Solicitarea vine în contextul închiderii guvernului SUA. Cel puțin unele state au anunțat că acționează deja pentru a trimite banii către beneficiari.

Judecătorul districtual american John J. McConnell Jr. a acordat administrației Trump termen până vineri pentru a efectua plățile prin SNAP, potrivit AP.

Însă administrația Trump a solicitat curții de apel să suspende orice ordin judecătoresc care îi impune să cheltuiască mai mulți bani decât sunt disponibili în fondul de urgență.

Cererea în instanță a fost depusă chiar dacă purtătorul de cuvânt al guvernatorului statului Wisconsin, Tony Evers, Britt Cudaback, a declarat vineri că unii beneficiari SNAP din stat au primit deja plățile integrale pentru luna noiembrie în cursul nopții de joi.

„Am primit confirmarea că plățile au fost efectuate, inclusiv de la membri care au raportat că acum pot vedea soldurile lor”, a spus ea.

Disputa în instanță a prelungit săptămâni de incertitudine pentru programul alimentar care deservește aproximativ 1 din 8 americani, în majoritate cu venituri mai mici.

Măsura, valabilă până la 31 decembrie 2026, permite intrarea fără viză pentru o perioadă de până la 30 de zile, potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Mao Ning.

„Odată cu adăugarea Suediei, cetățenii din 48 de țări se bucură acum de acces unilateral fără vize în China. Ușa Chinei către lume se deschide mai mult ca niciodată. Invităm mai mulți prieteni internaționali să vadă China și progresul acesteia direct”, a declarat Mao Ning, citată de polskieradio.pl.

Potrivit Departamentului Consular al Ministerului Afacerilor Externe chinez, notificarea oficială emisă pe 3 noiembrie extinde programul de călătorie fără vize în China până la finalul anului 2026. Noua măsură include cetățenii români, care vor putea intra în China fără viză pentru vizite turistice, de afaceri, pentru întâlniri de familie sau schimburi de experiență, pentru o perioadă de maximum 30 de zile.

De asemenea, Suedia va fi adăugată pe lista țărilor eligibile începând cu 10 noiembrie 2025, urmând să beneficieze de aceleași condiții de acces fără viză până la 31 decembrie 2026.

Reprezentanții Beijingului au precizat că extinderea acestei politici are ca scop stimularea turismului și a schimburilor internaționale după perioada restricțiilor impuse de pandemie. Programul acoperă țări din Europa, Asia, America de Sud, precum și Australia și Noua Zeelandă, facilitând deplasările cetățenilor și relansarea cooperării economice și culturale.

Oficialii chinezi au subliniat că persoanele care nu îndeplinesc condițiile stabilite de program trebuie în continuare să obțină o viză înainte de a intra în țară. Decizia confirmă angajamentul Chinei de a-și consolida relațiile diplomatice și economice cu un număr tot mai mare de state, deschizând „mai larg ușa către lume”.

Potrivit ministrului, este vorba despre 1.436 de cetățeni de cetățeni din peste 36 de țări de pe continentul african. Sybiha a mai precizat că aceste cifrele reprezintă doar numărul cetățenilor identificați de autorități. Ele ar putea fi chiar mai multe persoane de atât, potrivit mesajului publicat pe X vineri, după-amiază, de Ministrul de Externe al Ucrainei. 

„Rusia recrutează cetățeni din țările africane folosind diverse metode. Unora li se oferă bani, în timp ce alții sunt înșelați și nu realizează ce semnează sau sunt forțați să semneze sub constrângere. Semnarea unui contract echivalează cu semnarea unei condamnări la moarte”, a declarat ministrul Afacerilor Externe ale Ucrainei, Andrii Sybiha.

Potrivit ministrului, cetățenii străini care servesc în forțele armate ruse „se confruntă cu un destin sumbru”, iar majoritatea sunt trimiși direct la moarte, în așa-numitele „atacuri de carne”, unde ei sunt uciși rapid.

Comandanții ruși cunosc faptul că nimeni nu va fi tras la răspundere pentru moartea străinilor, așa că îi tratează ca pe niște materiale umane consumabile, iar majoritatea mercenarilor nu supraviețuiesc mai mult de o lună, a spus ministrul.

Străinii au două modalități de a evita acest destin: să refuze recrutarea, iar – dacă sunt deja trimiși pe front – să caute orice ocazie pentru a dezerta și a se preda, a precizat el.

Potrivit lui Sybiha, majoritatea mercenarilor străini aflați în prezent în custodia Ucrainei au fost luați prizonieri în prima lor bătălie. Ministrul a mai spus că acest lucru le-a salvat viețile pentru că Ucraina tratează prizonierii de război în conformitate cu standardele dreptului internațional umanitar.

According to available information, at least 1436 citizens from 36 African countries are currently fighting in the ranks of Russia’s invasion army in Ukraine. The number represents those identified, though the actual number could be higher.

Russia recruits nationals of African…

— Andrii Sybiha 🇺🇦 (@andrii_sybiha) November 7, 2025

Ministrul îndeamnă guvernele să avertizeze cetățenii

Potrivit acestuia, Rusia recrutează și civili internaționali, din alte țări decât cele africane. Momentan, ministrul nu a numit nicio țară, însă a precizat că va reveni cu detalii.

„Rusia încearcă să recruteze persoane din alte țări, nu numai cetățeni ai țărilor africane. Vom furniza informații mai specifice despre regiunile și țările din care cetățenii străini sunt recrutați de armata de ocupație rusă și apoi luați prizonieri.

Îndemnăm încă o dată toate guvernele să depună toate eforturile pentru a perturba schemele de recrutare rusești și să informeze cetățenii lor că astfel de activități sunt ilegale”, a declarat Andrii Sybiha, ministrul de Externe Ucrainean.

Oficialul a precizat că lupta de partea Rusiei în cadrul invaziei este ilegală pentru că încalcă Carta ONU, dar și dreptul internațional.

Președintele României, Nicușor Dan, a decis ca sicriul cu rămășițele pământești ale ultimului domn al Moldovei, Grigore Alexandru Ghyka, să fie depus duminică, 9 noiembrie 2025, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, ca semn de profund respect pentru personalitatea care a inițiat unele dintre cele mai importante reforme ale secolului al XIX-lea.

Domn al Moldovei în două rânduri, între 1849–1853 și 1854–1856, Ghyka a fost unul dintre reformatorii decisivi ai epocii premergătoare Unirii Principatelor. A pus interesul public mai presus de cel personal și a promovat modernizarea statului prin măsuri considerate vizionare pentru timpul său. În timpul domniei sale au fost adoptate reforme importante, precum dezrobirea romilor, abolirea cenzurii și reducerea taxelor comerciale. Tot el a înființat Jandarmeria Română, după model francez, și a finanțat din fonduri proprii prima maternitate publică din țară, Institutul Gregorian.

„Prin repatrierea rămășițelor pământești ale Domnitorului Ghyka, statul român face un gest de restituire morală și de prețuire a unei personalități unice”, transmite Administrația Prezidențială.

Ceremonialul reprezintă un moment simbolic în care România își reconectează prezentul cu istoria reformatoare care a pus bazele modernizării națiunii.

Președintele Nicușor Dan va susține o alocuțiune în cadrul ceremoniei, programată în jurul orei 12:00. Evenimentul va fi transmis prin sistemul unic de transmisiune în direct și pe site-ul Administrației Prezidențiale.

Publicul larg va putea aduce un omagiu Domnitorului Ghyka între orele 10:00 și 20:00, la Palatul Cotroceni. Accesul se face pe la Poarta Leu Pietonal, iar ieșirea pe la poarta principală din Bulevardul Profesor Dr. Gheorghe Marinescu.

Nu este permis accesul cu flori sau lumânări în interiorul Palatului Cotroceni. Acestea pot fi depuse în pridvorul Bisericii Cotroceni.

Vizitatorii sunt rugați să respecte instrucțiunile personalului Administrației Prezidențiale și ale SPP și să nu aducă obiecte personale precum volume, scrisori sau fotografii.

„Lupta împotriva corupției nu e un slogan pentru mine, e o linie roșie. Recent, o persoană a încercat să îmi cumpere influența cu un milion de euro pentru a facilita un contract cu Romtehnica. Am refuzat categoric orice întâlnire cu acea persoană. Sunt martor în dosar și sprijin pe deplin autoritățile pentru clarificarea faptelor”, a scris vineri pe Facebook Ionuț Moșteanu.

Marius Isăilă, fost senator PSD, a fost reținut de DNA pentru cumpărare de influență la MApN. A promis 1 milion de euro pentru ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, susțin procurorii.

Procurorii DNA anunță că au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale a lui I.M.O., pentru cumpărare de influență.

În ordonanța procurorilor se arată că, în datele de 9 și 15 octombrie 2025, în București, I.M.O. ar fi promis indirect, printr-o persoană, martor, 1 milion de euro pentru ministrul Apărării, promisiuni care au fost reiterate în data de 24.10.2025, inculpatul având reprezentarea că ministrul apărării și-ar putea exercita influența asupra conducerii C.N. ROMTEHNICA S.A., cu acționar unic Ministerul Apărării, pentru a determina încheierea unor contracte comerciale între această societate de stat și o societate privată.

Infracțiunea de cumpărare de influență a fost săvârșită în stare de recidivă postexecutorie, inculpatul executând anterior o pedeapsă cu închisoarea aplicată pentru săvârșirea altor infracțiuni de corupție.

Surse judiciare au declarat că este vorba despre Marius Isăilă, fost senator PSD.

Dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune au lovit Uzina Petrochimică Sterlitamak, care aprovizionează armata rusă și complexul militar-industrial al Rusiei, inclusiv cu ionol, benzină de aviație și polimeri sintetici, potrivit serviciului ucrainean de informații militare.

HUR susține că atacul cu drone de joi a provocat un incendiu într-un atelier unde era produs un aditiv numit agidol, folosit pentru combustibilul de aviație, potrivit The Kyiv Independent.

Șeful republicii, Radii Khabirov, nu a comentat atacul revendicat asupra uzinei-cheie. De-a lungul războiului, niciuna dintre părți nu a recunoscut prea des pierderile suferite.

Depășită numeric și tehnic pe câmpul de luptă, Ucraina s-a bazat pe dronele sale de producție proprie cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte precum rafinării și facilități logistice din adâncul teritoriului rusesc.

Marți, Khabirov a admis că două drone ucrainene au vizat aceeași uzină. El a afirmat că ambele au fost doborâte de apărarea antiaeriană rusă și de serviciul de securitate al întreprinderii, însă resturile au căzut în zona industrială, lângă atelierul auxiliar.

În august 2024, o explozie a rănit trei persoane la Uzina Petrochimică Sterlitamak, au transmis autoritățile municipale. Ministerul rus al Situațiilor de Urgență a spus atunci că explozia a fost provocată de un incendiu la gaz lichefiat.

Uzina a început să funcționeze în 1963, în Uniunea Sovietică, și este deținută de holdingul chimic rus Ruschem, cunoscut anterior ca Russian Hydrogen. În 2024, agenția de presă rusă Interfax a raportat că Uzina Petrochimică Sterlitamak a finalizat cercetările și lucrările pentru a începe producerea Agidol-100, care nu fusese niciodată produs în Rusia până atunci.

„Producția internă a antioxidantului este de așteptat să creeze noi posibilități pentru industria petrochimică”, relata Interfax, apropiată de Kremlin, în ianuarie 2024.

Deşi a avut un start dificil, cu critici din partea consilierului executiv Flavio Briatore, Colapinto şi-a îmbunătăţit performanţele, demonstrând competitivitate faţă de Gasly în ultimele şase Mari Premii, în ciuda faptului că Alpine a avut cea mai lentă maşină de pe grilă.

„Franco a arătat potenţial şi progrese constante pe parcursul sezonului, dezvoltând în acelaşi timp o relaţie pozitivă cu echipa şi inginerii”, se arată în comunicatul echipei Alpine.

Echipa va trece la motoare Mercedes în 2026, renunţând să dezvolte propriile propulsoare Renault-Nissan.

„Îi sunt foarte recunoscător lui Flavio Briatore şi întregii echipe pentru încrederea acordată. A fost un drum lung şi dificil, dar sunt mândru să pilotez din nou alături de Pierre, care este un coechipier grozav şi de la care am multe de învăţat. Sper ca sezonul viitor să aducem bucurie tuturor fanilor Alpine”, a declarat Colapinto.

Sub patronajul Muzeului Național „Constantin Brâncuși”, începând de sâmbătă, Cula Glogoveanu din comuna Glogova își deschide porțile pentru Glogova Art Project / Salon Boieresc, un eveniment dedicat artelor vizuale contemporane, coordonat de artistul Florin Preda-Dochinoiu.

Reunind peste șaizeci de artiști din țară și din diaspora, proiectul se dorește „un amplu dialog între tradiție și actualitate”, prin expoziția „Salon Boieresc”, care va transforma vechiul edificiu boieresc într-un „spațiu al reflecției vizuale asupra artei contemporane românești”.

Artiști de renume în „Salonul Boieresc”

„Expoziția propune o reflecție vizuală asupra nobleței spiritului creativ și asupra felului în care arta contemporană își revendică rădăcinile culturale. Pictura, sculptura, instalația și arta obiect se reunesc într-o amplă hartă a expresiei actuale, în care trecutul se rescrie prin limbajul prezentului artistic”, a explicat Florin Preda-Dochinoiu, curatorul proiectului.

Printre artiștii participanți se numără Horațiu Mălăele, Suzana Fântânaru, Michael Lassel și Vasile Murivale, nume de referință în arta contemporană românească și europeană.

Și un album al „boierilor artei”

Pe lângă vernisajul expoziției, evenimentul include recitaluri de muzică, lansări de carte și alte momente dedicate spiritului cultural oltenesc, conturând atmosfera de sărbătoare a artei și a patrimoniului. „Glogova Art Project | Salon Boieresc” are și un album oficial, o elegantă publicație ce va fi oferită fiecărui artist participant, drept „simbol al recunoașterii și al apartenenței la Noua Boierime Culturală”.

Într-un loc simbolic pentru identitatea Olteniei

„Salonul Boieresc este o sărbătoare a artei și a valorilor culturale, un prilej de întâlnire între artiști, public și patrimoniu, desfășurată într-un loc simbolic pentru identitatea Olteniei – Cula Glogoveanu, monument istoric transformat, pentru câteva zile, într-un spațiu de dialog cultural și artistic”, a declarat Denisa Șuță, directoarea Muzeului Național Constantin Brâncuși, pentru Mediafax.

Organizatorii – Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, Uniunea Artiștilor Plastici din România, administrația locală din comuna gazdă și Casa de Cultură din orașul vecin, Motru – descriu proiectul drept „o metaforă culturală a nobleței contemporane, în care arta devine o formă de boierie spirituală”.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, CE a adoptat norme mai stricte privind vizele pentru ruşi, având în vedere riscurile sporite în materie de securitate care decurg din războiul de agresiune neprovocat şi nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv utilizarea ca armă a migraţiei, actele de sabotaj şi posibila utilizare abuzivă a vizelor.

Astfel, de acum înainte, ruşii nu vor mai putea primi vize cu intrări multiple.

„Aceasta înseamnă că resortisanţii ruşi vor trebui să solicite o nouă viză de fiecare dată când intenţionează să călătorească în UE, ceea ce permite o verificare atentă şi frecventă a solicitanţilor pentru a atenua orice risc potenţial în materie de securitate. Scopul este de a se atenua ameninţările la adresa ordinii publice şi a securităţii interne, permiţând în acelaşi timp excepţii în cazuri limitate şi justificate, precum jurnaliştii independenţi şi apărătorii drepturilor omului, asigurând aplicarea uniformă în toate statele membre şi prevenind eludarea normelor”, transmite Comisia Europeană.

Această decizie se bazează pe o evaluare comună efectuată de statele membre în cadrul cooperării locale Schengen în Rusia şi urmează aprobării de către toate statele membre în cadrul Comitetului pentru vize.

CE anunţă că, de la invazia militară pe scară largă a Rusiei în Ucraina, UE a luat măsuri fără precedent pentru ca Rusia să pună capăt acestei agresiuni nedrepte şi neprovocate, inclusiv prin suspendarea totală a Acordului de facilitare a eliberării vizelor cu Rusia şi prin adoptarea de orientări pentru a sprijini statele membre să deprioritizeze vizele pentru cetăţenii ruşi şi să nu le mai elibereze, sporind controalele de securitate şi controalele la frontieră.

„Războiul de agresiune ilegal şi neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei continuă să reprezinte o ameninţare gravă la adresa securităţii europene, cu riscuri sporite legate de sabotaj, dezinformare şi incursiuni cu drone în Uniune. De la începutul acestei agresiuni ilegale, UE a înăsprit în mod constant condiţiile de intrare pentru resortisanţii ruşi. Prin restricţionarea şi mai mult a normelor privind vizele, luăm o măsură suplimentară şi necesară pentru a garanta securitatea Uniunii Europene şi a cetăţenilor săi”, a spus Henna Virkkunen, vicepreşedinta executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate şi democraţie.

„Invadarea ilegală a Ucrainei de către Rusia a creat cel mai periculos mediu din punctul de vedere al securităţii în Europa din ultimele decenii. Ne confruntăm în prezent cu sabotaje şi cu perturbări fără precedent cauzate de drone pe teritoriul nostru. Avem datoria de a ne proteja cetăţenii. Resortisanţilor ruşi care solicită o viză pentru a călători în UE li se vor aplica de acum norme mai stricte. Călătoriile în UE şi libera circulaţie în interiorul UE sunt un privilegiu, nu un dat”, a declarat Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe şi politica de securitate.

Decizia, anunțată de Bruxelles și confirmată de publicația britanică The Guardian, vine în contextul în care Uniunea Europeană consideră Rusia un „risc crescut pentru securitatea internă” din cauza războiului declanșat de Moscova în Ucraina.

Astfel, cetățenii ruși nu vor mai putea obține vize Schengen cu intrări multiple, fiind obligați să solicite o nouă viză pentru fiecare călătorie în spațiul comunitar. În plus, toate cererile de viză vor fi supuse unor verificări suplimentare de securitate.

Reacția Moscovei nu a întârziat să apară. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a comentat decizia Comisiei Europene într-un ton ironic, afirmând că „Europa nu are nevoie de turiști cu bani, ci de migranți ilegali”.

Oficialul rus a declarat pentru agenția RIA Novosti că „Bruxelles-ul a hotărât probabil că nu are nevoie de turiști solvabili din Rusia, câtă vreme are migranți ilegali și evazioniști ucraineni care trăiesc din ajutoare sociale”.

Potrivit declarațiilor făcute la Bruxelles, noua măsură este menită să întărească securitatea internă a Uniunii și să limiteze deplasările neesențiale din Rusia. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a subliniat că „libera circulație în Europa este un privilegiu, nu un drept”.

Această decizie se înscrie într-un set mai amplu de sancțiuni și restricții aplicate cetățenilor și companiilor ruse după declanșarea invaziei din Ucraina, fiind interpretată de analiști drept un nou semnal politic privind izolarea internațională a Moscovei.