Csoma Botond a criticat, la RFI, blocajul legat de formarea unui nou Guvern.

„Nu s-a schimbat nimic, a rămas tot acel limbaj dur, contondent sau pe alocuri ironic, dar cred că această abordare nu conduce spre o soluție. Eu cred că PNL și PSD trebuie să renunțe puțin la aceste atacuri și să ne așezăm cu toții la masă și să găsim o soluție de compromis, nu există altă cale, numai calea dialogului”.

Potrivit lui Botond, „această ceartă ca la grădiniță nu face altceva decât să crească AUR-ul, să crească extremismul, să crească neîncrederea cetățenilor și furia lor față de autoritățile statului”.

Csoma Botond le cere partidelor politice să renunțe la liniile roșii în privința formării unui nou Guvern.

„Dacă nu trecem peste aceste linii roșii, să mă credeți că nici peste șase luni nu vom avea Guvern. Fiecare trebuie să lase un pic de la el și să încercăm să avem un Guvern”.

Negocierile pentru formarea noului Guvern rămân blocate, în condițiile în care nici unul dintre partidele implicate nu pare dispus să facă un pas înapoi pentru a ajunge la un compromis. Singurul punct asupra căruia formațiunile parlamentare par să fie de acord este organizarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru adoptarea unor legi necesare pentru PNRR și SAFE.

Struma, „sicriul plutitor” plecat din Constanța. Cum au murit aproape 800 de personae după ce lumea le-a închis toate porțile

O navă veche, supraaglomerată și cu motorul aproape inutilizabil a plecat din Portul Constanța în decembrie 1941. La bord se aflau sute de evrei care încercau să scape din România regimului Ion Antonescu și să ajungă în zona unde acum este Israel. După zece săptămâni de așteptare în portul Istanbul, autoritățile turce au remorcat vasul Struma în larg și l-au abandonat, deși nu putea naviga singur. Câteva ore mai târziu, o explozie a trimis nava pe fundul Mării Negre.

Din aproape 800 de oameni a supraviețuit unul singur: David Stoliar, un tânăr de 19 ani din București. Tragedia din 24 februarie 1942 a devenit simbolul unei lumi care, în plin Holocaust, a refuzat să le ofere refugiaților evrei o cale de scăpare.

Ultima speranță a unor oameni vânați în propria țară

La sfârșitul anului 1941, România era aliata Germaniei naziste, iar regimul condus de Ion Antonescu transformase antisemitismul în politică de stat. Evreii fuseseră eliminați din numeroase profesii, școli și instituții, deposedați de proprietăți și obligați la muncă forțată. Pogromul de la Iași și deportările în Transnistria arătaseră deja că amenințarea nu mai era doar una administrativă, ci una mortală.

În acest context, plecarea pe mare din Constanța reprezenta una dintre puținele căi de evacuare. Portul românesc devenise un punct important de îmbarcare pentru evreii care încercau să ajungă, prin Turcia, în Palestina aflată sub mandat britanic. Călătoria era însă clandestină sau se afla la limita legalității, din cauza restricțiilor impuse de Londra imigrației evreiești.

Pasagerilor li se prezentase o călătorie spre libertate. În realitate, Struma era un fost vas folosit la transportul vitelor, uzat și potrivit, conform unor estimări istorice, pentru cel mult 100-150 de persoane. Pe navă au fost înghesuiți de câteva ori mai mulți oameni, printre care peste 100 de copii.

Nava a plecat din Constanța cu un motor care abia funcționa

Struma a părăsit Portul Constanța pe 12 decembrie 1941. Numărul exact al celor aflați la bord rămâne disputat: unele documente indică 767 sau 769 de refugiați, altele aproximativ 780, iar reconstituirile nominale care includ echipajul ajung la aproape 800 de persoane.

Condițiile de pe vas erau cumplite. Spațiile de dormit fuseseră amenajate în grabă, hrana și apa erau insuficiente, iar la dispoziția sutelor de pasageri exista, potrivit Institutului Istoric Evreiesc din Varșovia, o singură toaletă.

Problemele au început imediat după plecare. Motorul s-a defectat, iar nava a rămas în derivă. Struma a avut nevoie de patru zile pentru a ajunge la Istanbul, deși călătoria normală dintre Constanța și Bosfor putea fi făcută în aproximativ 14 ore. Vasul a intrat în portul turcesc pe 16 decembrie 1941, remorcat și incapabil să-și continue drumul fără reparații.

Pentru refugiați, Istanbulul ar fi trebuit să fie doar o escală. Acolo urmau să obțină documentele necesare pentru Palestina. În schimb, nava s-a transformat într-o închisoare plutitoare.

Zece săptămâni de captivitate în Bosfor

Autoritățile turce nu le-au permis pasagerilor să coboare pe uscat. Ankara susținea că oamenii puteau fi primiți doar dacă Marea Britanie accepta continuarea călătoriei lor spre Palestina. Londra a refuzat.

Politica britanică era bazată pe „Cartea Albă” din 1939, care limita sever imigrația evreiască în Palestina britanică. Oficialii britanici au invocat inclusiv riscul ca printre refugiații veniți dintr-o țară inamică să se afle agenți ai Axei și teama că acceptarea Strumei ar crea un precedent pentru alte transporturi.

Organizațiile evreiești au propus mai multe soluții. S-a discutat inclusiv salvarea copiilor cu vârste între 11 și 16 ani, ale căror cheltuieli urmau să fie suportate de Agenția Evreiască pentru Palestina. Nici această variantă nu a fost acceptată.

Între timp, oamenii au rămas timp de peste două luni pe navă, în frig, umezeală și mizerie. Ajutoarele ajungeau cu dificultate, prin intermediul comunității evreiești din Istanbul. Simon Brod, un om de afaceri evreu din oraș, a încercat să obțină apă și alimente pentru pasageri, dar resursele erau insuficiente pentru sutele de oameni blocați la bord.

Turcii au remorcat nava în larg și au abandonat-o

Blocajul diplomatic s-a încheiat brutal pe 23 februarie 1942. Poliția turcă a urcat la bord, iar Struma a fost remorcată din port prin Bosfor și lăsată în Marea Neagră.

Motorul nu funcționa, nava nu putea reveni singură la țărm și nici nu-și putea continua călătoria. Refugiații care așteptaseră săptămâni întregi o decizie politică au fost abandonați pe mare, fără o destinație posibilă.

În dimineața zilei de 24 februarie, o explozie puternică a rupt vasul. Struma s-a scufundat rapid, iar numeroși pasageri au rămas captivi sub punte. Cei care au reușit să iasă au încercat să se agațe de bucăți din epavă, în apa rece a Mării Negre.

Ajutorul nu a venit la timp. O parte dintre oameni ar fi supraviețuit exploziei inițiale, dar au murit ulterior din cauza rănilor, înecului și hipotermiei. Echipele turcești de salvare au ajuns abia în ziua următoare.

Cine a scufundat Struma

Timp de mai mulți ani au circulat ipoteze potrivit cărora Struma ar fi lovit o mină sau ar fi fost distrusă de o explozie produsă la bord. Cercetările istorice ulterioare au atribuit atacul submarinului sovietic Șci-213, aflat în misiune în apropierea Bosforului.

Submarinul patrula pentru a opri navele suspectate că transportau materiale către statele Axei. Struma, lăsată în derivă și fără marcaje care să-i indice clar situația, ar fi fost confundată cu o navă inamică sau neutră care deservea interesele Axei. Yad Vashem și mai multe lucrări istorice afirmă că vasul a fost lovit de o torpilă sovietică. Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite păstrează însă o formulare prudentă: cauza nu este considerată definitiv demonstrată, dar torpilarea accidentală de către un submarin sovietic este cea mai acceptată explicație.

Șci-213 avea să dispară câteva luni mai târziu. Epava submarinului a fost identificată în apropierea coastelor României, după ce fusese descoperită de scafandri în Marea Neagră.

David Stoliar, singurul om care s-a întors din mare

David Stoliar avea 19 ani. Se născuse la Chișinău și locuise la București, iar tatăl său îi cumpărase un loc pe Struma pentru a-l salva de persecuțiile din România.

Explozia l-a aruncat în apă. Stoliar s-a agățat de o bucată din navă împreună cu unul dintre membrii echipajului. Marinarul nu a rezistat frigului. Tânărul a rămas în apă aproximativ 24 de ore, protejat parțial de paltonul gros primit de la tatăl său, până când a fost găsit de o barcă turcească.

După ce a fost salvat, a fost spitalizat și apoi reținut de autoritățile turce pentru intrare ilegală în țară. A petrecut săptămâni întregi în detenție înainte de a primi permisiunea de a pleca spre Palestina britanică, cu ajutorul lui Simon Brod.

Stoliar a trăit până în 2014. A vorbit rar despre tragedie și a rămas, pentru o mare parte a vieții, un supraviețuitor aproape necunoscut al uneia dintre cele mai mari catastrofe maritime civile ale celui de-Al Doilea Război Mondial.

O tragedie fără un singur vinovat

Scufundarea a provocat proteste în Statele Unite și Marea Britanie și a amplificat criticile față de restricțiile britanice asupra imigrației evreiești. Pentru mișcarea sionistă, Struma a devenit dovada că refugiații evrei nu se puteau baza pe protecția marilor puteri într-un moment în care exterminarea comunităților evreiești din Europa se accelera.

În București există un memorial dedicat victimelor Strumei, amplasat în Cimitirul Evreiesc Giurgiului. Ceremonii de comemorare au fost organizate și în Portul Constanța, locul din care vasul plecase spre o libertate pe care pasagerii săi nu aveau să o mai atingă.

Csoma Botond a declarat la RFI că ar vrea o implicare mai activă a președintelui Nicușor Dan în formarea unui nou Guvern.

„Ar trebui în continuare să contribuie cumva, prin competențele pe care le are, să avem o majoritate. Nu cred că ar trebui să se retragă în Palatul Cotroceni și să stea acolo și să aștepte ca partidele să vină. Eu cred că ar trebui să contribuie și dânsul ca această majoritate să se contureze cumva”.

Întrebat dacă i se pare că Nicușor Dan joacă în acest moment corect, liderul deputaților UDMR a răspuns: „În acest moment, cred că domnul Nicușor Dan este un pic pasiv, nu cred că intervine foarte mult în jocul politic, dar prin desemnările anterioare sigur că s-a implicat, cred că a trecut peste o linie roșie, dacă vreți, în privința jocului politic, a devenit un președinte prea mult jucător, să spun așa, l-a întrecut chiar pe Traian Băsescu, după opinia mea, mai ales prin a doua desemnare pe care a făcut-o”.

Csoma Botond îi cere lui Nicușor Dan să iasă din pasivitate.

„Eu sper ca domnul președinte să nu mai repete acea greșeală pe care a făcut-o atunci, cu a doua desemnare, prin persoana domnului Veștea, dar nici soluția nu este ca dânsul să rămână pasiv și să se retragă la Palatul Cotroceni. Cred că ar trebui să ia parte și cumva să contribuie să mergem în acea direcție, să avem o majoritate și să discute cu liderii politici, chiar și într-un cadru informal, nu neapărat într-un cadru formal, prevăzut de Constituția României”.

Operațiile pe plămâni sunt intervenții de chirurgie toracică, percepute adesea ca fiind dificile. În prezent, pentru anumite afecțiuni pulmonare și pleurale, sunt disponibile și opțiuni de tratament chirurgical minim invaziv, atunci când există indicație, care oferă beneficii importante pentru pacient.

O tehnică operatorie minim invazivă este chirurgia toracică video-asistată, prescurtată VATS, de la Video-Assisted Thoracoscopic Surgery. Tehnica implică incizii de mici dimensiuni la nivelul toracelui, prin care chirurgul introduce o cameră video și instrumente speciale.

O intervenție de chirurgie toracică video-asistată poate fi realizată în scop diagnostic, pentru explorarea cavității pleurale și a structurilor intratoracice, cu prelevarea de biopsii pulmonare sau pleurale, atunci când este necesar, sau în scop terapeutic, pentru rezecții pulmonare sau pleurodeză.

Comparativ cu chirurgia toracică deschisă, respectiv toracotomia, VATS este realizată în cazuri selectate, cu durere postoperatorie mai redusă, mobilizare mai rapidă a pacientului, spitalizare mai scurtă și rezultate estetice mai bune, toate datorită inciziilor de mici dimensiuni.

În cazuri atent selectate, în special în cancerul pulmonar în stadii incipiente, rezultatele VATS pot fi comparabile cu cele ale chirurgiei deschise, vizualizarea pe monitor ajutând chirurgul să realizeze disecția și rezecția în condiții de precizie.

Chirurgia toracică video-asistată poate fi recomandată ca tratament pentru afecțiuni precum un nodul pulmonar care necesită biopsie sau rezecție, revărsate pleurale, pneumotorax, chisturi sau tumori mediastinale, anumite cazuri de cancer pulmonar sau metastaze pulmonare operabile. Este important de menționat că medicul este cel care decide dacă poate fi realizat un tratament prin chirurgie toracică video-asistată sau printr-o altă metodă. În stabilirea metodei chirurgicale optime sunt luate în calcul numeroase aspecte, precum complexitatea cazului, stadiul bolii, funcția respiratorie și starea generală de sănătate a pacientului.

Pentru obținerea unor rezultate bune, sunt importante experiența echipei chirurgicale, dotările adecvate și îngrijirea perioperatorie. De aceea, pacienții cu leziuni pulmonare, mediastinale sau pleurale ar trebui să se adreseze unui centru specializat, cu experiență în chirurgie toracică, pentru stabilirea diagnosticului corect și indicarea abordului chirurgical potrivit pentru fiecare caz în parte.

La Spitalul Clinic SANADOR, pacienții au acces la intervenții complexe de chirurgie toracică, realizate de medici cu vastă experiență, inclusiv prin intervenții VATS, atunci când există această indicație. Operațiile au loc în unul dintre cele mai bine dotate blocuri operatorii din România, cu sprijinul Secției ATI de categoria I, cu nivel de competență extinsă.

Atunci când este recomandat și tratament oncologic în completarea celui chirurgical, pacienții au acces la o abordare multimodală integrată, la Centrul Oncologic SANADOR, conform indicației stabilite pentru fiecare caz în parte.

Cât costă benzina și motorina luni, 6 iulie. Un plin de motorină a ajuns la 474 de lei

La nivel național, GPL-ul auto are un preț mediu de 4,55 lei pe litru. Astfel, alimentarea unui rezervor de 50 de litri costă aproximativ 228 de lei.

Datele centralizate luni, 6 iulie, provin din monitorizarea a 1.671 de benzinării Petrom, OMV, Rompetrol, MOL, Lukoil, Socar și Gazprom. Prețurile sunt actualizate periodic și pot varia în cursul aceleiași zile.

Prețurile carburanților, luni, 6 iulie

• Prețurile medii raportate la nivel național sunt:
• benzină standard 95: 8,65 lei pe litru;
• motorină standard: 9,48 lei pe litru;
• GPL auto: 4,55 lei pe litru;
• benzină premium: 9,30 lei pe litru;
• motorină premium: 10,26 lei pe litru.

Motorina premium a trecut astfel de pragul de zece lei pe litru. Un plin de 50 de litri costă, la prețul mediu, aproximativ 513 lei.

Unde se găsesc cei mai ieftini carburanți din România

Cea mai ieftină benzină standard identificată luni costă 8,49 lei pe litru și este vândută la stația RST de pe Șoseaua Găești–Târgoviște din municipiul Târgoviște.

Cea mai ieftină motorină este disponibilă la stația Dacma din Lungulețu, județul Dâmbovița, unde litrul costă 8,98 lei.

La aceste prețuri, un rezervor de 50 de litri costă:

• aproximativ 425 de lei pentru benzină;
• aproximativ 449 de lei pentru motorină.

Diferența dintre cea mai ieftină motorină din țară și media națională este de aproximativ 50 de bani pe litru. Un șofer poate economisi astfel în jur de 25 de lei la un singur plin de 50 de litri.

Platformele de monitorizare pot afișa diferențe de un ban, în funcție de momentul în care sunt preluate și procesate datele din benzinării. Peco Online avertizează că valorile din aplicație pot diferi temporar de cele afișate la pompă.

Cât costă benzina și motorina în București

În București, cea mai ieftină benzină standard costă luni 8,62 lei pe litru, iar motorina standard pornește de la 9,44 lei pe litru.

Cele mai mici prețuri sunt afișate la mai multe stații Petrom. La stația de pe strada Barbu Văcărescu nr. 78, benzina standard costă 8,62 lei pe litru, iar motorina 9,44 lei.

GPL-ul poate fi găsit de la 4,52 lei pe litru, la stația Lukoil de pe DN1, în zona Aeroportului Băneasa.

La cele mai mici prețuri din Capitală, un plin de 50 de litri costă aproximativ:

• 431 de lei pentru benzină;
• 472 de lei pentru motorină;
• 226 de lei pentru GPL.

În funcție de rețea, benzina standard este vândută în București cu prețuri cuprinse între 8,62 lei la Petrom și 8,68 lei la OMV, Rompetrol și MOL.

Motorina costă 9,44 lei la Petrom, 9,47 lei la Rompetrol, 9,49 lei la Lukoil și 9,50 lei la OMV și MOL.

Cluj-Napoca are cele mai mici prețuri dintre marile orașe

Dintre cele cinci mari orașe monitorizate, cele mai mici prețuri sunt în continuare în Cluj-Napoca.

Benzina standard poate fi cumpărată de la 8,59 lei pe litru, iar motorina de la 9,39 lei pe litru, la stația DHR de pe strada Frunzișului nr. 83.

GPL-ul pornește de la 4,49 lei pe litru.

Un plin de 50 de litri costă, la cele mai mici prețuri din Cluj-Napoca:

aproximativ 430 de lei pentru benzină;
aproximativ 470 de lei pentru motorină;
aproximativ 225 de lei pentru GPL.

Prețurile carburanților în Constanța

În Constanța, benzina standard costă de la 8,62 lei pe litru, iar motorina standard pornește de la 9,44 lei pe litru.

Cele mai mici prețuri sunt afișate la stațiile Petrom, inclusiv la cea de pe Șoseaua Mangaliei nr. 154.

GPL-ul poate fi găsit de la 4,54 lei pe litru, la stația Lukoil de pe bulevardul Aurel Vlaicu.

Prețurile medii din Constanța sunt de 8,65 lei pe litru pentru benzină, 9,48 lei pentru motorină și 4,55 lei pentru GPL.

Cât costă carburanții în Timișoara

În Timișoara, cea mai ieftină benzină standard costă 8,62 lei pe litru, iar motorina standard este vândută de la 9,44 lei pe litru.

Aceste prețuri sunt disponibile la stațiile Petrom, inclusiv la cea de pe strada Miresei nr. 1.

GPL-ul pornește de la 4,56 lei pe litru, la stațiile Lukoil de pe Calea Buziașului și Calea Șagului.

Media locală este ușor mai mare decât cea națională: 8,68 lei pe litru pentru benzină, 9,49 lei pentru motorină și 4,57 lei pentru GPL.

Prețurile din Iași și Brașov

În Iași, prețurile minime sunt de 8,62 lei pe litru pentru benzină, 9,44 lei pentru motorină și 4,56 lei pentru GPL.

La Brașov, benzina standard pornește tot de la 8,62 lei pe litru, iar motorina de la 9,44 lei pe litru, la stațiile Petrom.

GPL-ul costă de la 4,52 lei pe litru, la stația Lukoil de pe strada Hărmanului. Media locală este de 8,65 lei pentru benzină, 9,48 lei pentru motorină și 4,53 lei pentru GPL.

Sicriul lui Khamenei, acoperit cu steagul național, precum și sicriele membrilor familiei sale – morți în atacul arian din 28 februarie – au fost așezate pe platforma unui camion. Autoritățile au decorat partea laterală a camionului astfel încât să semene cu grilajul ornamental care înconjoară mormântul unui imam, potrivit Associated Press. 

Sicriele vor fi transportate pe străzile din Teheran în drumul lor spre Aeroportul Internațional Mehrabad, într-o călătorie de 12 ore, potrivit declarațiilor date de generalul Hasan Hasanzsdeh din Garda Revoluționară, responsabil cu supravegherea procesiunii.

Teocrația iraniană intenționează să atragă mulțimi numeroase la ceremonia care va avea loc în întreg orașul, pentru a demonstra sprijinul popular acordat guvernului. Deja, mii de oameni s-au adunat în piețele din Teheran, fluturând steaguri și pancarte în onoarea lui Khamenei.

People gathered en-masse in Enghelab Square, Pole-e-Choobi and Valiasr Crossroad to attend the funeral procession for the martyred Leader of the Islamic Revolution Ayatollah Seyyed Ali Khamenei, and several of his family members. pic.twitter.com/voQa0aJAuA

— IRNA News Agency ☫ (@IrnaEnglish) July 6, 2026

Autoritățile au închis străzile, spațiul aerian și au suspendat activitățile cotidiene pentru perioada de doliu, care a început sâmbătă și se va încheia joi, când Khamenei, în vârstă de 86 de ani, va fi înmormântat la sanctuarul Imam Reza din Mashhad, locul său de naștere.

„Astăzi, când ne-am adunat aici pentru înmormântarea liderului nostru, este o zi foarte grea”, a declarat, luni dimineață, Fatima Hassan, una dintre persoanele venite la înmormântare.

Pe măsură ce funeraliile au avansat, însă, au apărut tot mai multe amenințări din partea participanților la înmormântare, care doresc să răzbune moartea lui Khamenei. Aceștia, care purtau pancarte, au cerut atât uciderea lui Donald Trump, cât și asasinarea premierului israelian Benjamin Netanyahu.

„Nu suntem aici ca să ne luăm rămas bun de la el, ci ca să ne răzbunăm. Și ne vom răzbuna”, a declarat Fatima, venită la înmormântarea lui Khamenei, în continuarea mesajului său.

Autoritățile federale americane urmăresc de ani de zile amenințările iraniene la adresa lui Trump și a altor oficiali ai administrației.

Între timp, Statele Unite continuă negocierile cu Iranul, menite să asigure redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz, reducerea programului nuclear iranian și încheierea definitivă a războiului. Discuțiile par să fie suspendate până după înmormântare.

Ochiul supertaifunului a trecut luni dimineață, ora locală, peste mica insulă Rota, afectând și insulele Guam, Tinian și Saipan. Potrivit Centrului pentru Operațiuni Municipale din Rota, primele informații indică „pagube majore”, în timp ce rafalele puternice și ploile abundente au provocat inundații și au afectat rețelele de comunicații, arată Euronews.

„Rezistăm. Ne confruntăm cu vânturi foarte puternice și inundații. Oamenii încep deja să raporteze pagube importante”, a declarat Lou Rosario, purtător de cuvânt al centrului de operațiuni al insulei. Acesta a precizat că unele servicii de telefonie mobilă au fost întrerupte după prăbușirea unui turn de comunicații.

Avertisment: „Ieșirea afară poate provoca moartea”

Serviciul Național de Meteorologie al Statelor Unite (NWS) a transmis avertismente urgente locuitorilor, îndemnându-i să se adăpostească imediat în camere interioare și să evite ferestrele. Meteorologii au comparat pericolul cu apropierea unei tornade și au avertizat că ieșirea în exterior poate fi fatală din cauza obiectelor purtate de vânt.

Typhoon Bavi slamming Rota island with close to

200 mph winds. #Bavi #Rota #Guam pic.twitter.com/kqCNcdPqVC

— Breaking X (@BreakingXAlerts) July 6, 2026

Anterior, NWS avertizase că o lovitură directă a supertaifunului ar putea face cea mai mare parte a insulei Rota „nelocuibilă timp de săptămâni, poate chiar mai mult”. Autoritățile estimează că numeroase locuințe construite fără structuri din beton armat ar putea fi distruse, iar copacii și stâlpii de electricitate doborâți vor îngreuna accesul în zonele rezidențiale. Întreruperile alimentării cu energie electrică ar putea dura de la câteva săptămâni până la câteva luni.

Aproximativ 210.000 de oameni, sub avertizare

Avertizările de taifun și inundații rămân în vigoare pentru Guam, Rota, Tinian și Saipan, teritorii americane cu o populație totală de aproximativ 210.000 de locuitori. Meteorologii estimează că în unele zone cantitățile de precipitații pot depăși 51 de centimetri până la trecerea completă a furtunii. Regiunea fusese deja afectată în luna aprilie de supertaifunul Sinlaku, care a provocat distrugeri extinse, a smuls acoperișuri, a doborât arbori și a lăsat zeci de mii de persoane fără electricitate.

El Niño favorizează furtuni tropicale mai intense

Organizația Meteorologică Mondială a anunțat recent că fenomenul climatic El Niño s-a instalat în Oceanul Pacific tropical și are șanse mari să devină unul puternic. Specialiștii explică faptul că temperaturile mai ridicate ale apelor oceanice favorizează intensificarea ciclonilor tropicali și cresc cantitatea de umiditate din atmosferă, ceea ce poate conduce la precipitații extreme și furtuni mai violente. În aceste condiții, autoritățile monitorizează evoluția supertaifunului Bavi și avertizează că riscurile pentru populație rămân foarte ridicate pe măsură ce furtuna traversează regiunea.

Summitul NATO are loc la Ankara, în perioada 7-8 iulie. Trump urmează să ajungă marți în Turcia. Prima sa întâlnire va fi cu gazda reuniunii, președintele Recep Tayyip Erdogan.

Întâlnire cu Zelenski la summitul NATO

Miercuri, liderul american urmează să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Bloomberg.

Relația dintre Trump și Zelenski a fost una oscilantă. În campania prezidențială, Trump promisese că va pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei într-o singură zi după revenirea la Casa Albă, însă până acum nu a reușit să obțină un acord.

Liderii europeni cer noi eforturi din partea SUA și a Europei pentru reluarea negocierilor dintre Rusia și Ucraina. Discuțiile mediate de Washington între Kiev și Moscova sunt blocate, în timp ce Casa Albă a fost concentrată în ultimele luni pe conflictul din Iran.

Trump a discutat sâmbătă cu Vladimir Putin despre Ucraina și despre summitul NATO, a declarat Iuri Ușakov, consilierul Kremlinului pentru politică externă.

Ucraina a intensificat atacurile asupra unor obiective aflate adânc pe teritoriul Rusiei, folosind drone și rachete cu rază lungă de acțiune. Un oficial american a declarat totuși că administrația de la Washington consideră că niciuna dintre părți nu face progrese importante pe front.

Potrivit oficialului, Trump va discuta cu Zelenski despre posibile soluții pentru încheierea războiului.

Relațiile cu aliații, afectate de războiul din Orientul Mijlociu

Ucraina nu este singura temă sensibilă de pe agenda summitului. Relațiile dintre SUA și aliații europeni s-au deteriorat după ce Washingtonul și Israelul au lansat războiul împotriva Iranului, la 28 februarie. Conflictul a provocat o criză energetică globală, după închiderea Strâmtorii Ormuz, care a blocat transporturile de petrol și gaze.

Aliații SUA nu au fost consultați înaintea atacurilor și au fost nevoiți să gestioneze consecințele. Trump a criticat apoi mai multe state NATO care au refuzat să permită folosirea bazelor militare pentru primele lovituri și care nu au ajutat Statele Unite să redeschidă strâmtoarea.

O altă sursă de tensiune este nivelul cheltuielilor pentru apărare. Trump le cere aliaților să ajungă cât mai repede la 5% din PIB pentru apărare și a pus în repetate rânduri sub semnul întrebării beneficiile pe care SUA le obțin din relația cu NATO.

În ultimele luni, Washingtonul și-a îngrijorat aliații și prin anunțuri privind reducerea prezenței militare americane în Europa.

Numărul câștigător la Noroc a fost 6231313. Un singur bilet a obținut premiul de categoria I, în valoare de 4.074.855,36 de lei, echivalentul a aproximativ 800.000 de euro.

Loteria Română nu a anunțat deocamdată unde a fost jucat biletul câștigător și nici dacă acesta a fost cumpărat dintr-o agenție sau prin intermediul unei platforme online.

Numerele extrase la Loto pe 5 iulie

Numerele câștigătoare extrase duminică au fost:

• Loto 6/49: 19, 36, 5, 43, 26, 46
• Noroc: 6231313
• Joker: 19, 8, 21, 40, 45 + 13
• Noroc Plus: 115430
• Loto 5/40: 16, 8, 40, 20, 7, 1
• Super Noroc: 704760.

Report de peste 39 de milioane de lei la Loto 6/49

Marele premiu de la Loto 6/49 nu a fost câștigat. La categoria I s-a acumulat un report de 39.034.911,20 lei.

Fondul total de câștiguri al jocului Loto 6/49 a ajuns la peste 40,69 milioane de lei.

La categoria a II-a, unde sunt necesare cinci dintre cele șase numere extrase, au existat 11 bilete câștigătoare. Fiecare jucător va primi câte 39.546,80 lei.

Alți 837 de participanți au ghicit patru numere și au câștigat câte 519,73 lei, iar 15.807 bilete au primit premiul fix de 50 de lei pentru trei numere corecte.

Premii importante și la celelalte categorii Noroc

Pe lângă premiul de peste patru milioane de lei de la categoria I, doi jucători au câștigat câte 31.002,12 lei la categoria a III-a a jocului Noroc.

La categoria a IV-a au fost înregistrate 27 de câștiguri a câte 2.296,45 lei, iar 243 de bilete au obținut câte 510,32 lei la categoria a V-a.

Reportul pentru categoria specială N-3 a trecut de 2,87 milioane de lei, iar cel de la categoria N+3 a ajuns la peste 55.000 de lei. Fondul total de câștiguri la Noroc a fost de peste 7,52 milioane de lei.

Aproape 400.000 de bilete au fost jucate la Loto 6/49

Pentru extragerea de duminică au fost cumpărate 398.623 de bilete la Loto 6/49, care au inclus peste 926.000 de variante de joc.

Încasările pentru Loto 6/49 au fost de peste 7,41 milioane de lei. La Noroc au fost înregistrate 179.337 de bilete și încasări de peste un milion de lei.

Pentru Joker au fost jucate peste 116.000 de bilete, iar la Loto 5/40 au participat peste 40.000 de bilete.

Când are loc următoarea extragere Loto

Următoarele trageri regulate Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc vor avea loc joi, 9 iulie.

Jocurile se închid joi la ora 16:00 în agențiile Loto și la ora 15:30 pentru biletele cumpărate online. Tragerile sunt programate de la ora 18:30.

Summitul va reuni liderii celor 32 de state membre ale Alianței, între participanți aflându-se și președintele Statelor Unite, Donald Trump. Reuniunea din capitala Turciei se desfășoară pe 7 și 8 iulie și va fi dedicată transformării angajamentelor asumate de aliați în investiții și capabilități militare concrete.

Pe agenda României se mai află modernizarea sistemelor de supraveghere maritimă, extinderea misiunii de deminare desfășurate împreună cu Turcia și Bulgaria, întârzierile în livrarea echipamentelor militare americane și continuarea sprijinului financiar pentru Ucraina și Republica Moldova.

România prezintă la NATO cazul incidentului de la Constanța

Una dintre principalele teme susținute de delegația României va fi reprezentată de incidentele cu drone produse în apropierea sau pe teritoriul țării.

Bucureștiul intenționează să folosească aceste incident, dar și cazurile în care fragmente de drone au ajuns în apropierea frontierei cu Ucraina, pentru a atrage atenția asupra vulnerabilităților existente în detectarea și interceptarea aparatelor care zboară la altitudini foarte mici.

„România trebuie să atragă atenția în mod foarte clar asupra dronelor. Nu mai vorbim despre un risc teoretic, ci despre incidente care au ajuns pe teritoriul nostru”, au explicat sursele MEDIAFAX.

Proiectele antidrone ar putea deveni operaționale abia în 2029-2030

România discută cu mai mulți aliați despre soluții temporare care ar putea fi utilizate până la dezvoltarea unor sisteme permanente de apărare împotriva dronelor.

Conform surselor, proiectele majore antidrone aflate în pregătire ar putea produce rezultate concrete abia în perioada 2029-2030.

Din acest motiv, Bucureștiul caută capabilități care să poată fi desfășurate mai rapid pe flancul estic al NATO.

Slovacia ar putea trimite radare, iar Spania a promis elicoptere

Printre variantele discutate se află dislocarea unor sisteme radar din Slovacia, care să contribuie la detectarea dronelor ce se apropie de teritoriul României.

Spania și-ar fi exprimat, la rândul său, disponibilitatea de a trimite elicoptere care pot fi utilizate în misiuni de interceptare și doborâre a dronelor.

Sursele descriu promisiunea Spaniei drept una „foarte bună”, însă detaliile operaționale și calendarul unei eventuale dislocări trebuie încă stabilite.

România solicită senzori noi pentru supravegherea Mării Negre

Pe lista de priorități a României se află și consolidarea supravegherii maritime.

Bucureștiul va solicita sprijin pentru achiziționarea și integrarea mai multor tipuri de senzori care să permită detectarea rapidă a dronelor maritime, a minelor și a altor amenințări la adresa porturilor și infrastructurii energetice.

În paralel, autoritățile române lucrează la actualizarea Sistemului Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea Neagră – SCOMAR.

Modernizarea trebuie să îmbunătățească imaginea operațională asupra activității maritime și să permită identificarea mai rapidă a amenințărilor din apropierea coastelor României.

Extinderea misiunii de deminare cu Turcia și Bulgaria

România urmărește și extinderea mandatului grupului naval creat împreună cu Turcia și Bulgaria pentru combaterea minelor marine aflate în derivă în Marea Neagră.

Potrivit surselor, Bucureștiul dorește ca misiunea să contribuie în viitor și la protejarea infrastructurii critice din regiune.

Pe lista obiectivelor ar putea intra porturile, conductele, cablurile submarine, platformele energetice și alte instalații importante pentru securitatea statelor riverane.

Discuții despre accesul Turciei și Statelor Unite la proiectele europene

La Ankara vor fi discutate și problemele privind accesul companiilor americane și turce la proiectele europene din domeniul apărării.

Statele membre încearcă să găsească o formulă care să permită participarea partenerilor din afara Uniunii Europene, fără ca fondurile europene destinate industriei de apărare să fie direcționate în principal către producători din afara blocului comunitar.

Problema este importantă pentru România, în contextul în care țara are parteneriate strategice atât cu Statele Unite, cât și cu Turcia, dar trebuie să respecte regulile programelor de finanțare ale Uniunii Europene.

Nemulțumiri privind întârzierile livrărilor americane

O altă problemă care va fi ridicată la summit este reprezentată de întârzierile în livrarea unor echipamente militare comandate din Statele Unite.

Potrivit surselor, mai multe state europene sunt nemulțumite de faptul că sistemele contractate nu sunt livrate conform calendarelor stabilite.

Întârzierile afectează planificarea militară și capacitatea statelor de pe flancul estic de a înlocui rapid echipamentele vechi.

Incertitudini privind sosirea avioanelor F-35 în România

Programul F-35 este unul dintre exemplele invocate în discuțiile privind dependența de industria americană și costurile pe termen lung ale echipamentelor militare.

Calendarul inițial prevedea ca România să înceapă să primească avioanele în jurul anului 2030.

Sursele MEDIAFAX susțin însă că nu există în acest moment certitudini privind respectarea termenelor.

„În mod normal, din 2030 trebuia să începem să avem avioanele, dar nu știm exact când vor ajunge. F-35 este și un sistem foarte greu și costisitor de întreținut”, au declarat sursele citate.

Deciziile privind avioanele de generația a cincea, mentenanța și infrastructura necesară sunt considerate mult prea importante pentru a fi tratate exclusiv ca simple achiziții de echipamente.

România ar putea anunța încă 50 de milioane de euro pentru Ucraina

La Ankara, România analizează și anunțarea continuării sprijinului financiar pentru Ucraina la un nivel cel puțin egal cu cel din anul precedent.

Contribuția ar putea ajunge la aproximativ 50 de milioane de euro, potrivit surselor.

Bucureștiul va continua să sprijine financiar achizițiile de apărare pentru Ucraina, dar și pentru Republica Moldova, considerând că securitatea celor două state este direct legată de securitatea României și a flancului estic al NATO.