Polonia în fruntea nedorită a clasamentului, după România

Datorită publicației Comisiei Europene se va putea vedea dacă și în ce măsură politica fiscală poloneză se evidențiază în Europa, notează publicația poloneză. În prezent, se poate însă formula deja teza că, din punctul de vedere al creșterii deficitului, Polonia se află în avangarda Uniunii Europene, deși țara noastră continuă să poarte coroana de regină a deficitului bugetar. Cel mai probabil Polonia nu va ocupa primul loc, dar se află pe o direcție clară în această zonă, scrie Warsaw Journal.

Cum arată finanțele în unele state ale UE este deja parțial cunoscut, pentru că nu doar GUS a publicat datele. România, până acum lider în materie de relaxare bugetară, a raportat date parțiale privind deficitul bugetar cash. Acesta a fost de circa 7,7% din PIB și cu siguranță nu este imaginea completă, deoarece acest indicator nu arată întregul tablou.

În anul precedent, Ministerul Finanțelor din România a raportat că deficitul a ajuns la 8,7% din PIB, însă ulterior s-a dovedit că deficitul întregului sector al finanțelor publice a fost de 9,3% din PIB.
România nu a reușit să ajungă din urmă Polonia, ceea ce se vede și în datele trimestriale. Deși cele mai recente date disponibile sunt pentru trimestrul al treilea din 2025, pe baza lor se poate estima ordinul de mărime. După trimestrul al treilea, deficitul calculat pentru întreg anul era în Polonia de 7% din PIB, iar în România de 8,6% din PIB.

Situația deficitului României

• Primele 2 luni 2026: deficit de 0,70% din PIB (14,23 mld. lei), semnificativ mai mic decât cele 30,24 mld. lei înregistrate în ianuarie-februarie 2025.
• Anul 2025: deficit final estimat între 7,65% și 8,4% din PIB.
• Anul 2024: deficit de 8,65% din PIB în termeni cash, echivalentul a 152,72 miliarde lei, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.

Datoria Poloniei va depăși bariera constituțională

Deficitul mare de la începutul lunii aprilie a fost o surpriză. Ministerul Finanțelor, prezentând proiectul bugetului pe acest an, a recunoscut că deficitul va crește, dar nu a anticipat o asemenea amploare. Comisia Europeană, de asemenea, nu a estimat corect, prognozând în toamnă un deficit de 6,8% din PIB.

Rezultatul de 7,2% din PIB este unul dintre cele mai mari deficite din istorie, cu diferența că în trecut Polonia a înregistrat astfel de niveluri în perioade de criză, iar de această dată nu a existat o criză. Dimpotrivă, economia a crescut într-un ritm solid, cu un PIB în creștere de 3,6%.

Ministerul Finanțelor explică situația prin creșterea puternică a cheltuielilor, la care veniturile nu țin pasul. În primul rând este vorba despre cheltuieli pentru apărare. Dar și cheltuielile sociale sunt mai mari ca niciodată. Actualul guvern a preluat toate transferurile sociale de la predecesori, adăugând câteva proprii, precum programul „Aktywny rodzic” sau renta de văduv.

Efectul este că cheltuielile sociale reprezintă în prezent 17,3% din PIB, față de puțin peste 14% în urmă cu câțiva ani.

„Toate cheltuielile pe care le numim sociale au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani”, a recunoscut în Sejm viceministrul finanțelor Jurand Drop.

În plus, bugetul este tot mai împovărat de costul datoriei. Pe de o parte, dobânzile rămân ridicate în Polonia comparativ cu alte țări, în ciuda reducerilor recente ale dobânzilor. Pe de altă parte, odată cu deficitul tot mai mare crește și datoria, și va continua să crească.

Economiștii de la PKO BP au calculat că pentru a opri acest proces ar fi necesară o consolidare fiscală de 4,5% din PIB, lucru puțin probabil.

Conform datelor GUS, datoria calculată după metodologia UE este deja de 59,7% din PIB. Datoria publică statală, asupra căreia se aplică limita constituțională, este mai mică datorită fondurilor din afara bugetului, însă și pentru aceasta prognozele sunt negative. Majoritatea experților consideră că bariera constituțională va fi depășită în decurs de un deceniu.

Germania păstrează disciplina, Portugalia are excedent

Înainte ca Comisia Europeană să publice statisticile de primăvară, se pot trage deja câteva concluzii.

• Prima:
  • nu toate statele UE, ci doar o minoritate, relaxează politica bugetară la fel de mult ca guvernul de la Varșovia (și cel de la București, evident).
• A doua:
  • statele care erau așteptate să facă acest lucru, potrivit economiștilor, o fac foarte timid.

Dintre cele zece țări cu date preliminare pentru 2025, doar Portugalia și Spania au redus simultan atât deficitul, cât și datoria raportată la PIB. Portugalia a înregistrat chiar un excedent de 0,7% din PIB, iar finanțele sale publice au fost pe plus pentru al doilea an consecutiv.

Deficitul a scăzut și în Italia, deși nu suficient pentru ca datoria să înceapă să scadă. Datoria rămâne mult peste 100% din PIB, iar în 2025 a ajuns la 137,1% din PIB, cu un deficit de 3,1%.

Guvernul de la Roma nu a reușit să coboare sub pragul de 3% din PIB pentru a ieși din procedura de deficit excesiv, la fel ca Polonia. În afara Poloniei, deficitul a crescut în Belgia și Olanda. Creșterea deficitului în Belgia a fost deosebit de mare, de la 4,4% din PIB la 5,3%, cu o datorie de 107% din PIB.

O atenție deosebită merită însă situația finanțelor publice din Germania. Cancelarul Franz Merz și partidul său CDU au venit la putere cu un program de creștere a cheltuielilor publice. Totuși, impulsul fiscal nu se vede încă în finanțele publice germane. Deficitul a fost de 2,7% din PIB, identic cu 2024.

Datoria Germaniei a depășit 60% din PIB, iar Sondervermögen, un fond special din afara bugetului pentru investiții, inclusiv în Bundeswehr, abia începe să funcționeze.

Potrivit Comisiei Europene, deficitul Germaniei ar urma să crească la 3,1% din PIB în 2026. Totuși, relaxarea bugetară întâmpină o reacție socială neobișnuită, iar cuvântul „Sondervermögen” a fost ales „anticuvântul anului 2025” în Germania, fiind perceput ca sinonim cu ascunderea datoriei.

Expoziția „Ștefan Luchian – un artist universal” va fi deschisă publicului începând cu ora 13:00, la Muzeul de Istorie Suceava, și este prezentată de galeristul și curatorul Damian Florea.

Evenimentul este organizat de Muzeul Național al Bucovinei, în colaborare cu mai multe instituții muzeale și organizații din țară, printre care Muzeul Național de Artă al României, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, precum și Fundația Jean Louis Calderon – Galeriile Cornel Florea și Fundația pentru Artă, Natură și Societate.

Potrivit organizatorilor, expoziția reunește 42 de lucrări realizate în diferite tehnici și pe diverse suporturi, acoperind o mare parte din creația lui Ștefan Luchian: flori, peisaje, portrete și naturi statice.

Expoziția este prima de acest tip organizată la Suceava în ultimele decenii, oferind publicului o perspectivă asupra dimensiunii universale a artistului, considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai artei moderne românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.

„Remarcabil reprezentant al artei moderne românești, Ștefan Luchian este considerat un continuator al tradiției inaugurate de Nicolae Grigorescu și Ion Andreescu. Arta sa, rafinată și profund expresivă, emană un umanism cald și o sensibilitate aparte, definindu-l drept unul dintre cei mai valoroși pictori români ai epocii sale. Prin opera lăsată posterității, el a marcat profund pictura românească de la începutul secolului XX și tot ce a urmat după aceea”, a transmis Muzeul Național al Bucovinei.

Vietnam, Filipinele și Singapore: trei piețe asiatice care se deschid pentru producătorii ucraineni pentru prima dată. Dacă Kievul reușește să refacă efectivele de porci după colapsul de anul trecut cauzat de pesta porcină africană (ASF), va intra într-un segment premium unde poate concura cu Uniunea Europeană la preț, și într-o piață din Filipine care a interzis carnea de porc spaniolă în urmă cu patru luni, potrivit Euromaidanexpress.com.

Ucraina a fost timp de 20 de ani un importator net de carne de porc

Ucraina a fost timp de 20 de ani un importator net de carne de porc, un exportator de materii prime care păstrează puțină valoare a recoltei sale în interiorul granițelor. Acest decalaj este ceea ce plătesc gospodăriile ucrainene în fiecare săptămână la supermarket, cel mai vizibil în această primăvară printr-o creștere de 13% într-o săptămână a prețului morcovilor.

Directorul executiv Mykola Babenko a declarat pentru NV Business, într-un interviu publicat pe 20 aprilie, că Asociația Industriei Cărnii vizează o producție anuală de 3 milioane de tone de carne de porc, de cinci până la șase ori mai mult decât producția actuală, cu două treimi destinate exportului. Exporturile actuale de carne de porc ale Ucrainei sunt sub 100 de tone pe an.

De ce acum și de ce Asia

Industria vine după cel mai slab an de la invazia la scară largă. Pesta porcină africană a distrus aproximativ 2 milioane de porci în 2024, aproximativ o treime din efectivul național.

Marjele au scăzut de la 47 de grivne/kg (1,06 dolari) în octombrie 2025 la 7,5 grivne/kg (0,17 dolari) în februarie, pe fondul creșterii costurilor de producție și al importurilor de carne de porc spaniolă ieftină, redirecționată după propriul focar de ASF din Spania, lângă Barcelona, care a inundat piața ucraineană.

Loviturile rusești asupra rețelei electrice au agravat situația începută de boală și importuri. Fermele rămase fără electricitate zile întregi au pierdut controlul climatic, sistemele de furajare și depozitarea la rece, iar unii producători au sacrificat efective întregi.

Logica pieței asiatice

Arhitectura pieței asiatice este motivul pentru care industria vede o ieșire. Prețurile porcilor vii în Asia sunt de 2,5 până la 3 ori mai mari decât în Ucraina, a spus Babenko. Costul de producție în Ucraina este sub 1 euro/kg (1,18 dolari), iar în UE este peste 2 euro/kg (2,36 dolari).

Uniunea Europeană furnizează în prezent jumătate din comerțul mondial cu carne de porc, dar efectivele sale scad, prețurile se prăbușesc, iar ASF a scos produsul spaniol din piețe asiatice importante. Filipinele au interzis importurile de carne de porc din Spania în decembrie 2025. Mexic a făcut același lucru. Aceeași piață din Filipine care s-a închis pentru Spania este printre cele trei care se deschid acum pentru Ucraina.

Previziunile lui Babenko sunt ambițioase: 6 până la 12 miliarde de euro (7,1–14,2 miliarde de dolari) valoare adăugată anuală, 10 milioane de tone de cereale ucrainene direcționate către procesare internă pentru furaje și bioetanol. Acestea sunt cifre de prezentare pentru investitori, nu contracte semnate. Exporturile actuale de carne de porc ale Ucrainei, direcționate în principal către Emiratele Arabe Unite, sunt sub 100 de tone de la începutul anului.

Accesul la piață este real. Întrebarea este dacă producătorii ucraineni pot reconstrui efectivele suficient de rapid în condiții de război pentru a le acoperi.

Logica acestei strategii este similară cu protocolul semnat de Beijing la începutul lunii aprilie, care a deschis piața Chinei pentru făina de grâu ucraineană: exportul unui produs finit de zece ori mai valoros decât materia primă și care necesită de zece ori mai puțină capacitate logistică pentru transport.

„Suntem în fața unui moment crucial pentru România. Un moment al adevărului, în care performanța economică și angajamentele asumate față de români trebuie să fie prioritare”, a afirmat Negrescu.

Acesta a susținut că situația economică s-a deteriorat în ultimele luni.

„România nu e bine. În ultimele zece luni, greșelile comise de la Palatul Victoria au împins țara spre recesiune și au adâncit falea socială. Dacă a greși omenește, a persista în greșeli, este pur și simplu iresponsabilitate”, a declarat el.

Negrescu a afirmat că actuala coaliție poate continua, însă cu o schimbare la nivelul conducerii Guvernului.

„Coaliția pro-europeană poate continua, dar evident, este nevoie de un alt premier. Într-o formulă care funcționează și putem lua decizia aceasta foarte rapid. Pentru că România nu stă într-un singur om, România are nevoie de rezultate”, a spus acesta.

Totodată, social-democratul a criticat direcția actuală a guvernării.

„Avem nevoie de un premier care înțelege contextul, care se consultă și livrează bunăstare. Nu de o guvernare a tăierilor și a taxării românilor”, a declarat Negrescu.

Negrescu a afirmat că efectele măsurilor economice sunt resimțite de mai multe categorii sociale.

„Ilie Bolojan nu este o victimă. Victimele sunt românii care plătesc mai mult. Cei care și-au pierdut drepturile. Cei care fac cu greu față inflației. Mamele, persoanele cu dizabilități, veteranii, fermierii, pensionarii, micii antreprenori”, a spus acesta.

Partidul Social Democrat a votat retragerea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan, în cadrul consultării interne la care au participat aproximativ 5.000 de membri.

„Dacă ar fi să dăm definiția crizei cred că, dacă ne-am uita în dicționar, acolo este fotografia lui Ilie Bolojan”, a spus Lia Olguța Vasilescu.

Ea a explicat ce este o criză și cum se declanșează aceasta.

„Deși ai niște indificatori foarte buni, ai și niște datorii, cum au și alte țări europene cu economii mai puternice decât noi, te duci la Bloomberg și spui că economia ta este în colaps. Și de aici se informează toate marile agenții de rating. Și apoi vii acasă și crești TVA, deși știi ce s-a întâmplat în 2011 și ce cădere a fost, până în momentul în care în 2015 a venit o guvernare PSD care a scăzut TVA. Și crești taxele locale până la triplare, deși ai 5,2 milioane de români în sărăcie. Și pierzi locuri de muncă, aproximativ 54.000 de locuri de muncă în ultimele luni. Și scazi salarii, astfel încât scazi și puterea de cumpărare”, a spus primarul Craiovei.

Social-democrata spune că în ultimele nouă luni datoria publică a crescut.

„Asta ne spune fiecare zi Ilie Bolojan și toți influencerii care sunt în jurul lui că fac reforme și că trebuie să scadă datoria publică. Băieți, de când nu v-ați mai uitat pe cifre? Datoria publică a crescut în ultimele 9 luni la 125 de miliarde în plus”, a spus Lia Olguța Vasilescu.

„El zice că pune lanterna pe șobolanii pe care i-a găsit într-o cămară. Dar în cămară aia nu a fost nici o oglindă ca să se uite în ea și să vadă că șobolanu ăl mare are o singură sprânceană și se uită încruntat către poporul român”, a mai declarat ea.

Magyar a spus că dacă Benjamin Netanyahu va intra pe teritoriul acestei țări după aderarea Ungariei la CPI, va fi arestat.

Péter Magyar spune că l-ar aresta pe Netanyahu dacă acesta ar veni în Ungaria:

„Am arătat clar că Ungaria intenționează să rămână membră a Curții Penale Internaționale.

Dacă o persoană intră pe teritoriul unei țări membre a CPI și se află sub un mandat de arestare, atunci aceasta trebuie să fie luată în custodie”.

Declarația marchează o schimbare de atitudine a lui Péter Magyar.

În urma victoriei sale electorale din aprilie 2026, prim-ministrul ales al Ungariei, Péter Magyar, a vorbit telefonic cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și l-a invitat într-o vizită oficială la Budapesta.

Péter Magyar l-a invitat pe prim-ministrul israelian la celebrarea celei de-a 70-a aniversări a revoluției din 1956.

Potrivit biroului prim-ministrului israelian, Netanyahu a acceptat invitația și, în schimb, l-a invitat pe Péter Magyar la o reuniune interguvernamentală la Ierusalim.

 Vizita a stârnit controverse politice, deoarece mandatul de arestare al CPI împotriva lui Netanyahu este încă în vigoare. Péter Magyar indicase anterior că guvernul său va respecta deciziile instanțelor internaționale, dar în legătură cu această vizită specifică, el a pledat pentru o politică externă pragmatică.

Părțile au descris conversația ca fiind o întâlnire „călduroasă, introductivă”, subliniind menținerea cooperării strategice și pragmatice dintre cele două țări

„În primele luni, coaliția a funcționat acceptabil. Am avut niște termene foarte strânse, în raport cu CE, legat de prelungirea sau blocarea finanțării pe fonduri europene.

Noi a trebuit să facem lucruri într-o logică inversă. În loc să reducem cheltuieli de la stat, am fost puși în situația să începem invers, lucru care a fost discutat în coaliții, în ședințe, acceptat de toată lumea”.

Sunt comentarii pe surse ale lui Ilie Bolojan, de la sediul din Modrogan al PNL, acolo unde liderii organizațiilor PNL s-au întâlnit luni, în contextul ședinței PSD.

„Cred că PSD a încercat să-și recupereze electoratul”

„Din toamnă, probabil, pe fondul sondajelor, în care rezulta că PSD nu mai e la cota pe care o avea la data alegerilor. Se crea treptat un profil de opoziție a PSD în interiorul guvernării, încercând să fie la decizie, dar și să fugă de răspunderea măsurilor adoptate.

Acest lucru s-a accelerat puternic spre final de an. Au apărut discuțiile.

Cred că PSD a încercat să își recupereze electoratul. Se pare că nu a reușit. Pare că din toate sondajele pe care le avem, PSD e sub 20%.

Pare că această strategie nu a dat roade. În tot acest timp, v-am rugat să nu dăm replici, ce ați făcut cei mai mulți și vă mulțumesc.

A fost un plan prin care PSD a încercat să fugă de răspundere. Erau frecvent situații în care la coaliție decideam de comun acord, fără scandal, dar tot ce pleca pe surse era total diferit”, ar mai fi spus acesta.

„Am avut un comportament de amânare, obstrucționare”

De asemenea, Bolojan s-a referit și la inevitabilitatea măsurilor luate în timpul guvernării sale:

„Am zis hai să ne facem că nu vedem, e important să adoptăm proiectele pentru că nu poți corecta un deficit decât cu două măsuri: creșteri venituri, scăderi cheltuieli.

Au avut un comportament de amânare, obstrucționare a lucrurilor care nu sunau bine. Discuțiile pe reforma administrației au început în toamna anului trecut, s-au propus soluții peste soluții, au apărut probleme.

În loc să adoptăm proiectul atunci, l-am adoptat prin februarie, înainte de buget, ca să aibă ceva efecte.

Nu a fost foarte comod să împingi aceste lucruri, dar toate deciziile luate, de la creștere TVA, au fost luate de comun acord, după discuții în coaliție”.

„PSD a mințit, nimeni nu a decis unilateral”

Bolojan a comentat declarațiile PSD, potrivit cărora el nu ar fi fost consultat în privința deciziilor luate, și pe care le-a catalogat drept „mincinoase”.

„Această strategie de a declara în aceste zile, așa cum vedeți, că cineva a decis unilateral, iar PSD nu a participat la decizii, e mincinoasă, nu are legătură cu realitatea, dar se promovează accelerat.

Se pune întrebarea cum s-a ajuns la această decizie a PSD. A fost o cauză că au existat îngrijorări.

Era inevitabil ca adoptând astfel de decizii, să nu apară costuri”.

„Unele decizii au fost de natură să nu dea satisfacție unui partid sau altul”

Ilie Bolojan a vorbit, de asemenea, despre interdependența dintre PSD și PNL, în perspectiva alegerilor din 2028:

„A doua perspectivă e legată de proiecțiile politice, calcule politice din interior care are legătură cu 2028. Primul test: alegerile locale.

PSD are nevoie de un PNL arondat sau afiliat astfel încât să formeze masă critică parlamentară de 40%, având posibilitatea să facă guverne și să acționeze politic.

Era evident că cel puțin o astfel de poziție era una care pentru mine, cel puțin, ca președinte al partidului, e inacceptabilă.

Ne taie orice fel de capacitate de a rămâne reprezentativi în 2028 și de a mai aduna voturi de la cetățeni care să vadă în noi o speranță de modernizare.

În această perioadă de colaborare, unele decizii le-am luat de comun acord ușor, altele destul de greu.

În această perioadă, am fost în situația în care anumite decizii care au fost luate la nivel guvernamental au fost de natură a nu da satisfacție unui partid sau altuia.

Am acționat ca un premier al României, al coaliției, nu al unui partid. Asta a însemnat să nu dau satisfacție. Altfel, coaliția ar fi ajuns la disoluție și tensiuni mai repede”.

„Noi, cei din guvern, nu numai că am inclus tehnologia termonucleară ca una dintre tehnologiile majore de pe Agenda noastră Hightech, dar avem și ambiția ca Germania însăși să conecteze primul reactor termonuclear la rețea. Aceasta va fi o revoluție în producția și furnizarea de energie pentru țara noastră”, a declarat Merz la Târgul de la Hanovra, informează Baha.

„Acolo, într-o zi, vom putea produce combustibil termonuclear – tritiu. Este un progres major. Scopul guvernului federal este de a ajuta această tehnologie de fuziune să realizeze un salt atât de mare încât să putem construi o centrală electrică pe baza ei”, a adăugat el.

Guvernul german a dezvăluit „Planul de acțiune privind fuziunea” în octombrie anul trecut, angajând peste 2 miliarde de euro până în 2029 pentru cercetarea fuziunii, cu scopul de a construi „prima centrală electrică de fuziune din lume”.

Germania și criza de Kerosen

Tot azi, Germania analizează riscul unei crize de aprovizionare cu combustibil pentru aviație, pe fondul conflictului din Iran, iar cancelarul Friedrich Merz a anunțat convocarea Consiliului Național de Securitate, arată Politico.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că va convoca „prompt” Consiliul Național de Securitate pentru a evalua riscurile generate de o posibilă penurie de kerosen în Europa. Decizia vine în contextul tensiunilor crescânde pe piața energetică, alimentate de războiul din Iran.

Consiliul, format din miniștri și experți, a fost creat anul trecut pentru a permite reacții rapide în situații de criză majoră. Convocarea acestuia indică faptul că autoritățile germane consideră situația una potențial gravă, notează Politico.

„Este un vot care dă un mandat extrem de puternic conducerii PSD, mie. E un vot care ne obligă și de care trebuie să ținem cont. În acest moment, Partidul Social-Democrat spune într-o manieră, eu spun, care nu lasă loc de interpretări, că Ilie Bolojan trebuie să plece acasă”, a declarat Sorin Grindeanu la Antena 1.

Liderul social-democrat a spus că nu așteaptă „miracole de la Cotroceni”: „La Palatul Cotroceni, mă gândesc că în zilele următoare vor exista aceste consultări, nemaiexistând o majoritate care să susțină guvernul, și votul nostru a fost unul care spune tot, 97,7%, mă aștept ca urmare a acestor consultări să se degaje o soluție”.

Grindeanu spune, de asemenea că, PSD nu va susține un guvern minoritar și că își dorește să facă parte dintr-o coaliție pro-europeană.

Cu ce mandat merge la Cotroceni

Președintele PSD a fost întrebat dacă partidul va face coaliție cu AUR. „O majoritate care să conțină Partidul Social-Democrat poate să fie una care PSD-ul are în jurul său, fiind cel mai mare partid, partide pro-europene. Nici o altă majoritate, ăsta este mandatul pe care l-am primit, din punctul nostru de vedere nu este posibilă din perspectiva noastră a PSD-ului”, a răspuns Grindeanu.

El a fost întrebat dacă partidul își va retrage miniștrii în condițiile în care Bolojan nu își dă demisia: „Pasul normal este acesta, da”.

Grindeanu a fost întrebat dacă PSD va depune moțiune de cenzură în condițiile în care Ilie Bolojan nu-și dă demisia și continuă 45 de zile: „Toate variantele sunt posibile, evident”.

Grindeanu a explicat și cu ce mandat va merge la Cotroceni: „Unul simplu, ne dorim să continuăm într-o coaliție pro-europeană fără Ilie Bolojan prim-ministru. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci Partidul Social Democrat trece în opoziție. Partidul Social Democrat nu susține un guvern minoritar și Partidul Social Democrat nu face majoritate cu partide extremiste sau antieuropene”.

Conform surselor Mediafax, Ciucu a susținut în ședința liberalilor că PSD „și-a săpat singur propria groapă” și încearcă să atragă și PNL în același declin, în contextul în care social-democrații „nu mai sunt ce au fost” și „se duc în cap”.

Liderul liberal le-ar fi spus colegilor că miza următoarelor luni este una majoră pentru viitorul partidului și că preferă să rămână cu „conștiința împăcată” că a fost luată decizia corectă pentru a duce mai departe generația politică actuală.

În intervenția sa, Ciucu ar fi pledat pentru un PNL puternic, capabil să fie partid major într-o alianță cu formațiuni mai mici, și nu „brelocul PSD”. El ar fi afirmat că liberalii au fost aproape să ajungă partidul mai mic și că, fără „turul de forță” făcut de Ilie Bolojan, PNL ar fi obținut un scor mai slab decât USR.

Sursele mai spun că Ciprian Ciucu a respins ideea că liberalii ar purta responsabilitatea pentru actuala criză, susținând că „nu noi am aruncat România în criză” și că partidul trebuie „să își recupereze sufletul”.

Acesta ar fi transmis că în PNL fiecare a fost liber să se exprime și că partidul trebuie acum să decidă limpede ce direcție dorește să urmeze. Potrivit lui Ciucu iberalii au de ales între „a-și regăsi drumul de liberali” și a accepta statutul de al doilea partid.

Ciucu ar fi mai spus în ședință, potrivit surselor Mediafax, că PNL nu a început atacurile la adresa partenerilor de coaliție și că liberalii au dat dovadă „de prea mult bun-simț”, deși au fost ținta unor atacuri repetate.