Primii laureați ai noului Ordin European de Merit au fost anunțați marți la Strasbourg, în cadrul unei ceremonii speciale de onoare. Distincția a fost prezentată de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și reprezintă o recunoaștere pentru persoanele care au avut o contribuție importantă la integrarea europeană și la promovarea valorilor Uniunii.

Președinta Republicii Moldova și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, sunt câteva dintre numele care completează această listă importantă pentru comunitatea europeană.

Roberta Metsola a declarat că noul ordin are rolul de a celebra oamenii care au susținut proiectul european și au contribuit la dezvoltarea acestuia.

„Deschidem această nouă sesiune cu o altă tradiție anuală. Pentru prima dată, Europa va onora europeni extraordinari cu Ordinul European al Meritului. Europa a fost întotdeauna construită de femei și bărbați remarcabili din întreaga societate, care au avut curajul să se ridice deasupra trecutului nostru turbulent. Depășind diviziunile, dărâmând barierele, răsturnând dictaturile și depășind crizele pentru a face o diferență pentru continentul nostru și a construi un viitor mai bun. Acest angajament de a construi Europa merită sărbătorit. De aceea, acest Parlament a instituit Ordinul European al Meritului – pentru a-i onora pe cei care nu au crezut doar în Europa, ci au contribuit la construirea ei, de la societatea civilă și mediul academic, la politicieni, la vizionari din arte, cultură și muzică, până la umanitari.”, a afirmat președinta Parlamentului European.

Honoured to announce the first appointments to the European Order of Merit.

These Europeans embody the remarkable diversity of excellence and commitment that drives Europe forward and strengthens its standing across the world.

Their extraordinary achievements remind us that… pic.twitter.com/gTZfS2Agqi

— Roberta Metsola (@EP_President) March 10, 2026

Lista laureaților a fost stabilită de un comitet de selecție format din Roberta Metsola, vicepreședinta Parlamentului European Sophie Wilmès, dar și alte personalități europene importante, precum Ewa Kopacz, Michel Barnier, José Manuel Barroso, Josep Borrell și Enrico Letta.

Propunerile de nume pentru recunoaștere au venit din partea șefilor de stat și de guvern, a președinților parlamentelor naționale și a liderilor instituțiilor europene.

Membri distinși ai Ordinului European de Merit

Printre cei care au primit statutul de membri distinși se află:

• Angela Merkel, fost cancelar al Germaniei

• Lech Wałęsa, fost lider al mișcării Solidaritatea și fost președinte al Poloniei

• Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei

Membri de onoare

La categoria membri de onoare au fost incluși mai mulți lideri politici și personalități europene:

• Valdas Adamkus, fost președinte al Lituaniei

• Jerzy Buzek, fost prim-ministru al Poloniei și fost președinte al Parlamentului European

• Aníbal Cavaco Silva, fost președinte și prim-ministru al Portugaliei

• Sauli Niinistö, fost președinte al Finlandei

• Pietro Parolin, cardinal și secretar de stat al Sfântului Scaun

• Mary Robinson, fostă președintă a Irlandei și fost Înalt Comisar ONU pentru Drepturile Omului

• Maia Sandu, președinta Republicii Moldova

• Javier Solana, fost Înalt Reprezentant al UE pentru politică externă

• Wolfgang Schüssel, fost cancelar al Austriei

• Jean-Claude Trichet, fost președinte al European Central Bank

Membri ai Ordinului European de Merit

Alți laureați provin din domenii diverse, de la societate civilă la cultură și sport:

• José Andrés, fondatorul organizației World Central Kitchen

• Giannis Antetokounmpo, jucător de baschet

• Marc Gjidara, avocat și cercetător

• Sandra Lejniece, medic și cercetător

• Oleksandra Matviichuk, avocat specializat în drepturile omului

• Viviane Reding, fostă vicepreședintă a Comisiei Europene

• membrii formației U2: Bono, The Edge, Adam Clayton și Larry Mullen Jr

Ordinul European de Merit a fost creat anul trecut, cu ocazia aniversării a 75 de ani de la Schuman Declaration. Distincția reprezintă prima recunoaștere civilă de acest tip oferită de o instituție a Uniunii Europene pentru persoanele care au contribuit semnificativ la integrarea europeană sau la promovarea valorilor democratice.

Regulamentul stabilește că, în fiecare an, pot primi această distincție cel mult 20 de persoane.

După anunțul oficial, laureații vor participa la o ceremonie de premiere care va avea loc în timpul sesiunii plenare a Parlamentului European programată în perioada 18-21 mai, la Strasbourg.

„Da”, spune Andrei Țărnea, purtătorul de cuvânt al MAE, întrebat dacă Oana Țoiu va participa miercuri la audierile din Comisia de Politică Externă din Camera Deputaților.

Ședința este programată la ora 12.00.

Situația repatrierii cetățenilor români din Orientul Mijlociu a generat luni schimburi de replici în interiorul coaliției de guvernare, potrivit unor surse MEDIAFAX.

Liderul PSD Sorin Grindeanu a susținut că este necesară clarificarea urgentă a modului în care a fost gestionat procesul de repatriere, afirmând că este în joc credibilitatea Guvernului. El i-a propus premierului Ilie Bolojan trimiterea Corpului de Control la Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

„Cred că trebuie clarificată urgent situația repatrierii românilor din Orientul Mijlociu. Este o problemă de credibilitate a Guvernului. De aceea îi propun premierului să trimită Corpul de Control la MAE. Trebuie ca românii să știe adevărul. Este esențial pentru sănătatea noastră morală ca societate”, ar fi spus Grindeanu, potrivit surselor.

Premierul Ilie Bolojan ar fi respins însă propunerea, afirmând că „nu este momentul” pentru o astfel de verificare.

În discuție a intervenit și liderul USR, Dominic Fritz, care a susținut că ministrul de Externe, Oana Țoiu, este dispusă să ofere explicații publice.

„Doamna Țoiu nu se ferește de explicații”, ar fi spus Fritz.

Grindeanu a replicat că, în opinia sa, există riscul ca subiectul să fie „îngropat”, adăugând că ministrul de Externe va fi audiat oricum în Parlament.

La rândul său, liderul UDMR, Kelemen Hunor, ar fi apreciat că explicațiile oferite de ministrul de Externe într-o conferință de presă anterioară au fost „neconvingătoare” și că sunt necesare clarificări suplimentare.

Dominic Fritz a argumentat însă că momentul nu este potrivit pentru o astfel de dezbatere.

„Nu mi se pare corect să stăm acum să facem asta. Nu acum”, ar fi spus acesta.

Întrebat când ar trebui discutat subiectul, Fritz ar fi răspuns: „Acum este război”.

Grindeanu a insistat că tocmai contextul actual impune verificări suplimentare. Potrivit surselor, el ar fi afirmat că trebuie garantat că nu există abuzuri în procesul de repatriere și că toți cetățenii români sunt tratați egal.

„Situația aceasta nu trebuie lăsată așa. Am înțeles, vreți să îngropați. Vă promit că eu nu voi lăsa lucrurile așa”, ar fi spus Grindeanu în finalul discuției.

Lucrările au fost derulate de către o asociere care include compania românească Citadina 98 și includ soluții tehnice complexe, printre care două poduri noi, peste pârâurile Lepşuleţ şi Lepşa, dar şi 8 viaducte de coastă, plus alte lucrări de consolidare, hidrotehnice și de protecție a mediului, într-o zonă de relief dificil, predominant împădurită.

Proiectul de modernizare a acestui drum a fost inițiat încă din anul 2014. În mai 2017, Consiliul Tehnico-Economic al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) aviza favorabil acest obiectiv de investiții. Pe 5 septembrie, în același an, un alt aviz favorabil venea de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDRAP), în ceea ce privește studiul de fezabilitate.

În cele din urmă, contractul pentru reabilitarea DN2L Soveja – Lepşa a fost semnat pe 27 iulie 2020, cu Asocierea Lemacons SRL – Citadina 98 SA – Trameco SA. Contractul pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor a fost semnat pentru o valoare de 126.778.219,70 lei, cu TVA.

Drumul Național DN2L Soveja – Lepşa este considerat obiectiv de interes național și reprezintă una dintre cele mai importante investiții rutiere din zona montană a județului Vrancea. Reabilitarea și modernizarea DN2L era inclusă în Strategia de dezvoltare a județului. Proiectul de infrastructură îmbunătățește conectivitatea între două zone turistice majore din județ: Lepșa și Soveja, dar are și o componentă economică semnificativă pentru transportul regional și pentru comunitățile locale.

Modernizarea Drumului Național DN2L Soveja – Lepşa a implicat lucrări complexe, ținând cont de faptul că traseul drumului străbate o zonă de munte, în mare parte împădurită, cu numeroase serpentine.

În cadrul proiectului, au fost construite:

• 2 poduri noi, peste pârâurile Lepşuleţ şi Lepşa
• 8 viaducte de coastă
• 92 de podețe casetate tip P2 (cu deschidere de 2 m)
• 5 podețe casetate tip D5 (cu deschidere de 5 m)
• șanțuri și rigole betonate pe o lungime totală de 26km
• suprafață carosabil de 120 mii metri pătrați
• parapet de siguranta pe toată lungimea drumului (16 km)
• ziduri de sprijin
• lucrări de protecţie a mediului
• lucrări hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă – şanţuri, rigole, podeţe pentru colectarea şi dirijarea apelor de la suprafaţa drumului
• relocarea sau protejarea utilităţilor.

Reabilitarea și modernizarea Drumului Național DN2L Soveja – Lepşa va contribui la deschiderea economică a zonei monetane a Vrancei, într-o regiune cu potențial turistic și economic insuficient valorificat.

Preluare: Economedia.ro

Din buget, jumătate din bani merg pe salariile angajaților, adică 2,5 mld. lei și pensii 1,23 mld. lei. Practic, 71% din bugetul serviciului este în zona de salarii și pensii, iar restul înseamnă cheltuieli cu bunuri și servicii sau investiții. Nu este clar care este bugetul propriu zis pentru operațiuni.

Reamintim că, în baza legii, SRI poate desfășura activități comerciale, să dețină firme sub acoperire, iar din aceste activități conexe pot obține venituri suplimentare la bugetul de stat.

Documentul justifică creșterea bugetului prin contextul regional: „Dinamica riscurilor și amenințărilor actuale (…) inclusiv evoluțiile securitare din vecinătatea estică (conflictul din Ucraina)”.

Citește articolul integral pe Gândul.ro.

Ministerul de Externe din Marea Britanie anunță că monitorizează constant țările din Orientul Mijlociu și Europa și își actualizează sfaturile de călătorie pentru cetățenii britanici, potrivit Express.

De la izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, ministerul a mutat mai multe destinații din categoria „sigure” în categoria „restricționate”. Principalele avertizări au vizat Iran și Israel, dar treptat acestea au cuprins și alte țări din regiune, atacate cu rachete și drone de iranieni.

Recent, britanicii au extins sfaturile de călătorie și asupra unor țări europene. În cazul Ciprului, nu există un avertisment „nu călătoriți”. Totuși, ministerul le recomandă britanicilor să ia măsuri de precauție și să urmărească anunțurile autorităților locale. Decizia a fost luată după ce o bază britanică din Cipru a fost atacată cu o dronă.

Britanicii care au vacanțe rezervate în Turcia au fost informați că majoritatea țării rămâne în categoria „sigură”. Cu toate acestea, ministerul britanic îi sfătuiește pe călători să evite „toate călătoriile la o distanță de maximum 10 km de granița cu Siria din cauza luptelor și a unui risc crescut de terorism”. Britanicii mai sunt sfătuiți să urmărească îndrumările oficiale și recomandările pentru criză.

În mod similar, în cazul Greciei nu există avertismente de călătorie. Totuși, ministerul a transmis că „nicio călătorie nu poate fi garantată în siguranță, citiți toate sfaturile din acest ghid.”

La Curtea Supremă a Danemarcei va începe procesul privind vânzările de arme către Israel, potrivit Al Jazeera. Patru organizații umanitare acuză Danemarca de încălcarea dreptului internațional prin exportul de arme către Israel.

În 2025, o instanță inferioară a respins procesul intentat împotriva ministerului de externe al țării de către asociația palestiniană pentru drepturile omului Al-Haq, ActionAid Danemarca și filialele daneze ale Amnesty International și Oxfam.

Organizațiile susțin că Danemarca își încalcă angajamentele internaționale prin vânzarea de piese pentru avioane de vânătoare F-35. Un reprezentant Amnesty a vorbit despre „crime de război și genocid” în cadrul campaniei militare a Israelului în Gaza.

Totuși, Curtea Supremă nu va judeca poziția Danemarcei ci doar dacă organizațiile au dreptul de a testa legalitatea vânzărilor de arme ale țării în instanțe.

Ministerul Finanțelor a publicat marți proiectul bugetului pentru anul 2026, în secțiunea de transparență decizională de pe site-ul instituției.

Documentația publicată include Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2026, Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 și Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2026.

Totodată, Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2026 și proiecția acesteia pentru perioada 2027–2029, împreună cu anexele aferente.

Consultare publică timp de 10 zile

Propunerile și observațiile privind proiectele de acte normative pot fi transmise în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site-ul instituției.

Documentele pot fi consultate pe site-ul Ministerului Finanțelor, în secțiunea dedicată proiectelor de acte normative.

Potrivit datelor prezentate anterior de ministrul Finanțelor, bugetul pentru 2026 ar urma să prevadă investiții de aproximativ 20 de miliarde de euro, o parte semnificativă provenind din fonduri europene, inclusiv din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Trump a declarat luniîntr-o postare că va ataca Iranul „de 20 de ori mai dur” dacă Teheranul va opri comerțul pe ruta maritimă cheie din Golful Persic.

Ali Larijani, șeful Consiliului Național de Securitate al Iranului și consilier principal al liderului suprem asasinat, i-a răspuns astăzi lui Trump pe X, scriind: „Națiunea sacrificială a Iranului nu se teme de amenințările tale goale. Nici măcar cei mai puternici decât tine nu au putut elimina Iranul. Ai grijă să nu fii eliminat tu însuți”, potrivit Sky News.

Transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz, pe care trece o cincime din petrolul mondial, s-a oprit aproape complet după ce Iranul a amenințat că va ataca orice navă care va încerca să treacă prin această zonă, ceea ce a dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor petrolului și gazelor naturale.

În ultimul an, Washingtonul a încercat să reducă fluxul de bani către Moscova. O modalitate este limitarea exporturilor de petrol rusesc către India. Administrația președintelui Donald Trump a impus tarife ridicate asupra unor exporturi indiene și a sancționat două mari companii petroliere rusești, în încercarea de a descuraja achizițiile de țiței din Rusia, arată CNN.

Strategia a început să dea rezultate. India nu a renunțat complet la petrolul rusesc, dar și-a redus semnificativ importurile, orientându-se mai mult către furnizorii din Orientul Mijlociu.

Războiul din Iran schimbă calculele energetice

Situația s-a schimbat însă odată cu ofensiva militară lansată de Statele Unite și Israel asupra Iranului. Escaladarea conflictului a afectat strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel global. Aproape tot petrolul provenit din Golf tranzitează această zonă. În acest moment, prețul petrolului a depășit 100 de dolari pe baril, pentru prima dată de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022.

În plus, Iranul a amenințat că ar putea ataca infrastructura energetică a statelor vecine. Acest lucru amplifică temerile privind întreruperi ale livrărilor.

India se întoarce către petrolul rusesc

Pe fondul incertitudinii din Orientul Mijlociu, India ar putea crește din nou importurile de petrol din Rusia. Potrivit companiei de analiză energetică Kpler, aproximativ 2,5 – 2,7 milioane de barili de petrol pe zi importate de India provin din statele din Golf, precum Irak, Arabia Saudită, Kuweit și Emiratele Arabe Unite. Dacă transporturile prin strâmtoarea Hormuz rămân afectate, petrolul rusesc ar putea deveni din nou o alternativă importantă pentru piața indiană.

Datele Kpler arată că în prezent există aproximativ 130 de milioane de barili de petrol rusesc aflați pe mare. Înseamnă că o parte dintre aceste transporturi pot fi redirecționate rapid către porturile indiene.

Washingtonul acordă o derogare temporară

Statele Unite au acordat recent rafinăriilor indiene o derogare de 30 de zile pentru a cumpăra petrol rusesc aflat deja în tranzit. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că decizia a fost luată pentru a menține fluxul global de petrol și pentru a evita perturbări majore pe piață. Experții spun însă că această soluție este doar temporară. Livrările din Rusia ajung mai lent în India decât cele din Orientul Mijlociu, iar Moscova nu poate compensa complet deficitul provocat de blocajele din Golful Persic.

Totuși, dacă tensiunile din regiune vor continua, presiunea asupra piețelor energetice ar putea crește. Țărilei importatoare precum India vor fi nevoite să caute rapid alternative pentru a-și asigura necesarul de energie.

Prim-ministrul thailandez Anutin Charnvirakul a ordonat funcționarilor publici să economisească energie pe fondul crizei energetice provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, a declarat marți un purtător de cuvânt al guvernului, măsurile luate incluzând suspendarea călătoriilor în străinătate și utilizarea scărilor în loc de lifturi, relatează Reuters.

În Vietnam, autoritățile au solicitat, de asemenea, extinderea utilizării muncii de acasă și au cerut locuitorilor să reducă călătoriile cu autoturisme și motociclete personale.

Pe fondul creșterii prețurilor la benzină, la stațiile de alimentare s-au format cozi, pentru că mulți încearcă să alimenteze în avans, temându-se de o nouă creștere a prețurilor.

Saltul brusc al prețurilor la combustibil este asociat cu întreruperile furnizării de petrol din cauza acțiunilor militare din Orientul Mijlociu.

În unele țări, există temeri că o escaladare ulterioară ar putea duce la deficite de combustibil și restricții noi.