În meciul de marți seara de pe Cluj Arena au marcat O. Mendy în minutul 73, Macalou în minutul 81 și Simba în minutul 52.

În semifinale, U Cluj va întâlni câștigătoarea din sfertul de finală FC Argeș – Gloria Bistrița.

FC Argeș-Gloria Bistrița se joacă miercuri de la ora 17.30. 30 de ani se împlinesc de când o echipă a Bistriței, tot Gloria, ajungea în finala Cupei României: se întâmpla în 1996, 1-3 cu Steaua București, după ce, cu doi ani înainte, în prima finală din istorie pentru ardeleni, a fost 1-0 cu Universitatea Craiova. 1965 este anul singurei finale jucate de piteșteni în Cupa României. Atunci, sub denumirea Dinamo, au fost învinși de Știința Cluj: U Cluj de azi, la singurul ei trofeu de altfel.

Tot miercuri, dar de la ora 20.30 este programat meciul Universitatea Craiova – CFR Cluj. Clujenii au cinci trofee Cupa României, CFR fiind deținătoarea trofeului după finala din 2025. 2021 e anul în care Universitatea Craiova a câștigat ultima Cupă, ajungând astfel la 7 în palmares.

Ultima partidă din cadrul sferturilor de finală, Dinamo – Metalul Buzău, este programată joi de la ora 20.30.

Un exemplu devenit viral pe platforma X a pretins că arată un atac cu rachete asupra unei baze militare israeliene. În realitate, videoclipul provenea dintr-o explozie produsă în ianuarie într-un cazinou din orașul mexican Culiacán, mai arată Il Post.

Postarea a strâns peste 200.000 de vizualizări în câteva ore, demonstrând cât de rapid se răspândesc astfel de materiale în perioade de criză.

Un alt clip, care a acumulat milioane de vizualizări, ar fi arătat bombardamente masive asupra orașului Tel Aviv. Analizele au arătat însă că imaginile erau generate cu inteligență artificială.

THREAD: Misinformation in the Iran/US/Israel war – 28 February

This video, viewed over five million times, claims to show Iranian ballisitic missiles over Dubai.

But the clip is old. It was filmed in October 2024, showing Iranian missiles fired towards Tel Aviv at the time. pic.twitter.com/8gvTYxMc2d

— Shayan Sardarizadeh (@Shayan86) February 28, 2026

Dezinformarea crește în perioade de conflict

Experți în verificarea informațiilor, inclusiv jurnaliști de la BBC Verify, au semnalat o creștere semnificativă a materialelor false legate de războiul din Orientul Mijlociu.

Unele videoclipuri sunt imagini reale, dar din alte evenimente sau din alte perioade. De exemplu, un clip distribuit masiv pretindea că arată rachete iraniene pe cerul orașului Dubai, însă imaginile proveneau de fapt dintr-un atac din 2024 asupra Israelului.

Alte videoclipuri false sunt generate complet cu inteligență artificială, cum ar fi imagini care ar pretinde să arate corpul liderului suprem iranian sub dărâmături.

Videoclipuri false: de ce se răspândesc atât de repede

În timpul conflictelor majore, imaginile spectaculoase sau șocante sunt distribuite masiv deoarece atrag atenția și emoțiile publicului. În plus, atât susținătorii unei tabere, cât și ai celeilalte au interesul de a promova imagini care să sugereze succes militar sau distrugeri majore.

Platformele sociale amplifică acest fenomen, deoarece algoritmii favorizează conținutul viral, indiferent de veridicitatea lui.

Pe platforma X, simbolul de cont verificat (bifa albastră) nu mai reprezintă neapărat o garanție a credibilității. Oricine poate obține statutul premium plătind un abonament, iar unele conturi monetizează conținutul viral.

Astfel, utilizatorii sunt încurajați să distribuie materiale spectaculoase, chiar dacă acestea sunt false sau manipulate.

Cum pot fi verificate imaginile

Există câteva instrumente care pot ajuta la verificarea conținutului generat cu inteligență artificială, precum tehnologia SynthID dezvoltată de Google sau platforme specializate în analizarea imaginilor.

Totuși, chiar și aceste instrumente nu oferă întotdeauna răspunsuri certe. Din acest motiv, specialiștii recomandă verificarea informațiilor din mai multe surse înainte de distribuirea unor imagini sau videoclipuri virale.

„Pe DN 3 Constanța – Murfatlar, la ieșirea din municipiul Constanța către localitatea Valu lui Traian, județul Constanța, s-au produs 4 accidente rutiere”, transmite INFOTRAFIC. 

Din cele patru evenimente rutiere, trei au fost tamponări. Două s-au petrecut între câte două autoturisme și una în care au fost implicate trei autovehicule. 

De asemenea, a fost înregistrată o coliziune între două autoturisme, în urma căreia două persoane au fost rănite. 

Traficul este dirijat de polițiști și se desfășoară cu dificultate din cauza condițiilor meteo de ceață și al valorilor ridicate. 

Se estimează că în jurul orei 09:00 circulația va fi reluată în condiții normale. 

OpenAI analizează posibilitatea de a furniza tehnologie AI pentru rețelele neclasificate ale NATO, au susținut sursele citate de Reuters. 

Această informație a apărut la scurt timp după ce OpenAI a anunțat un acord pentru implementarea tehnologiei sale pe rețele clasificate ale Departamentului de Apărare. 

Decizia a fost luată după ce administrația condusă de Donald Trump a cerut încetarea colaborării guvernului american cu compania rivală Anthropic.

Încheierea înțelegerii cu OpenAI s-a realizat după ce președintele Trump a cerut încetarea colaborării guvernului american cu compania rivală Anthropic, după ce CEO-ul Dario Amodei, a refuzat înțelegerea cu Pentagonul, declarându-se ferm împotriva folosirii AI pentru supraveghere internă în masă sau pentru arme complet autonome.

Luni, după semnarea contractului cu guvernul american,  compania condusă de Sam Altman a precizat că sistemele sale „nu vor fi utilizate intenționat pentru supravegherea internă a cetățenilor americani” și că tehnologia nu va fi folosită de agenții de informații. 

Cu toate acestea,  în jur de 1.5 milioane de utilizatori ar fi renunțat la Chat GPT, declanșând un boicot față de OpenAI, pe fondul înțelegerii cu Pentagonul. 

COTAR solicită măsuri de urgență din partea Guvernului, pentru evitarea unei crize economice fără precedent, în contextul amenințării de pe piața internațională a carburanților care ar putea avea un impact devastator asupra României. Una dintre măsurile imediate ar putea fi reducerea cel puțin la jumătate a accizelor la benzină și motorină, pentru a susține transporturile, industria și consumul de alimente.

Reprezentanții COTAR îl citează pe ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a pus marți: „Vom putea să ajungem, dacă va depăși barilul 110-120 de dolari, și la acel prag psihologic de 10 lei”.

„Vrem să fim înștiințați în legătură cu demersurile care se fac, la nivel de guvern, pentru a fi absorbit acest șoc, pentru că simpla declarație a ministrului Energiei în legătură cu presupuse demersuri nu ne ajută cu nimic, mai ales după ce am văzut cum ministrul care trebuia să aibă deja situația sub control s-a contrazis în declarații în mai puțin de 24 de ore, pe același subiect”, transmit transportatorii.

COTAR acuză supraimpozitarea carburanților

Conform acestora, acciza la motorină a atins un maxim istoric de 466 euro/1.000 litri (cca. 2.317,59 lei/1.000 litri) anul trecut, situându-se semnificativ peste minimul european de 330 euro. Transportatorii rutieri au solicitat o rambursare a accizei de 150 euro/1.000 litri (aproximativ 0,75 lei/litru), invocând pierderea competitivității din cauza nivelului ridicat al taxei din România față de media UE.

De asemenea, acciza la benzină a crescut de la 1 ianuarie 2025 la 2.528 lei pentru 1.000 de litri, față de nivelul anterior de 2.382 lei. Această majorare, alături de posibile creșteri de TVA, a contribuit la scumpirea carburanților la pompă, cu impact suplimentar și în 2026, depășind în unele momente 8 lei pe litru în funcție de evoluțiile pieței.

„Înțelegem că statul român a profitat până acum de lipsa de reacție a românilor, colectând sume foarte mari de bani la buget din suprataxarea carburanților, dar în situația actuală, prima măsură pe care Guvernul trebuie să o ia este eliminarea măcar pe jumătate a accizelor, pentru a susține economia României. Creșterile accizelor la carburanți influențează direct prețul final plătit de consumatori, nu doar pentru benzină și motorină, ci pentru toate produsele și serviciile, ceea ce poate duce, în situația actuală, la cea mai gravă criză economică, România având o economie bazată pe consum”, a declarant Vasile Ștefănescu, președinte COTAR.

Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Olt, incidentul are loc pe strada Grădiște din municipiul Slatina. 

Autoritățile anunță că în urma evaluărilor, două locuințe au fost afectate direct de alunecarea de teren. Una dintre ele este grav afectată, iar cealaltă a suferit avarii ușoare la nivelul acoperișului.

De asemenea, alte cinci locuințe din zonă sunt considerate în pericol de a fi afectate. 

Serviciile de intervenție au decis evacuare persoanelor din case, fiind astfel relocate 25 de persoane dintre care nouă copii și 16 adulți. 

„Situația este monitorizată de ISU Olt și Comitetul Local pentru Situații de Urgență Slatina”, se arată în finalul informării. 

„Voi ați votat, iar vocea voastră a urcat România pe cea mai înaltă treaptă! Suntem extrem de mândri să anunțăm că Ana Bărbosu a fost desemnată <Female Gymnast of the Year 2025>!
Acest premiu nu este doar o recunoaștere a talentului ei imens, ci și a muncii neobosite și a inimii pe care o pune în fiecare secundă pe covorul de concurs. Ana, ești o inspirație pentru noua generație și o dovadă vie că excelența nu are limite!”, a scris miercuri pe Facebook Federația Română de Gimastică.

Fosta campioană europeană la juniori, Ana Barbosu s-a remarcat la Campionatele Europene de la Leipzig. La individual compus, ea a câștigat medalia de bronz, scria europeangymnastics.com la anunțarea nominalizărilor. Înlocuitoare de ultim moment în finala la paralele, Ana Barbosu și-a continuat parcursul adăugând o altă medalie de bronz, în timp ce a câștigat argintul la bârnă. Păstrându-și cele mai bune performanțe pentru final, Barbosu a executat exercițiul la sol cu stilul și grația obișnuite, câștigând medalia de aur. Între timp, a studiat pentru examenele finale și s-a pregătit pentru mutarea la Universitatea Stanford din SUA, unde concurează acum în sistemul universitar.

Ana Bărbosu a primit 64% din voturi.

La categoria „Gimnastul anului”, Hamlet Manukyan (ARM), vedeta la calul cu mânere, a triumfat cu un total de 1.030.759 de voturi.

Jim Carrey a fost prezent la festivitatea de decernare a premiilor César pentru a i se acorda o distincție onorifică pentru întreaga carieră. Pe parcursul evenimentului parizian, actorul a susținut un discurs de câteva minute în limba franceză, pe care o studiază de ceva vreme, mai arată Il Post.

Artistul a evocat legăturile sale cu Franța și a pomenit despre un înaintaș care se presupune că a venit pe lume acum aproximativ trei secole în Saint-Malo, înainte ca familia sa să se stabilească în Canada.

Motivele apariției teoriilor conspiratiei

După participarea actorului la ceremonie, anumite fotografii și înregistrări video au devenit virale pe platformele online. O parte dintre utilizatori au susținut că înfățișarea fizică a actorului ar fi suferit modificări ciudate, comparativ cu anii trecuți.

Pe baza acestor observații au apărut ipoteze conform cărora persoana aflată pe scenă ar fi fost de fapt un imitator sau un înlocuitor. Afirmațiile au câștigat teren datorită unor postări virale și a unor materiale mai vechi, în care artistul recunoștea că s-a folosit ocazional de dubluri pentru a scăpa de paparazzi.

Teoria a fost stimulată și de o postare realizată de un cunoscut artist britanic, celebru pentru transformările sale impresionante în diverse personalități. Acesta a distribuit imagini prezentând o mască de latex, o perucă și proteze dentare, insinuând că ar fi putut interpreta rolul lui Carrey.

Cu toate acestea, unele publicații au demonstrat că fotografia respectivă ar fi fost realizată prin intermediul inteligenței artificiale și nu constituia o probă autentică.

Dezmintirea oficială din partea organizatorilor César

Reprezentanții galei César au reacționat rapid și au respins categoric zvonurile false. Directorul executiv al evenimentului a precizat că prezența actorului fusese organizată cu luni în avans și că acesta lucrase considerabil la pregătirea discursului său în limba franceză.

Potrivit surselor oficiale, artistul a sosit la Paris însoțit de mai mulți membri ai familiei sale și de apropiați. De asemenea, impresarul actorului a confirmat că persoana apărută pe scena a fost chiar Jim Carrey, iar ipoteza unei înlocuiri cu o sosie nu are nicio noimă.

Astfel de teorii ale conspirației nu reprezintă ceva nou. De-a lungul timpului, zvonuri asemănătoare au circulat în legătură cu numeroși artiști, fie ei muzicieni sau actori cu renume. Frecvent, astfel de speculații își au originea în transformări firești ale aspectului fizic sau în imagini scoase din context, însă se răspândesc cu rapiditate pe internet, alimentând gustul publicului pentru senzațional.

În 1977, România avea o singură televiziune: Televiziunea Română. Programul era limitat, atent controlat și urmărit simultan de milioane de oameni. Vineri seara era, de regulă, rezervată filmului artistic, unul dintre puținele momente de evadare din cotidianul comunist.

Filmul întrerupt de seism

În momentul producerii cutremurului, pe ecrane rula filmul „Dulce și amar”, o producție bulgărească difuzată de TVR în cadrul programului de seară.

Pentru mulți telespectatori, primele semne ale seismului au fost percepute chiar prin intermediul televizorului: imaginea care începea să tremure, sunetul distorsionat, apoi oprirea bruscă a emisiei, pe fondul întreruperii curentului electric.

În doar câteva secunde, filmul a dispărut, iar realitatea a devenit imposibil de ignorat.

După cutremur, televiziunea a intrat în tăcere pentru mai multe ore. Nu au existat transmisiuni speciale, imagini de la fața locului sau relatări în direct. Într-o epocă fără internet și telefoane mobile, lipsa informațiilor a amplificat confuzia și teama.

Pentru mulți români, radioul a devenit singura sursă de știri, iar zvonurile s-au răspândit rapid, pe fondul unei nopți marcate de replici seismice și incertitudine.

Televiziunea ca reper al memoriei colective

Spre deosebire de dezastrele contemporane, cutremurul din 1977 nu a fost surprins în direct. Tocmai de aceea, momentul întreruperii programului TV a rămas adânc întipărit în memoria colectivă.

Pentru o generație întreagă, întrebarea „ce rula la TV atunci?” nu este o simplă curiozitate, ci un reper temporal precis, secunda în care normalitatea unei seri obișnuite s-a rupt definitiv.

La aproape 50 de ani distanță, amintirea filmului întrerupt la ora 21:22 continuă să fie evocată de supraviețuitori. Nu ca un detaliu minor, ci ca simbol al fragilității cotidiene în fața unei catastrofe.

În seara de 4 martie 1977, televiziunea nu a mai spus nimic. Iar România a înțeles, în întuneric și tăcere, amploarea tragediei care tocmai începuse.

Cu puțin peste 100 de zile înainte de startul Cupei Mondiale din 2026, care va avea loc în Statele Unite, Mexic și Canada, participarea Iranului rămâne sub semnul întrebării din cauza conflictului declanșat de Statele Unite și Israel. În tot acest context, ideea unui boicot din partea Teheranului a apărut în spațiul public.

Președintele american Donald Trump a declarat că „nu-mi pasă deloc” în ceea ce privește Iranul în acest context, în cadrul unui interviu în exclusivitate pentru POLITICO: „Cred că Iranul este o ţară foarte greu bătută. Sunt la capătul puterilor.”.

Anterior, președintele Federației Iraniene de Fotbal, Mehdi Taj, a afirmat la televiziunea națională că „după acest atac al Statelor Unite, este puţin probabil să putem lua în considerare Cupa Mondială.” Declarația sa a sporit speculațiile privind o retragere a echipei iraniene din competiție.

FIFA nu ia în calcul, cel puțin în acest moment, o astfel de decizie. Organizația a evitat de-a lungul timpului implicarea în dispute geopolitice legate de turneul final și nu a oferit un comentariu oficial.

Secretarul general al FIFA, Mattias Grafström, a precizat totuși că a „organizat o reuniune” sâmbătă și a spus: „Este prematur să comentăm în detaliu, dar vom urmări îndeaproape evoluţia situaţiei în toate domeniile din întreaga lume.”

Dacă Iranul va participa, echipa trebuie să joace cele trei partide din Grupa G pe teritoriul Statelor Unite. Programul include un meci cu Noua Zeelandă pe 15 iunie, apoi o confruntare cu Belgia pe 21 iunie la Los Angeles și o partidă cu Egipt pe 26 iunie la Seattle.

Ultimul meci a primit denumirea de „meciul mândriei”, în sprijinul comunității LGBTQIA+, fapt care a generat și mai multe controverse la nivel internațional.

În prezent, situația rămâne în continuare nesigură, iar decizia finală a Iranului depinde de evoluția conflictului în care este implicat și de poziția autorităților de la Teheran.