Viorel Pașca, soția sa, cei trei fii ai acestuia și Delia Mioara Păcală, implicată în administrarea unor locații, au fost plasați sub control judiciar de Tribunalul București.

Potrivit unor fragmente din motivarea instanței, consultate de G4Media, judecătorul a apreciat că pericolul concret pentru ordinea publică nu poate fi stabilit doar prin raportare la neregulile constatate, ci trebuie analizat întregul material probator.

Instanța: Beneficiarii primeau hrană, haine și medicamente

Judecătorul a reținut că imobilele administrate de inculpați nu respectau cadrul legal aplicabil serviciilor sociale și nu îndeplineau standardele prevăzute de legislație. Cu toate acestea, spațiile erau amenajate pentru locuire și erau dotate cu paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare și televizoare.

De asemenea, persoanelor găzduite le erau oferite hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale, potrivit motivării citate de G4Media.

Instanța subliniază că aceste împrejurări nu elimină suspiciunile privind comiterea infracțiunilor cercetate. Judecătorul a identificat în continuare „deficiențe serioase” legate de administrarea tratamentelor, lipsa personalului calificat, supravegherea insuficientă și nerespectarea standardelor din domeniul serviciilor sociale.

Totuși, situația constatată nu ar corespunde, în opinia instanței, imaginii unor persoane lăsate în condiții incompatibile cu existența umană. Acest element a diminuat, în evaluarea judecătorului, intensitatea pericolului pe care l-ar reprezenta cercetarea inculpaților în libertate.

Ce a constatat instanța despre persoanele decedate

Motivarea abordează și situația beneficiarilor care au murit în perioada în care erau găzduiți în centrele respective.

Din declarațiile martorilor și ale beneficiarilor ar rezulta că, după producerea deceselor, erau îndeplinite formalitățile administrative, iar persoanele erau înmormântate în cimitirul greco-catolic.

Judecătorul arată, în documentele consultate de G4media, că acest lucru nu înlătură suspiciunea procurorilor potrivit căreia inculpații ar fi fost interesați de obținerea ajutoarelor de înmormântare. Instanța a considerat însă că probele indică faptul că beneficiarii nu erau pur și simplu abandonați după deces.

Un alt argument important din motivarea Tribunalului București este situația socială a persoanelor găzduite în locațiile administrate de familia Pașca.

Majoritatea erau oameni fără adăpost, fără sprijin familial sau abandonați de aparținători. Pentru o parte semnificativă dintre ei, alternativa concretă nu ar fi fost transferul într-un centru social autorizat, ci revenirea în stradă și lipsa oricărei forme de protecție instituțională.

Judecătorul precizează că această situație nu justifică funcționarea fără autorizație, încălcarea standardelor sau eventualele fapte penale. Ea trebuie însă luată în calcul atunci când se stabilește dacă este necesară privarea de libertate a inculpaților.

De la „bunul samaritean” din Bihor la acuzațiile de trafic de persoane

Viorel Pașca a devenit cunoscut în ultimii peste 20 de ani după ce a început să primească, în mai multe imobile din localitățile Dumbrava, Tinca și Incești, persoane fără adăpost, bolnavi psihic, vârstnici și oameni abandonați de familii. Activitatea era desfășurată prin Asociația „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”, iar Pașca era prezentat frecvent în spațiul public drept un binefăcător care prelua cazuri sociale pentru care spitalele și autoritățile locale nu găseau soluții.

Cazul a luat însă o turnură radicală la 30 iunie 2026, când procurorii DIICOT și polițiștii au efectuat mai multe percheziții în județul Bihor, într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și exploatarea unor persoane vulnerabile. Anchetatorii susțin că, sub paravanul activității umanitare, beneficiarii ar fi fost recrutați din spitale și centre sociale și găzduiți în imobile care nu aveau acreditările necesare pentru furnizarea serviciilor sociale.

Potrivit datelor prezentate de procurori, gruparea cercetată ar fi obținut, începând din anul 2020, peste 13 milioane de lei din donații, sponsorizări, pensii, indemnizații de handicap și alte drepturi sociale ale persoanelor găzduite. Anchetatorii susțin că beneficiarii ar fi fost menținuți într-o stare de dependență și că nu ar fi primit întotdeauna tratamentul medical și supravegherea de care aveau nevoie.

În referatul prin care DIICOT a cerut arestarea preventivă, procurorii au prezentat dimensiunea întregii activități desfășurate de-a lungul anilor. Conform documentului, peste 3.300 de persoane ar fi fost găzduite în aproximativ 17 ani, iar circa 1.020 dintre ele ar fi decedat. O parte dintre morți au fost înhumați în cimitirul din Dumbrava, anchetatorii suspectând că membrii grupării ar fi urmărit și obținerea ajutoarelor de înmormântare.

Ministerul Muncii a precizat, după declanșarea anchetei, că Viorel Pașca nu era acreditat ca furnizor de servicii sociale și că imobilele în care erau găzduiți beneficiarii nu aveau licențe de funcționare. Persoanele vulnerabile aflate în centre au început să fie transferate către unități autorizate, după efectuarea unui triaj medical și social.

Ancheta a scos la iveală și problema responsabilității instituțiilor statului. Din relatările apărute în dosar rezultă că unele persoane ar fi ajuns la Pașca după ce au fost trimise sau îndrumate de spitale, primării, direcții de asistență socială și alte autorități. Fostul ministru al Muncii Dragoș Pîslaru a susținut că încă din 2016 fusese semnalată necesitatea ca activitatea să intre în legalitate, dar că demersurile nu au fost finalizate.

Viorel Pașca a negat acuzațiile și a susținut că nu a exploatat persoanele găzduite, ci a preluat oameni pe care statul și familiile lor îi abandonaseră. El a afirmat că spitale, primării și polițiști din întreaga țară i-au trimis beneficiari și că activitatea a fost susținută în principal din donații. Înainte ca instanța să analizeze propunerea de arestare, Pașca a declarat că este „mândru” de ceea ce a făcut și că are conștiința împăcată.

După audieri, Viorel Pașca, soția sa, cei trei fii și o femeie implicată în administrarea centrelor au fost reținuți, iar DIICOT a cerut arestarea lor preventivă. Tribunalul București a respins însă solicitarea și a dispus controlul judiciar.

Un prim set de documente permite reconstituirea traseului prin care vaaccinurile anti-COVID ajungeau în România, de la stadiul de propunere, trecând prin cel de decizie și până la cel de implementare, scrie G4Media.

Un alt set de documente se referă la circumstanțele în care s-a născut litigiul dintre România și producătorul de medicamente Pfizer, în urma căruia statul român are de plătit despăgubiri de aproape 600 de milioane de euro.

Cum ajungeau vaccinurile în țară?

În iunie 2020, Comisia Europeană a pus la punct un mecanism de achiziție centralizată a vaccinurilor pentru tot blocul comunitar. La acel moment, producătorii lucrau deja, într-un stadiu incipient, la dezvoltarea de vaccinuri anti-COVID, dar încă nu aveau vreun vaccin autorizat. Conform acestui mecanism, statelor le erau repartizate cote din viitoarele tranșe de vaccinuri, în funcție de populația țării (cotă pro-rata). României îi revenea o cotă de 4,26%. Mecanismul de alocare era, la rândul său, destul de rigid: odată oferta lansată, statele aveau la dispoziție 5 zile ca să accepte oferta sau să o refuze (opt-out). Dacă o acceptau, trebuiau să cumpere toată cantitatea alocată, nu cantități mai mici.

De asemenea, Comisia Europeană a constituit un Comitet European de Vaccinare, format din reprezentanți ai celor 27 de state membre. Din partea României, reprezentant a fost desemnat Cătălin Țucureanu, cercetător la Institutul Cantacuzino și consilier onorific al secretarului de stat Andrei Baciu, din Ministerul Sătănății.

Pe 20 noiembrie 2020, în România s-a înființat Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNCAV), un organism interministerial aflat în subordinea Secretariatului General al Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, destinat să administreze întreaga problematică a campaniei de vaccinare. Președinte al CNCAV a fost desemnat medicul militar colonel Valeriu Gheroghiță, iar vicepreședinte Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Cum era aprobată achiziția vaccinurilor: decizia finală aparținea premierului

Documentele obținute de G4Media de la SGG conțin o parte din corespondența dintre Cătălin Țucureanu, tandemul Valeriu Gheorghiță – Andrei Baciu și Cabinetul primului ministru Florin Cîțu, între sfârșitul anului 2020 și începutul anului 2021, aferentă achiziției mai multor tranșe de vaccinuri Pfizer și Moderna. Documentele descriu următorul traseu de achiziție.

– Cătălin Țucureanu participa la ședințele Comitetului European de Vaccinare și prelua de acolo informațiile relevante: ce vaccinuri sunt disponibile și în ce cantități, prețuri, calendare de livrare. De asemenea, în ședințele Comitetului European se discuta și despre perspectivele apariției de noi vaccinuri, stadiile de autorizare, eventuale probleme logistice. Cătălin Țucureanu punea toate aceste informații într-un document pe care îl înainta către CNCAV.

– Valeriu Gheorghiță și Andrei Baciu, președintele și vicepreședintele CNCAV, întocmeau o notă de informare conținând toate informațiile primite de la Cătălin Țucureanu și o înaintau prim-ministrului Florin Câțu și în atenția Secretariatului General al Guvernului, cu solicitarea de a dispune sau nu achiziția.

– Premierul avea 5 zile la dispoziție în care să ia o decizie: dacă în acest termen nu transmitea un refuz explicit, Comisia Europeană considera că achiziția a fost aprobată. Din documentele obținute de noi rezultă că premierul aproba în aceeași zi achiziția, printr-o rezoluție „Da” sau „De acord”, semnată și ștampilată, fără să mai aștepte trecerea celor 5 zile.

– Nota cu aprobarea premierului se transmitea înapoi către CNCAV, prin SGG, iar apoi către ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, ca ordonator de credite. În baza deciziei premierului, ministrul Sănătății semna așa numitele „formulare de comandă” – documente conținând cantitățile repartizate României, care erau trimise apoi Comisiei Europene, pentru a fi integrate în comanda centralizată către producătorii de vaccinuri.

Se poate observa că, așa cum a fost configurată instituțional întreaga campanie de vaccinare anti-COVID, centrul de decizie privind achiziția de vaccinuri a fost plasat la nivelul prim-ministrului, tot ce era în amonte ținând de zona de propunere, iar ce era în aval de zona de implementare.

Acest mecanism a funcționat până în mai 2022, când CNCAV s-a desființat, iar toate prerogativele sale legate de vaccinarea anti-COVID au fost transferale la Ministerul Sănătății și integrate în programele generale de vaccinare ale acestuia.

De ce a ajuns România în proces cu Pfizer și cum a fost ratată renegocierea contractului

Un al doilea set de documente primite de la SGG face parte din corespondența purtată în 2023 între ministrul Sănătății de atunci, Alexandru Rafila, prim-ministrul Nicolae Ciucă și ministrul de Finanțe, Marcel Boloș. Discuția se purta în legătură cu un contract de achiziție a 39 milioane de vaccinuri Pfizer, care trebuia să asigure necesarul de vaccinare pentru anii 2022-2023. Contractul fusese semnat în mai 2021, în mandatul de premier al lui Florin Cîțu, când ministru al Sănătății era Ioana Mihăilă.

În decembrie 2022, ca urmare a faptului că situația epidemiologică se ameliorase simțitor, Comisia Europeană a demarat discuții cu compania Pfizer pentru a renegocia respectivul contract de furnizare a vaccinurilor. Negocierile au durat până în 24 mai 2023, răstimp în care Comisia a ținut la curent autoritățile din statele membre cu evoluția discuțiilor. Renegocierea s-a soldat cu adoptarea Amendamentului 5 la contract, prin care statele care vroiau să-l semneze primeau cantități mai mici de vaccin decât cele stabilite inițial, eșalonate pe 4 ani, dar trebuiau totuși să plătească, la jumătate de preț, vaccinurile pe care nu mai doreau să le primească.

Termenul limită pentru acceptarea sau refuzarea Amendamentului 5 era 24 mai 2023. În caz de refuz, statele primeau și erau obligate să plătească întreaga cantitate de vaccinuri contractate inițial. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a refuzat inițial atât să respecte contractul inițial, cât și să accepte Amendamentul 5, conform unei adrese către premierul Nicolae Ciucă din 17 februarie 2023. El propunea ca Comisia Europeană să găsească alte soluții, care să nu greveze bugetele statelor membre.

Documentele primite acum de la SGG arată că, între timp, fostul ministru al Sănătății și-a mai nuanțat poziția. Într-o informare pentru premierul Nicolae Ciucă din 9 mai 2023, cu 15 zile înainte de termenul-limită, acesta expunea rezultatul negocierillor finale dintre Comisia Europeană și Pfizer și solicita prim-ministrului să aleagă una din cele două variante disponibile pentru România:

– Să accepte Amendamentul 5, care ar fi presupus un efort bugetar de puțin peste 1 miliard de lei, din care aproape 300 de milioane plătibili în patru ani.

– Să refuze Amendamentul 5, caz în care România urma să plătească imediat aproape 1,9 miliarde de lei.

Premierul Nicolae Ciucă a pus pe document o rezoluție „SGG. Rog analiză și aviz DGJ” (Direcția Generală Juridică – n.r.), dar o decizie nu a luat.

Cel mai probabil, informarea ministrului Rafila a fost transmisă, prin SGG, și la ministerul Finanțelor, condus atunci de Adrian Cîciu, dar acesta nu pare să fi răspuns. A răspuns, în schimb, succesorul său, Marcel Boloș – însă abia în septembrie, la patru luni după ce termenul limită expirase.

În răspunsul său, Marcel Boloș subliniază că alegerea uneia dintre cele două variante „intră exclusiv în atribuțiile Ministerului Sănătății”, dar la final emite totuși o opinie: „Întrucât ambele variante presupun cheltuieli suplimentare, opinăm că alegera Variantei I are un impact mai mic asupra deficitului bugetului”. Era însă prea târziu. Statul român ratase termenul limită la care Comisia Europeană aștepta un răspuns. România a rămas în condițiile contractului inițial, nu a plătit banii, iar Pfizer a deschis proces la Bruxelles, pe care statul român l-a pierdut.

Reacția lui Vlad Voiculescu: „Lanțul de decizie a fost la nivelul Guvernului, nu al Ministerului Sănătății”

Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, spune că după mai bine de 5 ani, adevărul iese la iveală – simplu și clar, cu documente.

„Lanțul de decizie:
1. colonelul Gheorghiță îi propunea lui Florin Cîțu să cumpere vaccinuri (formularea folosită „analizați oportunitatea achiziției”).
2. Florin Cîțu decide și pune rezoluție pe document „De acord”.
3. colonelul Gheorghiță (prin subordonatul său din cadrul MApN) făcea apoi ce a decis Cîțu, șeful său direct.
Documentele sunt acum publice”, scrie Voiculescu pe Facebook.

El vine și cu un exemplu: „Pe 11 ianuarie 2021, domnii Valeriu Gheorghiță și Andrei Baciu transmiteau către Premierul Cîțu NOTA referitoare la achiziția suplimentară de vaccinuri împotriva COVID-19. În notă, cei doi – în calitate de Președinte și respectiv Vicepreședinte al CNCAV – solicită premierului „analizați oportunitatea achiziției” de vaccinuri covid 19. Domnul Cîțu, premierul, aprobă acele note, le semnează, iar Secretariatul General al Guvernului transmite această aprobare către CNCAV, care implementează decizia – printr-un angajat MApN (subordonatul lor, consilier științific în cadrul CNCAV și consilier onorific al domnului Baciu și subordonat al domnului Gheorghiță în CNCAV).

Acesta a fost lanțul de decizie. Așa s-a născut obligația României de a cumpăra acele vaccinuri”; explică Voiculescu.

A fost o „afacere” strict PNL- MApN. Voiculescu: au crezut că vor fi eroi, supermanii care au biruit pandemia

Potrivit acestuia, ministrul Sănătății a fost „complet exclus din circuitul informațional și din cel de decizie”.

„A fost o afacere strict PNL- MApN. Și asta nu a fost ceva întâmplător – au crezut că vor fi eroi, supermanii care au biruit pandemia. Când acele contracte semnate – cu obligații clare – trebuiau deja implementate și vaccinurile trebuiau să sosească pe baza unei fișe de comandă, au venit la mine să semnez. Am refuzat atunci să semnez ceva despre care nu fusesem nici măcar informat și am dus lucrurile în ședința de guvern, prin memorandumuri, așa cum se face. Așa a aflat guvernul României ce decisese Cîțu. La mijlocul lui martie (10.03), când decizia fusese luată de Cîțu cu două luni înainte (11.01) și devenise obligație certăa României cu o lună înainte (mijloc de Februarie). Ședințele de guvern sunt înregistrate iar luările mele de cuvânt au fost clare. Am solicitat de 5 ani încoace ca înregistrările sau măcar stenogramele acelor ședințe să devină publice”, adaugă Vlad Voiculescu.

Noua funcție este disponibilă, pentru moment, unui număr limitat de persoane care folosesc versiunea beta a aplicației WhatsApp pentru iOS. Indicatorul apare în dreptul fotografiei de profil a unui contact și arată că persoana respectivă folosește aplicația în acel moment, potrivit informațiilor publicate de WABetaInfo.

Ce înseamnă punctul verde care apare în WhatsApp

Punctul verde este un indicator vizual al statutului „Online”. Atunci când un utilizator are aplicația deschisă și setările sale de confidențialitate permit afișarea activității, în colțul fotografiei de profil va apărea un mic cerc verde.

Indicatorul dispare imediat după ce persoana nu mai este activă în aplicație, astfel că informația ar urma să fie actualizată în timp real. Scopul schimbării este ca utilizatorii să poată identifica mai ușor contactele care sunt disponibile și care ar putea răspunde rapid la un mesaj.

Până acum, în pagina cu informațiile unui contact, WhatsApp afișa cuvântul „Online” sub fotografia de profil. În cadrul noului test, această etichetă este înlocuită cu punctul verde, mai ușor de observat dintr-o singură privire.

Un sistem asemănător este utilizat deja de alte servicii deținute de Meta, inclusiv Facebook și Messenger, unde punctul verde semnalează că o persoană este activă.

Unde poate fi văzut noul indicator

În actuala etapă de testare, punctul verde nu apare direct în lista principală de conversații și nici în interiorul ferestrei în care sunt schimbate mesajele.

Utilizatorii îl pot vedea doar în pagina cu informațiile contactului. Aceasta poate fi deschisă prin apăsarea numelui persoanei din partea de sus a unei conversații.

Funcția este testată prin versiunea WhatsApp beta pentru iOS 26.26.10.72, distribuită prin platforma TestFlight. Un număr redus de utilizatori ai versiunii obișnuite disponibile în App Store ar putea primi, de asemenea, indicatorul în cadrul testelor desfășurate de companie.

WhatsApp nu a anunțat deocamdată o dată la care schimbarea va deveni disponibilă pentru toate conturile.

Punctul verde a fost testat mai întâi pe Android

Funcția a apărut anterior în versiunea WhatsApp beta pentru Android 2.26.24.5. Și în acest caz, indicatorul este disponibil doar anumitor utilizatori și apare, pentru moment, în pagina cu informațiile contactului.

Introducerea punctului verde pe ambele sisteme de operare sugerează că Meta pregătește o implementare mai amplă, însă funcțiile testate în versiunile beta pot fi modificate sau chiar retrase înainte de lansarea generală.

Poate fi ascuns punctul verde?

Noul indicator nu modifică setările de confidențialitate existente. Persoanele care au ales să ascundă informațiile „Ultima accesare” și „Online” nu vor fi marcate cu un punct verde.

Utilizatorii păstrează astfel controlul asupra persoanelor care pot vedea când sunt activi. Punctul verde nu face publică o informație nouă, ci afișează într-o formă diferită statutul „Online” care exista deja în aplicație.

Setările pot fi verificate din meniul WhatsApp, în secțiunea Setări – Confidențialitate – Ultima accesare și online.

WhatsApp pregătește o secțiune pentru contactele active

Testarea punctului verde pare să facă parte dintr-o reorganizare mai amplă a aplicației. WhatsApp dezvoltă o nouă secțiune dedicată contactelor, care ar putea afișa într-un singur loc persoanele active și contactele care au fost online recent.

Utilizatorii ar putea ordona lista fie în ordine alfabetică, fie în funcție de activitate. Persoanele care sunt online ar urma să fie evidențiate prin același punct verde, în timp ce contactele care și-au ascuns activitatea nu vor fi incluse în această categorie. Secțiunea se află încă în dezvoltare și nu este disponibilă publicului.

WhatsApp introduce și numele de utilizator

În paralel, WhatsApp pregătește una dintre cele mai importante schimbări privind modul în care sunt adăugate contactele. Utilizatorii își pot rezerva un nume unic pe care îl vor putea folosi pentru a comunica fără să își dezvăluie numărul de telefon unor persoane noi.

Meta a anunțat oficial că rezervarea numelor de utilizator a început la sfârșitul lunii iunie, iar funcția va fi lansată treptat în cursul anului 2026. Numele poate fi rezervat din meniul Setări – Cont – Nume de utilizator, în țările și pe conturile unde opțiunea a devenit disponibilă.

Compania susține că nu va exista un director public prin care utilizatorii să poată fi căutați. Pentru inițierea unei conversații va trebui cunoscut numele exact, iar utilizatorii vor putea activa și o cheie suplimentară pentru a limita mesajele nedorite.

Salvatorii au intervenit la 5 accidente rutiere, 9 incendii, 4 deblocări de uși, 2 salvări de animale, precum și în alte 3 situații de urgență.

Dintre cele 9 incendii, 6 au fost de vegetație uscată, în timp ce două locuințe, dar și anexe gospodărești au luat foc. De asemenea, tot în weekend, o pubelă de gunoi a luat foc.

3 hectare de teren au fost afectate de incendii. În sprijinul salvatorilor au acționat pompierii voluntari, potrivit ISU Timiș.

Pompierii bănățeni îi atenționează pe cetățeni să fie prudenți în utilizarea focului deschis.

De asemenea, în contextul temperaturilor în ușoară creștere prognozate de ANM, pompierii le recomandă cetățenilor să urmărească cu atenție buletinele meteo.

Pompierii ISU Timiș recomandă:

• Dacă este necesară deplasarea la orele de vârf, faceți repaus și alegeți locurile umbrite.
• Păstrați permanent contactul cu rudele, vecinii, cunoștințele care sunt în vârstă, cu boli cronice ori dizabilități, interesându-vă de starea lor de sănătate.
• La cel mai mic semn de boală resimțit, contactați medicul de familie, iar în situații de urgență apelați 112.

Cetățenii interesați despre cum se pot comporta în situațiile de urgență pot să se informeze folosind platforma Fiipregătit.ro, dar și aplicația de mobil DSU.

Cele cinci persoane suspectate că au creat gruparea de fraudare a Bacalaureatului au fost reținute, însă magistrații Tribunalului Alba au decis luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 4 iulie, potrivit unui comunicat de presă transmis luni de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba.

Acestea sunt cercetate pentru „divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, în scopul fraudării examenelor de bacalaureat, printr-o rețea de persoane (2023–2026)”.

Modul de operare

Din actele de urmărire penală efectuate de anchetatori a reieșit că există probe din care rezultă bănuiala că, în perioada 2023–2026, cei 5 inculpați au creat și consolidat o rețea de persoane, în scopul fraudării examenelor de bacalaureat de către zeci de candidați, la fiecare sesiune organizată în vederea susținerii examenelor, pentru obținerea unor sume de bani.

„Astfel, unii candidați filmau subiectele în sălile de examen și le transmiteau imediat după începerea probelor prin mijloace de comunicare la distanță, când acestea aveau caracter nepublic, iar apoi subiectele erau rezolvate de îndată de alte persoane, iar inculpații le transmiteau unor persoane care dictau răspunsurile candidaților aflați în sălile de examen, care purtau dispozitive electronice cu cască disimulată”, arată procurorii.

Sumele de bani obținute de la candidații promovați erau împărțite între toți cei implicați, în funcție de rolul fiecăruia în acest angrenaj.

Pe durata controlului judiciar, cei cinci au obligația să respecte obligațiile impuse și să nu ia legătura cu ceilalți inculpați ori cu alți participanți la activitatea infracțională de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, săvârșite în scopul fraudării examenelor. Acestora li s-a atras atenția că, în cazul încălcării cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau cu măsura arestării preventive.

Peste 40 de percheziții în cinci județe

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba au făcut vineri zeci de percheziții în județele Alba, Arad, Bihor, Cluj şi Sibiu după ce s-ar fi încercat fraudarea bacalaureatului prin divulgarea subiectelor înainte de proba de examen.

În cele câteva săptămâni de la startul Cupei Mondiale 2026, competiția nu produce doar surprize pe teren, ci și un adevărat cutremur în birourile federațiilor. Eliminările premature au declanșat un val de demisii și schimbări pe băncile tehnice, inclusiv în cazul unor selecționeri care, până de curând, păreau intangibili.

De la Germania și Olanda până la Coreea de Sud sau Cehia, mai multe federații au decis că este momentul unei reconstrucții, în timp ce alți antrenori și-au asumat responsabilitatea pentru rezultatele sub așteptări și au ales să plece.

Germania și-a pierdut răbdarea cu Nagelsmann

Una dintre cele mai importante plecări este cea a lui Julian Nagelsmann. La doar 38 de ani, tehnicianul și-a anunțat demisia după eliminarea surprinzătoare a Germaniei în șaisprezecimile de finală, în urma unui eșec la loviturile de departajare cu Paraguay. Presiunea uriașă exercitată asupra Federației Germane de Fotbal și criticile venite din presa locală au accelerat despărțirea, deși contractul său era valabil până în 2028.

Reacția federației a fost aproape imediată. La scurt timp după plecarea lui Nagelsmann, DFB a anunțat că a ajuns la un acord cu Jürgen Klopp, care revine pe banca tehnică după doi ani și va conduce Germania într-un nou ciclu de reconstrucție. Numirea fostului antrenor al lui Liverpool este văzută drept cea mai importantă mutare de pe piața selecționerilor după Cupa Mondială din 2026.

Ronald Koeman pune capăt celui de-al doilea mandat la Olanda

Și Ronald Koeman a decis să plece după eliminarea Olandei de către Maroc, la loviturile de departajare.

Fostul fundaș al Barcelonei și-a asumat întreaga responsabilitate pentru rezultatul dezamăgitor și a explicat că motive personale au cântărit, de asemenea, în luarea deciziei. Oficialii federației olandeze au recunoscut că obiectivul era calificarea cel puțin în semifinale, performanță ratată încă din fazele eliminatorii.

Mexicul schimbă rapid direcția

Deși Mexicul a obținut cea mai bună performanță la Cupa Mondială din ultimele patru decenii, eliminarea în fața Angliei a însemnat finalul celui de-al treilea mandat al lui Javier Aguirre, relatează Reuters.

Antrenorul a declarat că pleacă împăcat și l-a indicat pe fostul căpitan Rafael Márquez drept omul potrivit pentru a continua proiectul naționalei. Federația mexicană a confirmat imediat instalarea lui Márquez pe banca tehnică, semn că succesiunea fusese pregătită încă înaintea turneului final.

Coreea de Sud și Cehia au reacționat imediat

În Asia, Hong Myung-bo și-a prezentat demisia după eliminarea încă din faza grupelor, asumându-și public responsabilitatea pentru rezultatele modeste. Decizia a venit pe fondul unor critici dure formulate inclusiv de președintele țării.

În Europa Centrală, veteranul Miroslav Koubek a renunțat la funcție după ce reprezentativa Cehiei a încheiat ultima în grupă. Acesta a invocat atât greșelile echipei, cât și presiunea mediatică și programul solicitant al competiției.

Plecări de la Ghana și Uruguay

Printre numele care au părăsit deja băncile tehnice după Cupa Mondială se regăsesc și Carlos Queiroz (Ghana), Steve Clarke, Sebastián Beccacece și Marcelo Bielsa (Uruguay), în timp ce alte federații analizează deja viitorul actualilor selecționeri.

Un studiu a analizat peste trei milioane de recenzii publicate pentru 46 de capitale europene, urmărind de câte ori călătorii au folosit cuvinte precum „frumoasă” sau „uimitoare” în descrierile lor.

Pe primul loc s-a clasat un oraș care primește mai puțin de 1,5 milioane de turiști anual, în contrast puternic cu cele aproximativ 20 de milioane de vizitatori ai Londrei și cele 19 milioane care ajung în fiecare an la Paris.

„Poate fi explorată foarte ușor pe jos”

Raportul arată că Luxemburg a ocupat prima poziție, cu 18,15% dintre recenzii conținând cuvântul „frumoasă”, potrivit Express.

„Călătorii evidențiază frecvent străzile curate și combinația reușită dintre zonele istorice și cele moderne. Deși capitala este mică, oamenii apreciază faptul că poate fi explorată foarte ușor pe jos”, se arată în raport.

Orașul Luxemburg găzduiește un centru vechi inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, înconjurat de stânci spectaculoase și văi adânci. De-a lungul vechilor fortificații se află Chemin de la Corniche, supranumit „cel mai frumos balcon al Europei”. Pe această promenadă de aproximativ 800 de metri, vizitatorii pot admira priveliști impresionante asupra orașului și a văii râului Alzette.

Printre cele mai importante atracții se numără și Palatul Marelui Duce, reședința oficială a familiei conducătoare din Luxemburg. Clădirea poate fi vizitată în lunile de vară, iar interiorul impresionează prin săli decorate cu candelabre, elemente din fier forjat și ornamente aurite.

La fel de populare sunt Casematele Bock, o rețea de aproximativ 22 de kilometri de tuneluri subterane construite începând cu anul 1644. De-a lungul timpului, acestea au avut rol defensiv și au fost folosite inclusiv ca adăposturi antiaeriene în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Orașul poate fi admirat și din Liftul Pfaffenthal, un ascensor panoramic din sticlă care urcă până la aproximativ 60 de metri înălțime. Acesta leagă Parcul Pescatore și centrul vechi de cartierul Pfaffenthal și oferă priveliști spectaculoase asupra văii Alzette.

Cartierul Grund este unul dintre locurile preferate ale turiștilor datorită caselor din piatră acoperite cu iederă și străduțelor pavate, care îi conferă un aer romantic. Situat pe malul râului Alzette, acesta este considerat ideal pentru plimbări.

Top 5 cele mai frumoase capitale europene:

Luxemburg, Luxemburg
Bratislava, Slovacia
Monaco
Valletta, Malta
Lisabona, Portugalia

În numeroase școli britanice nu există sisteme de aer condiționat, iar ventilația este insuficientă. Ferestrele se deschid doar parțial sau deloc, iar clasele orientate spre sud acumulează rapid căldură. Profesorul Mark Morris, din Țara Galilor, spune că unitatea în care predă a fost nevoită să își închidă porțile după ce temperaturile au atins un record de 35,9°C, arată AP.

Val de căldură deasupra Europei. Sursa foto: X/Met4Cast – UK Weather

„Chiar și într-o vară obișnuită, căldura din clase devine greu de suportat. Dacă trebuie să pornești cuptorul la orele de tehnologie alimentară, este imposibil să continui activitatea”, a explicat acesta. În școlile rămase deschise, profesorii și elevii au improvizat soluții pentru a face față caniculei: ventilatoare portabile, pulverizatoare cu apă, jaluzele trase permanent, înghețată la pauze și chiar găleți cu apă în care copiii își răceau picioarele.

Profesori care au leșinat în timpul orelor

Sindicatul profesorilor NASUWT susține că mai mulți dascăli au leșinat în timpul cursurilor din cauza temperaturilor foarte ridicate din sălile de clasă. Organizația cere introducerea unei temperaturi maxime admise la locul de muncă și investiții urgente în modernizarea școlilor, multe dintre ele construite în anii 1950–1970 și aflate astăzi mult peste durata pentru care au fost proiectate. În plus, prezența azbestului în numeroase clădiri îngreunează instalarea unor sisteme moderne de climatizare.

Experții: școlile au fost construite pentru o climă care nu mai există

Comitetul britanic pentru Schimbări Climatice avertizează că școlile, spitalele și căminele de bătrâni au fost proiectate pentru a conserva căldura în timpul iernii, nu pentru a face față valurilor de caniculă tot mai frecvente. Potrivit estimărilor instituției, până în 2050 temperaturile ar putea depăși frecvent 40°C în sudul Angliei, iar numărul zilelor în care temperaturile din interiorul școlilor vor ajunge la 35°C ar putea crește cu aproximativ 70% față de nivelul actual, dacă nu vor fi luate măsuri de adaptare. Raportul recomandă investiții în sisteme de umbrire, ventilație și, acolo unde riscurile sunt cele mai mari, instalarea de echipamente de climatizare eficiente energetic.

O problemă care începe să fie vizibilă și în România

Deși România nu s-a confruntat în această vară cu închiderea pe scară largă a școlilor din cauza caniculei, situația din Marea Britanie seamănă cu problemele observate în timpul examenelor naționale din ultimii ani. În mai multe județe, inclusiv în București, elevii au susținut probele de Evaluare Națională și Bacalaureat în săli fără aer condiționat, în condițiile unor temperaturi de peste 35°C. În multe unități de învățământ, măsurile au constat în distribuirea de apă, aerisirea claselor înaintea examenelor și montarea unor ventilatoare, acolo unde acestea existau.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) avertizează că temperaturile ridicate afectează capacitatea de concentrare și rezultatele școlare, iar impactul este mai pronunțat în clădirile fără sisteme eficiente de răcire și ventilație. Pe fondul valurilor de căldură care devin tot mai frecvente în Europa, experții susțin că adaptarea infrastructurii școlare nu mai reprezintă doar o investiție în confort, ci o măsură necesară pentru protejarea sănătății elevilor și pentru menținerea unui proces educațional normal.

Echipajele române au fost relocate noaptea trecută către un nou focar de incendiu semnalat în zona Trévillach – Montalba-le-Château, unde au intervenit împreună cu autoritățile franceze. 

„Potrivit informațiilor transmise din teren, în apropierea zonei afectate se aflau mai multe gospodării, existând riscul ca incendiul să se extindă către acestea. În acest context, pompierii români au acționat pentru protejarea locuințelor și a celorlalte obiective aflate în pericol, limitarea propagării incendiului și sprijinirea autorităților franceze în sectoarele de intervenție repartizate”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de IGSU. 

Printre principalele provocări cu care s-au confruntat serviciile de intervenție s-au numărat viteza de propagare a flăcărilor, facilitată de vântul puternic și de vegetația uscată, dar și apariția de noi focare. 

„În prezent, modulul românesc se află în așteptarea alocării unui nou sector de intervenție, iar în cursul acestei zile va fi realizată și rotirea efectivelor, pentru asigurarea continuității misiunilor și menținerea capacității operaționale”, mai transmite IGSU. 

Duminica trecută, IGSU a anunțat că România va participa, în cursul lunii iulie cu un modul național specializat de stingere a incendiilor de pădure la programul de pre-poziționare organizat de Direcția Generală Protecție Civilă Europeană și Operațiuni de Ajutor Umanitar. 

Organizația Națiunilor Unite (ONU) a lansat luni, la Geneva, prima ediție a Dialogului Global privind Guvernanța Inteligenței Artificiale (Global Dialogue on AI Governance), o platformă care reunește state membre, companii din domeniul tehnologiei, cercetători, reprezentanți ai societății civile și experți tehnici pentru a discuta dezvoltarea unui cadru comun de guvernanță a inteligenței artificiale.

Evenimentul, organizat sub mandatul Adunării Generale a ONU, își propune să asigure că toate statele, inclusiv cele în curs de dezvoltare, participă în mod egal la definirea regulilor privind utilizarea inteligenței artificiale și la împărțirea beneficiilor generate de această tehnologie.

Guterres: „Trebuie să guvernăm IA împreună”

Secretarul general al ONU, António Guterres, a avertizat că dezvoltarea inteligenței artificiale avansează într-un ritm fără precedent și a subliniat necesitatea unei acțiuni coordonate la nivel internațional.

„Inteligența artificială avansează cu o viteză amețitoare. Întrebarea este dacă o vom guverna împreună sau dacă o vom lăsa să ne guverneze pe noi”, a declarat acesta, precizând că, pentru prima dată, toate statele beneficiază de un loc egal la masa negocierilor privind guvernanța IA.

Siguranța și supravegherea umană, printre principalele teme

Pe agenda dialogului din 6 și 7 iulie figurează oportunitățile și riscurile generate de inteligența artificială, reducerea decalajului digital dintre state, cooperarea internațională în materie de reglementare, precum și consolidarea mecanismelor de responsabilitate, transparență și supraveghere umană a sistemelor IA, în conformitate cu dreptul internațional.

Președinta Adunării Generale a ONU, Annalena Baerbock, a declarat că dezbaterea depășește sfera reglementării unei tehnologii și vizează definirea unei viziuni comune în care progresul tehnologic să fie compatibil cu demnitatea umană, echitatea și dezvoltarea durabilă.

Potrivit acesteia, dacă este guvernată în mod responsabil, inteligența artificială poate accelera progresele în domenii precum sănătatea, educația, cercetarea științifică, agricultura și gestionarea dezastrelor.

ONU: Toate statele trebuie să participe la elaborarea regulilor

Oficialii ONU atrag atenția că actualele mecanisme de guvernanță a inteligenței artificiale au fost dezvoltate în principal de statele cu industrii IA avansate, în timp ce țările care ar putea resimți cel mai puternic efectele acestei tehnologii au avut o influență redusă asupra elaborării acestor reguli.

Noua platformă urmărește să corecteze acest dezechilibru, oferind tuturor guvernelor statut egal în procesul de consultare și elaborare a viitoarelor politici internaționale privind inteligența artificială.

Peste 1.500 de contribuții înaintea reuniunii

Dialogul de la Geneva este rezultatul unui proces de consultări desfășurat începând din ianuarie 2026, la care au participat guverne, universități, companii, organizații neguvernamentale și experți din domeniul tehnologiei. În cadrul consultărilor au fost transmise peste 1.500 de contribuții scrise din toate regiunile lumii.

Rezultatele arată că guvernele consideră dezvoltarea capacității instituționale drept principala prioritate, în timp ce majoritatea celorlalte categorii de participanți plasează pe primul loc siguranța sistemelor IA. Printre celelalte teme considerate prioritare se numără transparența, responsabilitatea, supravegherea umană și impactul social, economic, etic, cultural și lingvistic al inteligenței artificiale.

Totodată, peste 500 dintre contribuțiile primite solicită continuarea dialogului și după reuniunea din luna iulie.

Raport științific: Ritmul dezvoltării IA depășește măsurile de protecție

Reuniunea are loc la o săptămână după publicarea raportului preliminar al Panelului Științific Internațional Independent privind Inteligența Artificială, alcătuit din 40 de cercetători și experți independenți din toate regiunile lumii.

Documentul avertizează că actualele măsuri de protecție nu evoluează suficient de rapid pentru a ține pasul cu dezvoltarea accelerată a capabilităților inteligenței artificiale și oferă guvernelor o bază comună de date pentru elaborarea viitoarelor politici publice.

Panelul este coprezidat de Yoshua Bengio (Canada) și laureata Premiului Nobel pentru Pace Maria Ressa (Filipine), iar membrii săi au fost selectați dintre peste 2.600 de candidați printr-un proces independent.

Dialogul Global privind Guvernanța Inteligenței Artificiale a fost instituit prin Rezoluția A/RES/79/325 a Adunării Generale a ONU și va avea caracter permanent, reunind periodic statele membre și ceilalți actori relevanți pentru schimbul de bune practici și dezvoltarea unor abordări comune în domeniul guvernanței inteligenței artificiale.