Scrisorile lui Keats, inclusiv prima scrisoare pe care i-a scris-o vreodată lui Brawne, sunt datate între 1819 și 1820. Evaluate la aproximativ 2 milioane de dolari, cele 37 de scrisori sunt păstrate într-un portofoliu legat cu marocan aurit. Brawne a fost vecinul lui Keats din Hampstead, de care s-a îndrăgostit și a fost ridicată la rang de muză și zeiță, notează The Guardian.

Descendenții muzei lui Keats au vândut scrisorile la licitație

Printre cele mai faimoase poezii ale lui Keats se numără odele sale din 1819, Oda către o privighetoare, Oda pe o urnă grecească și Către toamnă, care constituie o piatră de temelie a poeziei romantice. Însă scrisorile sale către Brawne – în care dorul său romantic este înfrățit de melancolie – se numără printre cele mai memorabile ale sale.

Brawne a devenit logodnica lui Keats, dar acesta a murit de tuberculoză în februarie 1821, la vârsta de 25 de ani. La moartea ei, în 1865, Brawne a lăsat moștenire scrisorile copiilor ei, care le-au vândut la licitație în 1885. Vânzarea lor l-a inspirat pe Oscar Wilde să scrie un sonet, „Despre vânzarea prin licitație a scrisorilor de dragoste ale lui Keats”.

Portofoliul a fost descoperit printre 17 cărți rare care au reapărut în Manhattan în ianuarie 2025, când o persoană anonimă, care a susținut ulterior că a moștenit cărțile de la bunicul său, a încercat să le vândă la doi comercianți de cărți rare separați, B&B Rare Books și Adam Weinberger Rare Books. Aceștia au raportat tentativa de vânzare lui Alvin Bragg, procurorul districtual din Manhattan, după ce au descoperit că acele cărți erau listate în Registrul Pierderilor de Artă.

„Manhattan este capitala culturală a lumii, găzduind muzee, galerii și comercianți care expun opere de artă și antichități incredibile”, a declarat Bragg într-un comunicat. „Totuși, integritatea acestei piețe este subminată atunci când sunt expuse obiecte furate. Nu vom permite ca orașul nostru să fie un centru pentru artă și antichități traficate.”

Ce se știe despre furt

Cărțile au fost apoi confiscate în baza unor mandate de percheziție, iar la începutul acestui an, un judecător de la Curtea Supremă din New York a autorizat predarea cărților către moștenitorii lui John Hay Whitney și ai soției sale, Betsey Whitney.

Cărțile includ un exemplar din „Finnegans Wake” de James Joyce din 1939; patru scrisori de Wilde care nu au fost incluse în „De Profundis”; scrisorile pe care Wilde i le-a scris iubitului său, Lord Alfred Douglas, din închisoarea Reading, în timpul încarcerării sale pentru „indecență gravă”; și un exemplar din „White Stains” de ocultistul Aleister Crowley din 1898.

Moștenitorii lui Whitney au declarat că cărțile, evaluate împreună la aproape 3 milioane de dolari, vor fi vândute, iar veniturile vor fi donate.

Se știu puține lucruri despre furt, dar la un moment dat între 1982 și 1989, cel puțin 28 dintre cărți au fost furate din moșia lui Whitney din Long Island, iar poliția a fost contactată. Whitney, care a fost ambasador al SUA între 1957 și 1961 și a fost editorul publicației New York Herald Tribune, era cunoscut ca un colecționar de artă pasionat și a moștenit sute de cărți rare de la mama sa.

Furtul de artă era un sport al gentlemanilor

Descoperirea și returnarea cărților au fost gestionate de unitatea de trafic de antichități din Manhattan, condusă de Matthew Bogdanos, un fost colonel al Marinei, care a condus biroul timp de peste un deceniu. Unitatea de trafic de antichități a recuperat până acum peste 6.200 de comori culturale, inclusiv cărți rare, opere de artă și antichități, evaluate la peste 485 de milioane de dolari, și a returnat peste 5.900 dintre acestea proprietarilor sau țărilor de origine.

În 2017, Bogdanos a ordonat confiscarea unei vaze vechi de 2.300 de ani, cunoscută sub numele de Vasul Python, de la Muzeul Metropolitan de Artă din New York. Doi ani mai târziu, peste o duzină de artefacte legate de traficantul Subhash Kapoor au fost confiscate dintr-o galerie de la Universitatea Yale.

Într-un interviu acordat ziarului The Guardian din 2022, Bogdanos a spus că dealerii, colecționarii privați și muzeele au trăit ani de zile indecise în ceea ce privește antichitățile ilicite.

„Ar spune: «O, e puțin cam dubios, dar cui îi pasă. Nimeni nu se uită.» Dar oamenii se uită și spun că nu merită.” El a adăugat că traficul cu antichități furate „odinioară era un sport al gentlemenilor, făcut de gentlemeni pentru gentlemeni. Acum, acești domni și doamne din domeniu sunt încătușați.”

„Vreau să îi asigur pe toți românii că noi nu dezertăm. Miniștrii USR sunt la muncă și vor continua să livreze reforme. Vom face tot ceea ce este necesar pentru ca România să nu piardă acești bani europeni, inclusiv prin preluarea interimatului unor portofolii, dacă va fi nevoie”, a declarat Dominic Fritz.

USR transmite că va rămâne alături de premierul în funcție și va insista ca toate reformele agreate în programul de guvernare să fie duse la capăt și nu va accepta o revenire la negocieri cu PSD în cazul unei colaborări între acesta și AUR.

„Dacă PSD decide să voteze o moțiune de cenzură alături de AUR, nu mai există bază pentru negocieri. Nu am avea nicio garanție că nu vor dezerta sau șantaja din nou”, a avertizat liderul USR.

În perioada următoare, Dominic Fritz va purta discuții oficiale cu partenerii din coaliție, inclusiv cu PNL și UDMR, subliniind că USR negociază doar în cadrul formatelor asumate și respinge categoric existența unor negocieri informale: „România are nevoie de un guvern stabil și responsabil. Nu este momentul pentru calcule electorale sau jocuri politice. Este momentul pentru decizii serioase, în interesul cetățenilor”.

„Un politician cu încredere foarte scăzută în populație, cum este Sorin Grindeanu, nu va reuși niciodată să guverneze din poziția de prim-ministru”,  spune Ciucu.

El spune că, spre deosebire de președintele PSD, Sorin Grindeanu, Bolojan se bucură de un procent aproape 30% din încrederea românilor, în timp ce liderul social – democrat are sub 10% din încrederea românilor.

„Unul dintre motivele pentru care PSD a provocat această criză și, în special, Sorin Grindeanu a provocat această criză este tocmai pentru că ei nu își pot asuma guvernarea. Vă imaginați un guvern cu un prim-ministru care să aibă sub 10%? Orice ar spune ar fi imediat contestat”, declară Ciucu.

El spune că „nu ar avea încredere nici să promulge nici o politică publică, nici un fel de strategie de guvernare, astfel încât va avea, cum a avut și la Ordonanța13, oamenii în stradă”, spune Ciucu.

Ciucu acuză că de aceea PSD ar fi încercat să-i oblige pe liberali să-l dea la o parte pe Bolojan, să-l trădeze, „ceea ce nu se va întâmpla”.

Întrebat dacă Bolojan va rămâne în continuare președintele PNL și va fi sprijinit de partid chiar dacă și-ar pierde funcția de premier, Ciucu a declarat:

„În ceea ce privește sprijinului partidului și atmosfera din sala aceasta, am mare încredere că așa va fi și chiar dacă nu va fi premier”, a spus Ciucu. 

El a mai spus că „Ilie Bolojan are încrederea partidului, are încrederea unei părți mari dintre români”.

Prim-vicepreședintele PNL a declarat că nu a mai văzut demult oameni care să iasă în stradă pentru susținerea unui politician.

„Eu n-am mai văzut de foarte mult timp un politician care să scoată lumea în stradă. Adică oamenii se iasă în stradă pentru a-și susține. (…) Poate dacă aș putea să fac o paralelă la referendumul de demitere a lui Traian Băsescu, de atunci nu am mai văzut oameni care să iasă în stradă, nu pentru o idee, ci pentru a susține un politician”, spune Ciucu. 

Reamintim că PSD și-a retras, luni, sprijinul față de premierul Ilie Bolojan, decizia fiind votată cu un procent de 97,7% din voturi. Cu toate acestea, premierul a declarat că va continua să asigure guvernarea țării.

Ponta a afirmat că nu a susținut actuala formulă guvernamentală încă de la început, motivând că o coabitare între PSD și USR nu avea cum să funcționeze. Potrivit fostului lider al PSD, cele două formațiuni sunt incompatibile politic, iar prezența USR la putere ar fi afectat direct poziția PSD în coaliție.

„Eu nu am votat acest guvern și am explicat și de ce: PSD cu USR nu au cum să facă ceva bun, sunt ca și câinele cu pisica. Domnul Bolojan nu e genul de om care să aibă răbdare să facă pace, iar guvernarea a fost foarte rea în ultimele nouă luni. Pentru PSD, să stea într-un guvern unde toate deciziile și toată puterea sunt la dușmanul lor, USR, care e al patrulea partid al României, e ceva greșit, care îi va costa, nu doar electoral. (…) Eu cred că decizia era normală și necesară”, a declarat Victor Ponta.

Fostul premier a criticat dur și construcția politică din spatele actualei majorități, susținând că includerea USR în ecuația guvernării a dus inevitabil la destrămarea coaliției. În opinia sa, PSD, în calitate de principal partid parlamentar, nu avea de ce să accepte o formulă în care influența decizională ar fi fost deținută de un adversar politic cu o susținere electorală mai redusă.

În același context, Victor Ponta a spus că ieșirea din criza politică depinde în mare măsură de deciziile pe care le va lua președintele Nicușor Dan. El a susținut că șeful statului are un rol esențial în identificarea unei noi formule de guvernare, mai ales într-un moment complicat atât pe plan intern, cât și extern.

„Nu știu ce va face președintele Nicușor Dan, nu știu ce va face AUR, care joacă foarte bine. AUR e în opoziție, pe primul loc în sondaje, probabil va câștiga următoarele alegeri, nu are de ce să ajute nici PSD, nici PNL. Problema este dacă Nicușor Dan, care a forțat această alianță împotriva naturii, va găsi o formulă de guvernare. E greșit să susții un guvern cu 20 la sută. Peste criza noastră internă, se suprapune criza externă, care ne va afecta foarte tare. Barilul a ajuns azi la 120 de dolari și noi nu suntem în stare să facem nimic”, a spus Ponta.

UPDATE 20:50: Numărul participanților din Piața Victoriei scade, iar în zonă mai sunt aproximativ 150 de persoane.

UPDATE: În jurul orei 20:30, în Piața Victoriei se aflau aproximativ 300 de persoane.

Știrea inițială: Câteva sute de persoane s-au adunat, luni, de la ora 18:00, în Piața Victoriei, pentru a-și arăta susținerea față de premierul Ilie Bolojan.

Manifestanții au criticat PSD, spunând că miniștrii partidului nu ar trebui să atace deciziile Guvernului din care fac parte, ci să contribuie la rezolvarea problemelor economice.

O parte dintre participanți au spus că perioada recentă a fost dificilă, din cauza creșterii prețurilor și taxelor, dar că măsurile luate de Guvern sunt necesare pentru reducerea deficitului bugetar.

De asemenea, câteva persoane au protestat în fața sediului Partidului Social Democrat.

PSD a votat pentru retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan

După anunțarea rezultatului de vot, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că PSD va acționa în zilele următoare.

„Când 97,7% dintre colegi îți spun că acesta este mandatul, că Ilie Bolojan trebuie să plece acasă, nu mai este loc de nimic altceva. Am înțeles acest lucru și eu și Claudiu și prin vicepreședinții și toată conducerea partidului vă asigur că în conformitate cu ceea ce ați votat, în zilele următoare vom acționa”, a declarat Grindeanu.

Ilie Bolojan ar fi transmis, în discuții interne din acestă seară din PNL, că toate măsurile importante adoptate de coaliție, inclusiv cele nepopulare, au fost decise de comun acord, iar încercările PSD de a sugera că unele decizii au fost luate unilateral de partenerii de guvernare „nu au legătură cu realitatea”, potrivit unor surse politice.

Tânărul de 20 de ani era polițișt în cadrul IPJ Tulcea. Acesta a fost găsit pe un teren din municipiu.

Potrivit autorităților, nu există indicii cu privire la săvârșirea unei fapte penale.

„La data de 20 aprilie 2026, în jurul orei 16:55, polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Tulcea au fost sesizați cu privire la faptul că, pe un teren, aflat în municipiul Tulcea, a fost găsit un bărbat decedat”, informează IPJ Tulcea.

La fața locului s-au deplasat echipe operative, care au făcut cercetări pentru stabilirea împrejurărilor în care tânărul s-a împușcat.

Potrivit polițiștilor, cercetările sunt continuate sub coordonarea unității de parchet competente.

Social-democrata a susținut că șeful statului este singurul care poate desemna un prim-ministru și convoca partidele parlamentare pentru consultări la Cotroceni.

„Singurul care în acest moment poate nominaliza un prim-ministru este Nicușor Dan. Noi nu putem promite nimic. Ce să promitem noi, pielea ursului din pădure? Nicușor Dan trebuie să convoace toate partidele parlamentare la Cotroceni și să constate noua majoritate”, a afirmat Lia Olguța Vasilescu.

Aceasta a precizat că una dintre principalele probleme pentru PSD a fost relația cu Ilie Bolojan, despre care a spus că a generat tensiuni în interiorul coaliției. Vasilescu a sugerat că o continuare a colaborării în aceleași condiții este dificilă.

„Problema noastră a fost Ilie Bolojan. Eu chiar l-am simpatizat, dar am văzut cum a lucrat într-o coaliție. Dumneavoastră ați mai sta la masă cu cineva care vă spune șobolan?”, a declarat lidera PSD.

Lia Olguța Vasilescu a mai explicat că, în situația în care Nicușor Dan nu reușește să îl convingă pe Ilie Bolojan să demisioneze, următorul pas ar putea fi depunerea unei moțiuni de cenzură în Parlament.

Potrivit acesteia, un astfel de demers ar putea atrage voturi și din partea altor formațiuni politice. „Dacă Nicușor Dan nu-l convinge pe Ilie Bolojan să demisioneze, se trece la moțiune de cenzură, unde s-ar putea să fie și alte partide care să voteze moțiunea”, a spus Vasilescu.

Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cutremurul a avut loc luni seara la ora 18.20 în județul Vrancea.

Seismul a avut magnitudinea 3 și a avut loc la adâncimea de 134,4 kilometri.

Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor Focșani (43 km), Buzău (56 km), Sfântu Gheorghe (70 km), Brașov (79 km), Ploiești (89 km).

Premierul Ilie Bolojan a spus că a luat act de decizia PSD, despre care spune că este „complet greșită și iresponsabilă” față de România, nu față de o persoană.

„Înseamnă periclitarea finanțelorlor țării, aruncarea în aer a guvernării”, a spus Bolojan.

El a precizat, referindu-se la PSD, că „este total anormal să încerci să fii parte a decizei, dar să fugi de răspunderea deciziilor pe care le iei”.

„Vom continua să asigurăm guvernarea țării în așa fel încât să trecem cu bine peste această perioadă”, a adăugat premierul.

Președintele Trump a declarat luni dimineață că un acord de pace cu Iranul va fi semnat „astăzi” la Islamabad și că vicepreședintele Vance era pe drum.

Numai că Vance era încă la Washington, așteptând un semnal de la Teheran înainte de a se îmbarca în avion – un semn al incertitudinii profunde cu privire la ce se va întâmpla în continuare.

Axios dezvăluie că „Trump vrea ca războiul să se încheie acum, în termenii săi. Dar mai este doar o zi până la expirarea armistițiului, Iranul controlează încă Strâmtoarea Ormuz, iar părțile nu au reușit până acum să stabilească nici măcar o întâlnire. Prin urmare, războiul s-ar putea afla în pragul unei expansiuni masive”.

11 April 2026, US, Washington: US President Donald Trump speaks to the media prior to boarding Marine One on the South Lawn of the White House. Photo: Andrew Leyden/ZUMA Press Wire/dpa

„Trump vrea să se termine. Nu-i place că Iranul menține controlul asupra Strâmtorii”

„Vrea să se termine. Nu-i place că Iranul își menține [controlul asupra strâmtorii] peste Orientul Mijlociu. Nu-i place că ne țin asta sub control. Nu mai vrea să lupte. Dar o va face dacă simte că trebuie”, a declarat un oficial al administrației pentru Axios.

Săptămâna trecută s-au înregistrat progrese reale în negocieri. Începând de vineri, declarațiile optimiste ale lui Trump privind pacea iminentă păreau plauzibile.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, tocmai declarase strâmtoarea „complet deschisă”. Piețele globale erau încântate.

A fost nevoie de doar 24 de ore pentru ca situația să revină în pragul războiului.

La câteva ore după ce Araghchi a declarat strâmtoarea deschisă sâmbătă, Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a tras asupra petrolierelor care încercau să o traverseze, invocând reticența lui Trump de a-și ridica propria blocadă.

Oficialii americani au văzut asta ca o dovadă a unei diviziuni între președintele Parlamentului, Mohammad-Bagher Ghalibaf, și comandantul IRGC, generalul Ahmad Vahidi.

„Am crezut că negociază cu oamenii potriviți, că ajunseseră la cocktailul a ceea ce conveniseră, la ceea ce putea fi anunțat”, a declarat un oficial superior al administrației. „Dar ceea ce s-a întâmplat este că echipa iraniană s-a întors, iar IRGC și acești oameni au spus «oh, nu, nu. Nu vorbiți în numele nostru».”

„Nu suntem siguri cine este la conducere”

„Acum există o diviziune reală între aceste facțiuni și nu suntem siguri cine va câștiga. Sperăm că echipa cu care am negociat o va face”, a spus oficialul.

Un al doilea oficial american a declarat pentru Axios: „Nu suntem siguri cine este la conducere și nici ei. Asta se va rezolva de la sine.”

Duminică, 24 de ore mai târziu, SUA au escaladat atacurile, trăgând asupra unei nave de marfă sub pavilion iranian și confiscând-o în afara strâmtorii din Golful Oman.

Comentariile repetate ale lui Trump au amplificat confuzia, acesta oscilând între amenințări, optimism și lipsă de onestitate.

În timp ce negociatorii ofereau 20 de miliarde de dolari în fonduri înghețate pentru stocul de uraniu al Iranului și discutau despre un moratoriu temporar asupra îmbogățirii. Iar Trump le-a spus mai multor reporteri că Iranul a fost de acord să renunțe la uraniu și la îmbogățire.

Declarații contradictorii

WASHINGTON, DC – APRIL 10: President Donald Trump and Eric Trump, executive vice president of Trump Organization Inc., walk to Marine One on the South Lawn of the White House, on Friday, April 10, 2026 in Washington, DC. President Donald Trump is traveling to his winery in Charlottesville, Virginia. (Photo by Al Drago for The Washington Post)

Când negocierile au intrat pe o pantă dificilă, Trump a făcut o serie de declarații contradictorii despre cine din echipa sa urma să meargă în Pakistan și când. Mai întâi Vance nu mergea – apoi mergea, apoi era în aer, apoi nu. Între timp, partea iraniană a rămas neangajată.

Pe fondul declarațiilor sale conform cărora un acord era aproape, Trump a amenințat și cu distrugerea podurilor și centralelor electrice din Iran.

Teheranul bănuia că aceasta era adevărata sa intenție, iar diplomația nu era decât o acoperire pentru un atac surpriză.

„Respectarea angajamentelor este baza unui dialog semnificativ”, a scris luni președintele iranian Masoud Pezeshkian pe X.

Există o neîncredere istorică profundă a Iranului în negocieri

„O neîncredere istorică profundă în Iran față de conduita guvernului american rămâne, în timp ce semnalele neconstructive și contradictorii din partea oficialilor americani transmit un mesaj amar; aceștia cer capitularea Iranului. Iranienii nu se supun forței”, arată Axios.

Mediatorii pakistanezi au încercat să repună procesul pe drumul cel bun și au transmis propuneri între părți.

Cel mai recent proiect acoperă „sancțiuni, îmbogățire, bani, materialul nuclear, viitorul”, a declarat oficialul de rang înalt.

În ciuda afirmațiilor lui Trump, iranienii nu au fost de acord în niciun moment să renunțe definitiv la îmbogățire. „Este undeva între «nu vom construi o armă nucleară» și «nu vom îmbogăți în țara noastră» și «nu vom atinge nimic timp de 5, 10, 15 ani»”, a explicat oficialul.

Deși Trump insistă că nu o va face, oficialii administrației spun că probabil ar dezgheța fondurile iraniene pentru o înțelegere corectă. Unul dintre ei a spus că guvernul iranian este „falimentar”, adăugând: „Ei vor bani, acces la banii lor. Vor ridicarea sancțiunilor.”

„Am dori să menținem anumite condiții, în special în ceea ce privește îmbogățirea viitoare și deschiderea strâmtorii și, poate, obținerea prafului. Dar suntem încă pregătiți să obținem praful noi înșine.”

Echipa lui Trump consideră că Iranul suferă de o presiune economică intensă ca urmare a blocadei: „Credem că nu pot supraviețui acestui lucru. Devastarea economică este reală. Perșii sunt duri și stoici. Dar este mult”.

„Suntem optimiști. Perioada de timp ar putea fi prea optimistă. De aceea vedem discuții despre măsuri provizorii pe frontul economic, cum ar fi deschiderea unei benzi de trecere prin strâmtoare.”

„Până acum nu s-a ajuns la punctul în care Donald Trump a spus să o facem. Și nu este în punctul în care să spună că este cu rea-credință și că vom începe să aruncăm bombe”, a spus oficialul.

O nouă campanie militară?

Trump și echipa sa discută acum cum ar arăta o nouă campanie militară, inclusiv dacă să încerce să cucerească insula strategică Kharg.

Trump spusese că bombardamentele care au început pe 28 februarie se vor încheia în șase săptămâni și s-a asigurat că respectă termenul limită. Dar este posibil ca aceasta să fi fost „doar prima fază”, a spus oficialul.

„Suntem acum în a doua fază. Dacă faza trei este mai multe bombardamente sau un acord de pace, depinde de iranieni.”