoaie de eliberare a acestora afectează interesul investitorilor în România. „Așa cum se întâmplă în alte state membre ale UE, vizele ar trebui eliberate într-un termen scurt. Nu este nici corect, nici benefic pentru România ca procesul să dureze atât de mult”, consideră fostul prim-ministru.

Cetățenii chinezi care doresc să călătorească în România au nevoie de viză, în funcție de scopul vizitei – de afaceri, turism sau studii. Pentru obținerea ei, este necesară o invitație aprobată de autoritățile române, împreună cu documente care să dovedească scopul și durata șederii. Termenul de soluționare este, de regulă, de până la 15 zile calendaristice.

„Suntem și noi ascultați? Rămânem la guvernare sau suntem puși doar în geam, atunci când vine factura? Mai bine ieșim de la guvernare”, a declarat acesta, susținând că sunt tot mai multe situațiile în care deciziile se iau unilateral.

Un exemplu invocat este stabilirea salariului minim: „Exact asta s-a întâmplat și cu salariul minim pe economie. Ne-a anunțat ce face, nu ne-a cerut părerea.” Social-democratul a subliniat că ministrul Ilie Bolojan nu se consultă nici măcar cu propriii colegi liberali: „Majoritatea liderilor din PNL au aflat de la televizor cine este nou vicepremier al României.”

Acesta a acuzat PNL că a acceptat „miniștri rezist” în propriile portofolii, ceea ce ar fi dus la o situație paradoxală: „USR are la ora actuală mai mulți miniștri în Guvernul României decât PSD-ul, pentru că reziștii sunt inclusiv pe locurile PNL-ului.”

România este co-organizatoare a competiției și va evolua pe teren propriu, în fața propriilor suporteri, într-o grupă considerată una dintre cele mai puternice ale turneului.

Tricolorii vor întâlni selecționatele Franței, dublă campioană olimpică, Germaniei, Turciei, Elveției și Letoniei. Primele patru clasate se vor califica în optimile de finală.

Abonamentele pentru întreaga perioadă sunt disponibile de vineri pe platforma Eventim.ro, iar biletele individuale pentru fiecare zi de competiție vor fi puse în vânzare ulterior.

Tipuri de abonamente și prețuri (TVA inclus):

VIP:

– Tournament Pass: 1.036 lei
– Youth Tournament Pass: 725 lei

Tribuna 1
– Tournament Pass: 336 lei
– Youth Tournament Pass: 235 lei

Peluza 2
– Tournament Pass: 252 lei
– Youth Tournament Pass: 176 lei

Conform programului, toate meciurile României se vor disputa de la ora 20:00, după cum urmează:
– 9 septembrie: România – Letonia
– 11 septembrie: România – Elveția
– 12 septembrie: România – Germania
– 14 septembrie: România – Turcia
– 16 septembrie: România – Franța

În urma controalelor efectuate, ANPC a aplicat 290 de amenzi contravenționale, în valoare de aproximativ 1,43 milioane de lei, și 221 de avertismente operatorilor economici verificați.

Totodată, comisarii au dispus oprirea definitivă de la comercializare a unor produse neconforme, în valoare de peste 71.000 lei, precum și oprirea temporară a unor produse în valoare de peste 57.000 lei.

Pentru trei operatori economici a fost dispusă și măsura opririi prestării serviciilor, până la remedierea deficiențelor.

Cele mai frecvente nereguli identificate de comisari au vizat deficiențe de informare privind proveniența cărnii și a produselor din carne, comercializarea unor alimente cu data limită de consum depășită, utilizarea unor agregate frigorifice cu depuneri de gheață și garnituri depreciate, precum și folosirea echipamentelor cu grad ridicat de uzură, depuneri de impurități sau mucegai.

Au fost descoperite și situații în care operatorii nu au respectat condițiile sau temperaturile de depozitare recomandate de producători.

Accidentul, surprins în imagini distribuite pe rețelele de socializare, a avut loc în condiții de trafic intens pe canale, generate de desfășurarea etapei competiționale, potrivit stiriconstanta.ro.

Organizatorii – Liga Română de Spinning și CS Aquamania – au transmis un apel către participanți și localnici să respecte cu strictețe regulile de navigație pentru evitarea unor situații similare.

Etapa din Delta Dunării a reunit numeroase echipaje, iar afluxul de bărci pe canalele din zonă a dus la îngreunarea circulației.

Ancheta privind circumstanțele producerii incidentului este în desfășurare.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a întâlnit vineri cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

„Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a reafirmat azi la Chișinău, că Parlamentul European va face tot ce este necesar pentru a susține aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Moldova a făcut progrese importante pe această cale în ultimii câțiva ani. Vom lucra în continuare cu ambiție și seriozitate — și avem încredere că ritmul va rămâne unul hotărât de ambele părți”, a scris pe Facebook Maia Sandu.

Metsola s-a întâlnit anterior și cu premierul Alexandru Munteanu.

„Transformarea statelor europene este inspirațională și reprezintă un exemplu pentru noi: de la fortificarea economiei, servicii mai bune pentru oameni, până la valorile comune pe care le împărtășim. Vrem să oferim aceleași oportunități cetățenilor noștri și vom depune tot efortul pentru ca, până în 2028, țara noastră să fie pregătită pentru aderarea la Uniunea Europeană”, a declarat premierul Alexandru Munteanu.

Șeful Guvernului a remarcat, în acest sens, impactul Planului de creștere pentru Moldova, finanțat cu 1,9 miliarde de euro de Uniunea Europeană. Implementarea Planului va ajuta Guvernul să se apropie mai rapid de standardele europene, să crească economia țării și să ofere condiții mai bune de trai pentru toți cetățenii.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a apreciat determinarea Republicii Moldova și a subliniat progreseleîn realizarea reformelor, în pofida interferențelor constante din partea Rusiei.

„Viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană, așa cum au confirmat și rezultatele alegerilor din septembrie. Determinarea țării voastre continuă să ne inspire și puteți să vă bazați pe sprijinul nostru în realizarea tuturor reformelor necesare”, a spus Metsola.

Președinta Roberta Metsola a menționat că Parlamentul European va colabora și mai strâns cu Republica Moldova datorită deschiderii recente a unui birou al instituției la Chișinău.

„Propunerea de reorganizare a Institutului Naţional al Patrimoniului, constând în desfiinţarea acestuia şi preluarea atribuţiilor/personalului în cadrul aparatului central al Ministerului Culturii, în contextul programului guvernamental de reorganizare a instituţiilor de stat, ridică multe îngrijorări şi nelinişti, în contextul lipsei unei analize realiste a impactului nociv imediat şi a implicaţiilor negative previzionate, în special în ceea ce priveşte funcţionarea eficientă şi independentă a protejării patrimoniului cultural”, se arată într-un comunicat al INP.

Reprezentanţii instituţiei arată că măsura este contrară afirmaţiilor făcute de ministrul Culturii, Demeter András István, în primul interviu acordat după preluarea mandatului, în care a afirmat că nu se pregătesc comasări în acest domeniu.

Aceştia mai arată că Institutul Naţional al Patrimoniului a rezultat din coasarea a patru instituţii între anii 2009 şi 2014, perioadă în care a fost pierdută peste două treimi din schema de personal.

Reprezentanţii instituţiei mai spun că Institutul Naţional al Patrimoniului este principala instituţie centrală care pune în aplicare politicile publice în domeniul protejării patrimoniului cultural în România, elaborate în principal de Ministerul Culturii, şi funcţionează ca instituţie unică cu personalitate juridică, specializată în protecţia şi valorificarea patrimoniului din punct de vedere ştiinţific, tehnic şi cultural.

„Reorganizarea propusă de Ministerul Culturii, fără o minimă analiză a consecinţelor determinate de desfiinţarea acestuia riscă să compromită echilibrul sensibil al sistemului de protejare a patrimoniului cultural naţional şi să anuleze progresele realizate până în prezent în acest domeniu”, arată INP.

Instituţia transmite că rămâne deschisă, ca şi până acum, pentru a discuta şi implementa măsurile real necesare în sistem – atît în cadrul INP cât şi în cadrul MC şi al structurilor sale deconcentrate – pentru asigurarea misiunii comune de protejare a patrimoniului cultural naţional.

Sorin Grindeanu a fost ales președintele PSD.

Din echipa sa mai face parte secretarul general Iulian Claudiu Manda.

Echipa de conducere include cinci prim-vicepreședinți: Bogdan-Gruia Ivan, Victor Negrescu, Marius Oprescu și Ionuț-Florin Pucheanu, alături de Corneliu Ștefan.

Printre vicepreședinți se numără: Daniel Băluță (Administrație Publică), Adrian-Dragoș Benea (Nord-Est), Gheorghe Cârciu (Identitate Națională & Diasporă), Francisk-Iulian Chiriac (Sud-Est), Mihnea-Cosmin Costoiu (Educație, Cercetare, Digitalizare & AI), Vasile Sebastian Dîncu (Afaceri Europene, Apărare & Siguranța Populației), Andrei Dolineaschi (Economie & Antreprenoriat), și Marius-Alexandru Dunca (Centru).

Alți vicepreședinți se vor ocupa de domenii specifice precum muncă și protecție socială (Doina Elena Fedorovici), București-Ilfov (Gabriela Firea), Sud (Adrian-Ionuț Gâdea), investiții și fonduri europene (Aladin-Gigi Georgescu), mediu și energie (Dumitrița Gliga), agricultură și turism (Romeo-Daniel Lungu), strategie legislativă (Silvia-Claudia Mihalcea), Vest (Laurențiu Nistor), Sud-Vest (Constantin Rădulescu), dezvoltare regională și infrastructură (Gheorghe Șoldan), politici publice și justiție (Adriana-Diana Tușa) și Nord-Vest (Gabriel-Valer Zetea).

Măsura — promovată de administrația Donald Trump la începutul acestui an — a generat o penurie de monede mult mai rapid decât se anticipase, lăsând companiile „fără rest” și fără îndrumări clare despre cum să procedeze, relatează Reuters .

Multe unități au optat pentru rotunjirea prețurilor în jos pentru a evita conflictele cu consumatorii și a le menține încrederea, presupunând pierderi care, în afacerile cu volum mare de vânzare, ar putea fi semnificative.

„Dacă un magazin rămâne fără bănuți, vom ajusta diferența în favoarea consumatorului”, recunoaște  Love’s Travel Stops , care operează peste 600 de benzinării și magazine la nivel național. Între timp, industria așteaptă aprobarea de către Washington a unui sistem uniform de rotunjire pentru a preveni pierderi din cauza eliminării monedei de un cent.

Federația Națională a Comerțului cu Amănuntul (NRF) , care reprezintă giganți precum Walmart, Target și Macy’s,  a avertizat că lipsa unui cadru comun afectează atât zonele rurale, cât și pe cele urbane.

„Orice afacere care acceptă numerar se confruntă cu această problemă”, explică Dylan Jeon, directorul de relații guvernamentale al NRF .

Unele lanțuri de magazine au început să își adapteze operațiunile

Lanțul de magazine Kwik Trip, cu 850 de magazine în Midwest, a anunțat că va rotunji achizițiile în numerar la cea mai apropiată cinci, în timp ce Sheetz încurajează clienții să utilizeze metode de plată digitale sau să doneze restul rotunjit către organizații caritabile.

Kroger, unul dintre cei mai mari retaileri de produse alimentare din țară, încă evaluează impactul schimbării, plasând în magazinele sale afișe prin care le cer clienților restul exact și solicită „îndrumări clare” din partea guvernului.

Lipsa reglementării privind rotunjirea

Sfârșitul cenților provine dintr-o problemă economică: producerea unei monede costă mai mult decât valoarea sa – aproximativ 3,7 cenți pe unitate. Măsura va economisi aproximativ 56 de milioane de dolari anual, conform estimărilor Trezoreriei. Cu toate acestea,  absența unei politici naționale privind rotunjirea complică situația, în special în state precum California, New York și Illinois, unde legile impun darea restului exact.

În timp ce alte țări precum Canada, Australia, Noua Zeelandă și Irlanda au eliminat cu succes monedele cu cea mai mică valoare prin implementarea rotunjirii uniforme pentru plățile în numerar, piața americană încă nu are un consens politic și de reglementare. NRF și alte asociații de afaceri fac lobby pe lângă administrație și Congres pentru reguli consecvente care să prevină penalitățile sau inegalitățile între companii.

„Cel mai util lucru pe termen scurt este claritatea practicilor de rotunjire: dacă comercianții cu amănuntul pot rotunji în sus sau în jos totalurile tranzacțiilor sau le pot modifica”, spune Dylan Jeon.