„Este un vot care dă un mandat extrem de puternic conducerii PSD, mie. E un vot care ne obligă și de care trebuie să ținem cont. În acest moment, Partidul Social-Democrat spune într-o manieră, eu spun, care nu lasă loc de interpretări, că Ilie Bolojan trebuie să plece acasă”, a declarat Sorin Grindeanu la Antena 1.

Liderul social-democrat a spus că nu așteaptă „miracole de la Cotroceni”: „La Palatul Cotroceni, mă gândesc că în zilele următoare vor exista aceste consultări, nemaiexistând o majoritate care să susțină guvernul, și votul nostru a fost unul care spune tot, 97,7%, mă aștept ca urmare a acestor consultări să se degaje o soluție”.

Grindeanu spune, de asemenea că, PSD nu va susține un guvern minoritar și că își dorește să facă parte dintr-o coaliție pro-europeană.

Cu ce mandat merge la Cotroceni

Președintele PSD a fost întrebat dacă partidul va face coaliție cu AUR. „O majoritate care să conțină Partidul Social-Democrat poate să fie una care PSD-ul are în jurul său, fiind cel mai mare partid, partide pro-europene. Nici o altă majoritate, ăsta este mandatul pe care l-am primit, din punctul nostru de vedere nu este posibilă din perspectiva noastră a PSD-ului”, a răspuns Grindeanu.

El a fost întrebat dacă partidul își va retrage miniștrii în condițiile în care Bolojan nu își dă demisia: „Pasul normal este acesta, da”.

Grindeanu a fost întrebat dacă PSD va depune moțiune de cenzură în condițiile în care Ilie Bolojan nu-și dă demisia și continuă 45 de zile: „Toate variantele sunt posibile, evident”.

Grindeanu a explicat și cu ce mandat va merge la Cotroceni: „Unul simplu, ne dorim să continuăm într-o coaliție pro-europeană fără Ilie Bolojan prim-ministru. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci Partidul Social Democrat trece în opoziție. Partidul Social Democrat nu susține un guvern minoritar și Partidul Social Democrat nu face majoritate cu partide extremiste sau antieuropene”.

Conform surselor Mediafax, Ciucu a susținut în ședința liberalilor că PSD „și-a săpat singur propria groapă” și încearcă să atragă și PNL în același declin, în contextul în care social-democrații „nu mai sunt ce au fost” și „se duc în cap”.

Liderul liberal le-ar fi spus colegilor că miza următoarelor luni este una majoră pentru viitorul partidului și că preferă să rămână cu „conștiința împăcată” că a fost luată decizia corectă pentru a duce mai departe generația politică actuală.

În intervenția sa, Ciucu ar fi pledat pentru un PNL puternic, capabil să fie partid major într-o alianță cu formațiuni mai mici, și nu „brelocul PSD”. El ar fi afirmat că liberalii au fost aproape să ajungă partidul mai mic și că, fără „turul de forță” făcut de Ilie Bolojan, PNL ar fi obținut un scor mai slab decât USR.

Sursele mai spun că Ciprian Ciucu a respins ideea că liberalii ar purta responsabilitatea pentru actuala criză, susținând că „nu noi am aruncat România în criză” și că partidul trebuie „să își recupereze sufletul”.

Acesta ar fi transmis că în PNL fiecare a fost liber să se exprime și că partidul trebuie acum să decidă limpede ce direcție dorește să urmeze. Potrivit lui Ciucu iberalii au de ales între „a-și regăsi drumul de liberali” și a accepta statutul de al doilea partid.

Ciucu ar fi mai spus în ședință, potrivit surselor Mediafax, că PNL nu a început atacurile la adresa partenerilor de coaliție și că liberalii au dat dovadă „de prea mult bun-simț”, deși au fost ținta unor atacuri repetate.

„În primele luni, coaliția a funcționat acceptabil. Am avut niște termene foarte strânse, în raport cu CE, legat de prelungirea sau blocarea finanțării pe fonduri europene.

Noi a trebuit să facem lucruri într-o logică inversă. În loc să reducem cheltuieli de la stat, am fost puși în situația să începem invers, lucru care a fost discutat în coaliții, în ședințe, acceptat de toată lumea”.

Sunt comentarii pe surse ale lui Ilie Bolojan, de la sediul din Modrogan al PNL, acolo unde liderii organizațiilor PNL s-au întâlnit luni, în contextul ședinței PSD.

„Cred că PSD a încercat să-și recupereze electoratul”

„Din toamnă, probabil, pe fondul sondajelor, în care rezulta că PSD nu mai e la cota pe care o avea la data alegerilor. Se crea treptat un profil de opoziție a PSD în interiorul guvernării, încercând să fie la decizie, dar și să fugă de răspunderea măsurilor adoptate.

Acest lucru s-a accelerat puternic spre final de an. Au apărut discuțiile.

Cred că PSD a încercat să își recupereze electoratul. Se pare că nu a reușit. Pare că din toate sondajele pe care le avem, PSD e sub 20%.

Pare că această strategie nu a dat roade. În tot acest timp, v-am rugat să nu dăm replici, ce ați făcut cei mai mulți și vă mulțumesc.

A fost un plan prin care PSD a încercat să fugă de răspundere. Erau frecvent situații în care la coaliție decideam de comun acord, fără scandal, dar tot ce pleca pe surse era total diferit”, ar mai fi spus acesta.

„Am avut un comportament de amânare, obstrucționare”

De asemenea, Bolojan s-a referit și la inevitabilitatea măsurilor luate în timpul guvernării sale:

„Am zis hai să ne facem că nu vedem, e important să adoptăm proiectele pentru că nu poți corecta un deficit decât cu două măsuri: creșteri venituri, scăderi cheltuieli.

Au avut un comportament de amânare, obstrucționare a lucrurilor care nu sunau bine. Discuțiile pe reforma administrației au început în toamna anului trecut, s-au propus soluții peste soluții, au apărut probleme.

În loc să adoptăm proiectul atunci, l-am adoptat prin februarie, înainte de buget, ca să aibă ceva efecte.

Nu a fost foarte comod să împingi aceste lucruri, dar toate deciziile luate, de la creștere TVA, au fost luate de comun acord, după discuții în coaliție”.

„PSD a mințit, nimeni nu a decis unilateral”

Bolojan a comentat declarațiile PSD, potrivit cărora el nu ar fi fost consultat în privința deciziilor luate, și pe care le-a catalogat drept „mincinoase”.

„Această strategie de a declara în aceste zile, așa cum vedeți, că cineva a decis unilateral, iar PSD nu a participat la decizii, e mincinoasă, nu are legătură cu realitatea, dar se promovează accelerat.

Se pune întrebarea cum s-a ajuns la această decizie a PSD. A fost o cauză că au existat îngrijorări.

Era inevitabil ca adoptând astfel de decizii, să nu apară costuri”.

„Unele decizii au fost de natură să nu dea satisfacție unui partid sau altul”

Ilie Bolojan a vorbit, de asemenea, despre interdependența dintre PSD și PNL, în perspectiva alegerilor din 2028:

„A doua perspectivă e legată de proiecțiile politice, calcule politice din interior care are legătură cu 2028. Primul test: alegerile locale.

PSD are nevoie de un PNL arondat sau afiliat astfel încât să formeze masă critică parlamentară de 40%, având posibilitatea să facă guverne și să acționeze politic.

Era evident că cel puțin o astfel de poziție era una care pentru mine, cel puțin, ca președinte al partidului, e inacceptabilă.

Ne taie orice fel de capacitate de a rămâne reprezentativi în 2028 și de a mai aduna voturi de la cetățeni care să vadă în noi o speranță de modernizare.

În această perioadă de colaborare, unele decizii le-am luat de comun acord ușor, altele destul de greu.

În această perioadă, am fost în situația în care anumite decizii care au fost luate la nivel guvernamental au fost de natură a nu da satisfacție unui partid sau altuia.

Am acționat ca un premier al României, al coaliției, nu al unui partid. Asta a însemnat să nu dau satisfacție. Altfel, coaliția ar fi ajuns la disoluție și tensiuni mai repede”.

Noul director al agenției antifraudă a UE avertizează că eforturile de reînarmare ale capitalelor europene sunt un „magnet” pentru infractorii atrași de sumele istorice investite în sectorul apărării.

Organismul de supraveghere antifraudă Olaf a primit un număr tot mai mare de semnalări privind „abateri în domeniul apărării, în special în proiecte de cercetare sau achiziții”, a precizat în raportul său anual publicat luni.

„Dacă investim mai mult în apărare, vom vedea mai multe fraude sau mai multe cazuri în acest domeniu”, a declarat pentru FT, Petr Klement, care a preluat funcția de director al Olaf în februarie.

„Magnetul pentru escroci, magnetul pentru infractori… sunt banii înșiși”, a adăugat el.

Ce anchetează OLAF

Olaf investighează fraudele și neregulile legate de bugetul comun al UE, pe care statele membre l-au folosit pentru a finanța un număr tot mai mare de proiecte de apărare, în special de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022.

Acestea includ un program de 500 de milioane de euro pentru finanțarea munițiilor, împrumuturi de apărare susținute de UE în valoare de 150 de miliarde de euro și un program pentru industria de apărare în valoare de 1,5 miliarde de euro.

„Întrucât aceștia sunt banii cetățenilor europeni și întrucât Olaf are sarcina de a… proteja interesele financiare, suntem ferm dedicați și suntem în gardă”, a declarat Klement, adăugând că acest lucru se referă și la viitorul buget al UE de 2 trilioane de euro, care este în prezent în curs de negociere.

Pe baza constatărilor sale, agenția face recomandări statelor membre și agențiilor UE pentru recuperarea fondurilor legate de fraudă.

Anul trecut, Olaf a cerut statelor membre și instituțiilor UE să recupereze cele 597 de milioane de euro pierdute ca urmare a fraudei sau a altor abateri și să prevină cheltuirea a 18,1 milioane de euro. În ultimul deceniu, anchetele Olaf au dus la recuperarea a 6,8 miliarde de euro, conform raportului său.

„Manipularea licitațiilor publice, prețuri exagerate, clientelism și corupție”

Klement a refuzat să comenteze cazuri specifice legate de apărare, dar a spus că printre problemele din sector se numără „manipularea licitațiilor publice, prețuri exagerate, clientelism [și] corupție”. El a spus că este probabil ca cazurile să apară în țări „cu un sistem de control mai slab… acest lucru nu este o rușine pentru anumite țări sau segmente. Pur și simplu așa funcționează lucrurile de zeci de ani”.

„Oportunitatea de a fura bani îi atrage pe cei care vor să fure”, a adăugat Klement.

Klement, care este ceh și a ocupat anterior funcția de procuror-șef adjunct la Parchetul European (EPPO), a declarat că una dintre „prioritățile sale principale” este să caute o cooperare mai strânsă între Olaf și EPPO, să organizeze mai multe anchete comune și să facă schimb de informații.

În timp ce Olaf desfășoară investigații, autoritățile din statele membre sau EPPO au sarcina de a iniția proceduri judiciare pe baza constatărilor lui Olaf, o lacună legală care a dus la faptul că unele țări, precum Ungaria, nu au urmărit în mod corespunzător anchetele agenției. Ungaria a recuperat și a predat mai puțin de o cincime din fondurile semnalate de Olaf pentru potențiale fraude între 2015 și 2024, conform datelor agenției.

Însă alegerea lui Péter Magyar , care l-a detronat pe premierul Viktor Orbán în urmă cu o săptămână, ar putea anunța schimbări, deoarece Magyar a anunțat că Ungaria se va alătura EPPO. „Consider că este foarte pozitiv ca Ungaria să se alăture EPPO”, a declarat Klement, adăugând că acest lucru ar ajuta „cu siguranță” în lupta împotriva fraudei, de exemplu printr-un schimb mai bun de informații sau prin urmarea recomandărilor Olaf.

„Este un pas înainte foarte rațional și foarte bun.”

Ministrul Agriculturii a spus în discursul rostit la consultarea internă din PSD că după 10 luni de guvernare cu un premier PNL toate datele arată prăbușirea economiei naționale.

„Cam tot ce am propus acestui prim-ministru ca măsură pentru fermieri sau pentru dezvoltarea satului românesc a fost o cursă cu obstacole”, a spus Florin Barbu.

Ministrul a făcut o comparație între perioada august 2024-iunie 2025, guvernarea cu premier PSD, când, spune el, agricultura a beneficiat de 14 acte normative care au asigurat un sprijin de aproape 860 milioane de euro pentru fermieri, și perioada iunie 2025-aprilie 2026, cu un premier PNL, când s-ar fi emis doar 3 acte normative și s-ar fi alocat un sprijin total de numai 200 de milioane de euro.

Florin Barbu a vorbit și despre „un blocaj inexplicabil în guvern. El a spus că propunerea privind mecanismul prin care fermierii să poată achiziționa motorina utilizată în agricultură fără accize și fără TVA este blocată: „Din păcate, acest act normativ, acest mecanism destul de simplu, a rămas blocat în Guvernul României, iar domnul prim-ministru nu și-a făcut timp să stea de vorbă pe acest mecanism important pentru fermierii români”.

Barbu susține că, din cauza măsurilor de austeritate, sistemul bancar ae fi blocat finanțarea pentru fermierii români.

„Putem risca ca peste 3 milioane de hectare în România să nu mai fie cultivate. Ce înseamnă acest lucru? Pierdem peste 600 de milioane de euro subvenții pe cele 3 milioane de hectare și mai mult de atât diminuăm economic în România PIB-ul cu 3 miliarde de euro”, a mai spus ministrul Agriculturii.

El susține că este nevoie „să luăm și să facem schimbări fundamentale”.

Imaginea unui militar israelian care distruge o statuie a lui Isus s-a răspândit rapid pe rețelele de socializare. Imaginea publicată duminică arată un militar care folosește un ciocan. Incidentul s-a produs în orașul creștin Debel din sudul Libanului, potrivit The Times of Israel.

Ulterior, liderii catolici au condamnat profanarea statuii lui Isus susținând că gestul reprezintă un „afront grav” la adresa credinței creștine

Adunarea Catolicilor din Țara Sfântă a transmis luni un protest public prin care își exprimă „indignarea profundă”.

„Acest act constituie un afront grav la adresa credinței creștine”, se arată în declarație, adăugând că acesta apare în urma altor incidente raportate care implică profanarea simbolurilor creștine de către militarii israelieni în sudul Libanului.

În document mai scrie că incidentul reflectă un „eșec tulburător în formarea morală și umană” și se solicită „acțiuni disciplinare imediate și decisive” astfel încât „un astfel de comportament nu va fi nici tolerat, nici repetat”.

Cei 45 de copii au fost localizați și identificați, în cadrul unui eveniment Europol găzduit, săptămâna trecută, la Haga. Evenimentul a reunit experți din 18 țări, alături de Curtea Penală Internațională.

Europol a transmis informațiile autorităților ucrainene pentru a le folosi în cadrul anchetei aflate în curs, potrivit comunicatului de presă publicat.

Experții în informații din surse deschise care au participat la inițiativă au întocmit 45 de rapoarte care conțin informații valoroase ce ar putea conduce la localizarea copiilor deportați, precum informații despre rutele de transport utilizate în timpul relocărilor forțate, persoanele care au participat la deportare, precum directorii orfelinatelor.

Experții au mai realizat rapoarte cu privire la Unitățile militare care au asistat la deportări, persoanele  care au primit copiii deportați sau chiar lagărele în care au fost duși copiii. Există și platforme care prezintă fotografii ale copiilor posibil deportați.

De asemenea, experții au identificat și unitățile militare ruse în cadrul cărora copiii deportați ar putea lupta în prezent, de partea Rusiei, în războiul din Ucraina.

Experții din cele 18 țări au fost aduși împreună pentru a încerca să identifice aceste informații digital, din surse publice. În cadrul evenimentului găzduit, săptămâna trecută, joi și vineri, la Haga,  experții digitali au abilități și sprijin tehnic.

Inițiativa are ca scop sprijinirea anchetelor în curs desfășurate de autoritățile ucrainene, care au documentat transferul forțat sau deportarea a peste 19 500 de copii, conform estimărilor, din teritoriile ocupate către Rusia și Belarus.

Unii dintre acești copii au fost adoptați de cetățeni ruși, în timp ce alții sunt reținuți în lagăre de reeducare sau în spitale de psihiatrie.

Bazându-se pe expertiza lor în colectarea și analiza informațiilor din surse deschise, participanții și-au folosit competențele specializate și metodologiile digitale și din surse deschise avansate pentru a identifica și a urmări copiii.

În plus, aceștia au colectat informații cu privire la persoanele potențial implicate în organizarea sau facilitarea transferului sau deportării acestora. Rezultatele „hackathon-ului OSINT” vor fi analizate în continuare și au fost comunicate, luni, autorităților ucrainene în sprijinul eforturilor lor de investigare, potrivit Europol.

Țările participante au fost România, Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Malta, Țările de Jos (coorganizator), Norvegia, Portugalia, Spania, Ucraina, Regatul Unit și SUA.

Evenimentul a fost al treilea de acest gen și al doilea axat în mod specific pe găsirea copiilor ucraineni care au fost transferați sau deportați cu forța de la reședința lor obișnuită, o infracțiune care poate constitui o crimă de război în temeiul mai multor cadre juridice internaționale esențiale, potrivit Europol.

„În ședința publică din data de 20 aprilie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a soluționat sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 447/1/2026.

Sesizarea a vizat interpretarea dispozițiilor art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum acestea au fost clarificate prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 a Instanței supreme, prin raportare la principiul egalității de tratament consacrat de dreptul Uniunii Europene.

În urma examinării sesizării, Înalta Curte a admis, în parte, sesizarea și a stabilit că indemnizația prevăzută de art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 constituie un element de remunerare în sensul dreptului Uniunii Europene, iar acordarea sa selectivă, în absența unei diferențe obiective și verificabile în conținutul sau valoarea muncii efectiv prestate de categoriile de beneficiari față de cele de non-beneficiari, este susceptibilă să producă o diferență de tratament incompatibilă cu principiul egalității de tratament consacrat de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și de prevederile art. 20, 21 și 31 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În esență, instanța supremă a reținut că acest drept salarial trebuie analizat ca element de remunerare din perspectiva standardelor europene referitoare la egalitatea de tratament. Prin urmare, acordarea sa numai anumitor categorii de magistrați nu poate fi justificată exclusiv printr-un criteriu formal, în lipsa unor diferențe reale, obiective și verificabile privind activitatea efectiv desfășurată.

Totodată, a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea referitoare la chestiunea de drept privind interpretarea efectelor aceleiași decizii, respectiv dacă acest drept trebuie considerat element al indemnizației de încadrare, apreciind că această fusese deja lămurită anterior.

Hotărârea este obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă”, anunță ÎCCJ.

Art. 88^2 alin. (5)din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a reglementat dreptul la diurnă pentru procurorii din cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Conform Deciziei ÎCCJ nr. 13/2023, aceasta are natura juridică a indemnizației de încadrare brute lunare.

Diurna prevăzută de acest articol a fost interpretată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) ca având caracterul unei indemnizații de încadrare, nu un drept salarial distinct.

Din anul 2022, România sărbătorește legal Ziua Independenței. Parlamentul a votat în anul 2021 legea prin care 10 Mai devine Ziua Independenţei Naţionale a României, zi de sărbătoare naţională. Nu este zi liberă, este zi lucrătoare, potrivit Euronews.

Evenimentele istorice au iscat o adevărată controversă în jurul acestei sărbători. De ce? Pe 9 mai 1877, prim-ministrul Mihail Kogălniceanu a citit în Camera Deputaților actul de Independență. Pe 10 Mai, Carol I a semnat documentul oficial. Înainte de comunism, ziua de 10 mai era sărbătorită ca Zi Națională.

Proiectul este înregistrat în Parlament și propune modificarea Codului Muncii, astfel încât 10 mai să fie declarată zi nelucrătoare. În prezent, data este deja recunoscută ca Ziua Independenței Naționale a României, însă angajații lucrează în mod normal în această zi.

Inițiatorii susțin că măsura ar consolida importanța istorică și simbolică a zilei, considerată una dintre cele mai importante din istoria modernă a României.

Propunerea aparține unor parlamentari PNL și a fost depusă în aprilie 2026. Dacă va fi adoptată, 10 mai ar urma să fie introdusă oficial în lista zilelor nelucrătoare din România, alături de celelalte sărbători legale prevăzute de Codul Muncii.

În prezent, România are 17 zile libere legale pe an, iar adoptarea proiectului ar crește totalul la 18. Decizia finală aparține Parlamentului, iar legea trebuie ulterior promulgată și publicată în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.

10 mai, ziua care a definit istoria României: Independența, Regatul și începutul unei noi epoci

Ziua de 10 mai are o semnificație centrală în istoria modernă a României, fiind legată de trei momente esențiale: venirea lui Carol I în țară, proclamarea Independenței și transformarea României în regat. Mult timp, această dată a fost considerată ziua națională a statului român.

Pe 10 mai 1866, Carol I a intrat în București și a fost proclamat domnitor al României. Acest moment a marcat începutul unei perioade de stabilitate politică și modernizare instituțională, considerată decisivă pentru evoluția statului român modern.

Al doilea moment important este legat de Războiul de Independență al României. În acest context, independența României a fost votată de Parlament pe 9 mai 1877, însă pe 10 mai actul a fost promulgat de Carol I. Din acest motiv, data de 10 mai a fost asociată ulterior cu proclamarea independenței și a devenit una dintre cele mai importante sărbători naționale din acea perioadă.

Al treilea moment major are loc pe 10 mai 1881, când România a fost proclamată regat, iar Carol I a fost încoronat rege. Acest eveniment a consolidat statutul internațional al țării și a marcat intrarea României într-o nouă etapă politică și simbolică.

În perioada monarhiei, 10 mai a fost considerată ziua națională a României și era celebrată oficial ca zi a Independenței, zi a Regelui și zi a statului român modern. După 1947, odată cu schimbarea regimului politic, această dată a fost eliminată din calendarul oficial, iar sărbătoarea națională a fost mutată pe alte repere istorice.

Timișenii mai au timp săptămână aceasta până sâmbătă, 25 aprilie, să susțină parcursul celor două finaliste:

Bastionul Maria Theresia din Timișoara, la categoria „Landmark”

Conacul Mocioni din Foeni la categoria „Sanctuare ale Istoriei”.

Votul se poate exprima online, pe platforma oficială destinatiaanului.ro, prin selectarea a minimum 5 categorii din competiție.

Potrivit ultimului anunț oficial oferit de reprezentanții competiției Destinația Anului 2026, Conacul Mocioni se află în top la categoria „Sanctuare ale Istoriei”, alături de alte locații importante, precum Castelul Peleș și Cetatea Alba Iulia.

De asemenea, la categoria „Landmark”, Bastionul Maria Theresia se regăsește în plutonul fruntaș, alături de repere precum Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși, Biserica Neagră din Brașov și Cazinoul din Constanța, unele dintre cele mai recunoscute simboluri ale patrimoniului românesc.

Citeşte comunicatul integral AICI