Pachetul de documente aferente proiectului de buget general consolidat pentru anul 2026 a fost publicat marți în transparență. Bugetul este construit pe principii de „responsabilitate fiscală, echilibru și dezvoltare economică sustenabilă”, au comunicat reprezentanții Ministerului Finanțelor.

Potrivit acestora, „proiectul de buget este orientat către mediul de afaceri și relansare economică și se bazează pe un nivel record al investițiilor publice și pe utilizarea extinsă a fondurilor europene, cu obiectivul de a susține creșterea economică și dezvoltarea comunităților locale”.

Proiecția PIB pentru 2026-2027

„Bugetul pentru 2026 este un buget al responsabilității și al dezvoltării și reflectă angajamentul Guvernului pentru menținerea echilibrului între consolidarea fiscală și susținerea investițiilor, astfel încât ajustarea deficitului bugetar să se realizeze gradual, fără să afecteze potențialul de creștere al economiei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit proiectului, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB în 2026, respectiv 127,7 miliarde lei, urmând să scadă la 5,1% din PIB în 2027. Produsul Intern Brut ar urma să ajungă la 2.045 miliarde lei în 2026 și la 2.182 miliarde lei în 2027.

Venituri și cheltuieli bugetare

Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, echivalentul a 36% din PIB, în timp ce veniturile curente sunt estimate la 636,3 miliarde lei, reprezentând 31,1% din PIB. Diferența de aproximativ 100 miliarde lei provine în principal din fonduri europene și alte venituri de capital.

În același timp, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la 864,3 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 55,5 miliarde lei față de anul precedent. Ministerul Finanțelor a subliniat că „această creștere este determinată în principal de investiții, fonduri europene și costurile finanțării datoriei publice, nu de creșterea cheltuielilor de funcționare ale statului”.

Dobânzile cresc cu peste 10 miliarde lei

Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice urmează, de asemenea, să crească de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei în 2026, ajungând la aproximativ 3% din PIB, în contextul menținerii unui nivel încă ridicat al ratelor de dobândă pe piețele financiare.

Investiții publice record

Potrivit proiectului de buget, volumul total al investițiilor ar urma să ajungă la aproximativ 163,8 miliarde lei în 2026, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult decât în 2025. Astfel, ponderea investițiilor depășește 8% din PIB, față de 7,2% în anul precedent.

Cea mai mare parte a investițiilor ar trebui să fie susținută din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde lei, reprezentând aproximativ două treimi din total. Bugetul alocat fondurilor europene crește cu peste 40% față de anul precedent, prin integrarea finanțărilor din politica de coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și instrumentul european SAFE.

PNRR, componentă esențială

Ministerul Finanțelor precizează că aproximativ 6 miliarde lei reprezintă avansuri pentru proiecte finanțate prin instrumentul SAFE al Uniunii Europene, destinat consolidării capacităților de apărare, prin care România poate beneficia până în 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro pentru investiții în infrastructură militară și proiecte cu utilizare duală.

PNRR rămâne o componentă esențială a bugetului pentru 2026, România având de atras încă peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeană. Printre proiectele majore care trebuie finalizate până în august 2026 se numără Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructură spitalicească și investiții în energie și mobilitate urbană.

Programe sociale și compensări la energie

Proiectul de buget include alocări pentru mai multe programe sociale și educaționale. Printre acestea se numără 1,7 miliarde lei pentru sprijinirea vârstnicilor, 1,53 miliarde lei pentru programul „Masă sănătoasă” în școli și 15,48 miliarde lei pentru finanțarea serviciilor sociale pentru copii și persoane cu dizabilități.

De asemenea, sunt prevăzute fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperă cererile de decontare, respectiv 1,75 miliarde lei pentru Ministerul Muncii și 2 miliarde lei pentru Ministerul Energiei.

Alocări mai mari autorităților locale

Bugetul pentru 2026 prevede și resurse suplimentare pentru autoritățile locale. Potrivit Ministerului Finanțelor, nivelul fondurilor alocate comunităților locale ajunge la 86,4 miliarde lei, față de 79 miliarde lei în 2025, aproximativ două treimi din fondurile europene fiind direcționate către proiecte locale și regionale.

Ministerul a explicat că proiectul de buget este construit astfel încât resursele suplimentare să fie orientate prioritar către investiții și absorbția fondurilor europene, în paralel cu continuarea consolidării fiscal-bugetare și menținerea unei politici fiscale considerate responsabile și predictibile.

Atacurile aeriene rusești din Sloviansk, estul Ucrainei, au ucis cel puțin patru persoane și au rănit alte 16, marți, a anunțat Vadym Filashkin, guvernatorul ucrainean al regiunii, care se află în centrul luptelor dintre Kiev și Moscova, potrivit Le Figaro. „Încă o dată, un atac cinist asupra civililor. De data aceasta, rușii au lansat trei bombe aeriene asupra centrului orașului Sloviansk. Șase clădiri de apartamente și zece mașini au fost avariate”, a declarat Filashkin pe Telegram, adăugând că o fată de 14 ani se numără printre răniți.

Unul dintre ultimele centre urbane majore controlate de Kiev în regiunea Donețk

Anterior, anchetatorii ucraineni au raportat două morți și 17 răniți în atentatele cu bombă. De asemenea, au publicat imagini care arată vehicule incendiate și o clădire de apartamente distrusă de atacuri. Orașul Sloviansk, care avea o populație de aproximativ 100.000 de locuitori înainte de invazia rusă la scară largă  lansată în februarie 2022, este situat acum la aproximativ 20 de kilometri în linie dreaptă de linia frontului.

Acesta este unul dintre ultimele centre urbane majore, alături de Kramatorsk, încă controlate de Kiev, în regiunea industrială Donețk, unde forțele rusești înregistrează progrese lente. Președintele ucrainean  Volodimir Zelenski  a indicat vineri că a vizitat regiunea pentru a se întâlni cu mai multe brigăzi.

Brandul Elly Amai a deschis în Santa Monica, California, un magazin care vinde fructe proaspete la prețuri exorbitante, potrivit Le Figaro. În interior pot fi găsite căpșuni sub cupole de sticlă și afine prezentate în cutii asemănătoare celor pentru bijuterii. Prețurile sunt pe măsură. Căpșunile se vând la 19 dolari bucata, cutia cadou cu 30 de afine costă 45 de dolari, un pepene ajunge la 105 dolari, iar un platou de fructe variază între 60 și 80 de dolari.

Reprezentanții magazinului susțin că prețul căpșunilor este foarte mare deoarece sunt cultivate în Japonia, la o „mică fermă organică” din prefectura Tochigi. Ulterior, căpșunile sunt transportate cu mare grijă în SUA într-o călătorie care ține 48 de ore până în magazin.

Conceptul este inspirat de cultura japoneză, unde fructele sunt considerate un produs de lux. De aceea, în Japonia sunt vândute la prețuri destul de mari fiind ambalate meticulos. Totuși, în Statele Unite, fructele sunt abundente și accesibile, ceea ce face conceptul Elly Amai să pară exagerat.

În ciuda controversei, magazinul are clienți din rândul americanilor bogați. Punctul comercial este sezonier, iar reprezentanții magazinului se gândesc să-și mute afacerea și în alte regiuni ale SUA.

Ce spun influencerii despre fructele de lux

În dezbatere au intrat și influencerii. Unii au lăudat conceptul și calitatea produselor, alții și-au exprimat indignarea și au vorbit despre „cea mai mare înșelătorie din Los Angeles”.

„Am mâncat pepeni mai buni de la Trader Joe’s”, a comentat Comfy with Kerry, o tânără care are 274.000 de urmăritori pe TikTok.

„Sunt doar struguri, al naibii de dulci”, a mai spus ea plângându-se și de calitatea căpșunilor.

Personalul i-a explicat că fructele de pe platoul de degustare de 60 de dolari nu conțin căpșunile premium care costă 19 dolari bucata.

„Asta e cea mai mare înșelătorie din Los Angeles”, a fost concluzia femeii.

Un jurnalist prezent la briefingul de marți a relatat că 90% dintre românii cu care a vorbit în aeroport, întorși din Dubai, au spus că nu au simțit niciun sprijin din partea autorităților române. Mulți au fost contactați abia când puneau piciorul în avion sau după întoarcerea acasă.

Jurnalistul a declarat că a petrecut 5 din cele 11 zile de criză în aeroport. A vorbit cu zeci, poate sute de români întorși din Dubai. Mesajele, telefoanele și mailurile trimise autorităților au rămas fără răspuns.

„Am fost contactați abia când ne-am întors acasă sau exact când puneam piciorul în avion, la o săptămână distanță”, i-au relatat cetățenii.

MAE, despre sprijinul consular pentru românii din Dubai

Andrei Țărnea a recunoscut că frustrările sunt justificate. Ministerul a primit zilnic fotografii, mesaje și mulțumiri din partea a sute de cetățeni. Televiziunile au difuzat interviuri cu români mulțumiți de asistența primită.

„Nu sunt surprins că oameni care stau 11 zile într-un hotel de stele, cu piscină și mâncare asigurată, se simt în nesiguranță când văd la televizor drone și rachete”, a spus Țărnea.

Decalajul în comunicare, recunoscut de MAE

Purtătorul de cuvânt a explicat că resursele consulare sunt limitate. Comunicarea personală cu fiecare cetățean român nu a fost posibilă. Germania a folosit voluntari din comunitate pentru centralele telefonice ale ambasadelor. MAE a apelat și el la voluntari din minister.

Efortul echipelor a fost împărțit între comunicare, înregistrarea solicitărilor și organizarea logistică a evacuărilor.

Țărnea a subliniat că răspunsul MAE a fost evolutiv, adaptat unei crize în creștere zilnică. 5.500 de români s-au întors acasă în siguranță, mai mulți decât numărul inițial al solicitărilor de asistență consulară.

„Nu voi spune niciodată că frustrările cetățenilor nu sunt justificate. Dar cifrele contează”, a concluzionat purtătorul de cuvânt al MAE.

Primii laureați ai noului Ordin European de Merit au fost anunțați marți la Strasbourg, în cadrul unei ceremonii speciale de onoare. Distincția a fost prezentată de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și reprezintă o recunoaștere pentru persoanele care au avut o contribuție importantă la integrarea europeană și la promovarea valorilor Uniunii.

Președinta Republicii Moldova și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, sunt câteva dintre numele care completează această listă importantă pentru comunitatea europeană.

Roberta Metsola a declarat că noul ordin are rolul de a celebra oamenii care au susținut proiectul european și au contribuit la dezvoltarea acestuia.

„Deschidem această nouă sesiune cu o altă tradiție anuală. Pentru prima dată, Europa va onora europeni extraordinari cu Ordinul European al Meritului. Europa a fost întotdeauna construită de femei și bărbați remarcabili din întreaga societate, care au avut curajul să se ridice deasupra trecutului nostru turbulent. Depășind diviziunile, dărâmând barierele, răsturnând dictaturile și depășind crizele pentru a face o diferență pentru continentul nostru și a construi un viitor mai bun. Acest angajament de a construi Europa merită sărbătorit. De aceea, acest Parlament a instituit Ordinul European al Meritului – pentru a-i onora pe cei care nu au crezut doar în Europa, ci au contribuit la construirea ei, de la societatea civilă și mediul academic, la politicieni, la vizionari din arte, cultură și muzică, până la umanitari.”, a afirmat președinta Parlamentului European.

Honoured to announce the first appointments to the European Order of Merit.

These Europeans embody the remarkable diversity of excellence and commitment that drives Europe forward and strengthens its standing across the world.

Their extraordinary achievements remind us that… pic.twitter.com/gTZfS2Agqi

— Roberta Metsola (@EP_President) March 10, 2026

Lista laureaților a fost stabilită de un comitet de selecție format din Roberta Metsola, vicepreședinta Parlamentului European Sophie Wilmès, dar și alte personalități europene importante, precum Ewa Kopacz, Michel Barnier, José Manuel Barroso, Josep Borrell și Enrico Letta.

Propunerile de nume pentru recunoaștere au venit din partea șefilor de stat și de guvern, a președinților parlamentelor naționale și a liderilor instituțiilor europene.

Membri distinși ai Ordinului European de Merit

Printre cei care au primit statutul de membri distinși se află:

• Angela Merkel, fost cancelar al Germaniei

• Lech Wałęsa, fost lider al mișcării Solidaritatea și fost președinte al Poloniei

• Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei

Membri de onoare

La categoria membri de onoare au fost incluși mai mulți lideri politici și personalități europene:

• Valdas Adamkus, fost președinte al Lituaniei

• Jerzy Buzek, fost prim-ministru al Poloniei și fost președinte al Parlamentului European

• Aníbal Cavaco Silva, fost președinte și prim-ministru al Portugaliei

• Sauli Niinistö, fost președinte al Finlandei

• Pietro Parolin, cardinal și secretar de stat al Sfântului Scaun

• Mary Robinson, fostă președintă a Irlandei și fost Înalt Comisar ONU pentru Drepturile Omului

• Maia Sandu, președinta Republicii Moldova

• Javier Solana, fost Înalt Reprezentant al UE pentru politică externă

• Wolfgang Schüssel, fost cancelar al Austriei

• Jean-Claude Trichet, fost președinte al European Central Bank

Membri ai Ordinului European de Merit

Alți laureați provin din domenii diverse, de la societate civilă la cultură și sport:

• José Andrés, fondatorul organizației World Central Kitchen

• Giannis Antetokounmpo, jucător de baschet

• Marc Gjidara, avocat și cercetător

• Sandra Lejniece, medic și cercetător

• Oleksandra Matviichuk, avocat specializat în drepturile omului

• Viviane Reding, fostă vicepreședintă a Comisiei Europene

• membrii formației U2: Bono, The Edge, Adam Clayton și Larry Mullen Jr

Ordinul European de Merit a fost creat anul trecut, cu ocazia aniversării a 75 de ani de la Schuman Declaration. Distincția reprezintă prima recunoaștere civilă de acest tip oferită de o instituție a Uniunii Europene pentru persoanele care au contribuit semnificativ la integrarea europeană sau la promovarea valorilor democratice.

Regulamentul stabilește că, în fiecare an, pot primi această distincție cel mult 20 de persoane.

După anunțul oficial, laureații vor participa la o ceremonie de premiere care va avea loc în timpul sesiunii plenare a Parlamentului European programată în perioada 18-21 mai, la Strasbourg.

„Da”, spune Andrei Țărnea, purtătorul de cuvânt al MAE, întrebat dacă Oana Țoiu va participa miercuri la audierile din Comisia de Politică Externă din Camera Deputaților.

Ședința este programată la ora 12.00.

Situația repatrierii cetățenilor români din Orientul Mijlociu a generat luni schimburi de replici în interiorul coaliției de guvernare, potrivit unor surse MEDIAFAX.

Liderul PSD Sorin Grindeanu a susținut că este necesară clarificarea urgentă a modului în care a fost gestionat procesul de repatriere, afirmând că este în joc credibilitatea Guvernului. El i-a propus premierului Ilie Bolojan trimiterea Corpului de Control la Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

„Cred că trebuie clarificată urgent situația repatrierii românilor din Orientul Mijlociu. Este o problemă de credibilitate a Guvernului. De aceea îi propun premierului să trimită Corpul de Control la MAE. Trebuie ca românii să știe adevărul. Este esențial pentru sănătatea noastră morală ca societate”, ar fi spus Grindeanu, potrivit surselor.

Premierul Ilie Bolojan ar fi respins însă propunerea, afirmând că „nu este momentul” pentru o astfel de verificare.

În discuție a intervenit și liderul USR, Dominic Fritz, care a susținut că ministrul de Externe, Oana Țoiu, este dispusă să ofere explicații publice.

„Doamna Țoiu nu se ferește de explicații”, ar fi spus Fritz.

Grindeanu a replicat că, în opinia sa, există riscul ca subiectul să fie „îngropat”, adăugând că ministrul de Externe va fi audiat oricum în Parlament.

La rândul său, liderul UDMR, Kelemen Hunor, ar fi apreciat că explicațiile oferite de ministrul de Externe într-o conferință de presă anterioară au fost „neconvingătoare” și că sunt necesare clarificări suplimentare.

Dominic Fritz a argumentat însă că momentul nu este potrivit pentru o astfel de dezbatere.

„Nu mi se pare corect să stăm acum să facem asta. Nu acum”, ar fi spus acesta.

Întrebat când ar trebui discutat subiectul, Fritz ar fi răspuns: „Acum este război”.

Grindeanu a insistat că tocmai contextul actual impune verificări suplimentare. Potrivit surselor, el ar fi afirmat că trebuie garantat că nu există abuzuri în procesul de repatriere și că toți cetățenii români sunt tratați egal.

„Situația aceasta nu trebuie lăsată așa. Am înțeles, vreți să îngropați. Vă promit că eu nu voi lăsa lucrurile așa”, ar fi spus Grindeanu în finalul discuției.

Lucrările au fost derulate de către o asociere care include compania românească Citadina 98 și includ soluții tehnice complexe, printre care două poduri noi, peste pârâurile Lepşuleţ şi Lepşa, dar şi 8 viaducte de coastă, plus alte lucrări de consolidare, hidrotehnice și de protecție a mediului, într-o zonă de relief dificil, predominant împădurită.

Proiectul de modernizare a acestui drum a fost inițiat încă din anul 2014. În mai 2017, Consiliul Tehnico-Economic al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) aviza favorabil acest obiectiv de investiții. Pe 5 septembrie, în același an, un alt aviz favorabil venea de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDRAP), în ceea ce privește studiul de fezabilitate.

În cele din urmă, contractul pentru reabilitarea DN2L Soveja – Lepşa a fost semnat pe 27 iulie 2020, cu Asocierea Lemacons SRL – Citadina 98 SA – Trameco SA. Contractul pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor a fost semnat pentru o valoare de 126.778.219,70 lei, cu TVA.

Drumul Național DN2L Soveja – Lepşa este considerat obiectiv de interes național și reprezintă una dintre cele mai importante investiții rutiere din zona montană a județului Vrancea. Reabilitarea și modernizarea DN2L era inclusă în Strategia de dezvoltare a județului. Proiectul de infrastructură îmbunătățește conectivitatea între două zone turistice majore din județ: Lepșa și Soveja, dar are și o componentă economică semnificativă pentru transportul regional și pentru comunitățile locale.

Modernizarea Drumului Național DN2L Soveja – Lepşa a implicat lucrări complexe, ținând cont de faptul că traseul drumului străbate o zonă de munte, în mare parte împădurită, cu numeroase serpentine.

În cadrul proiectului, au fost construite:

• 2 poduri noi, peste pârâurile Lepşuleţ şi Lepşa
• 8 viaducte de coastă
• 92 de podețe casetate tip P2 (cu deschidere de 2 m)
• 5 podețe casetate tip D5 (cu deschidere de 5 m)
• șanțuri și rigole betonate pe o lungime totală de 26km
• suprafață carosabil de 120 mii metri pătrați
• parapet de siguranta pe toată lungimea drumului (16 km)
• ziduri de sprijin
• lucrări de protecţie a mediului
• lucrări hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apă – şanţuri, rigole, podeţe pentru colectarea şi dirijarea apelor de la suprafaţa drumului
• relocarea sau protejarea utilităţilor.

Reabilitarea și modernizarea Drumului Național DN2L Soveja – Lepşa va contribui la deschiderea economică a zonei monetane a Vrancei, într-o regiune cu potențial turistic și economic insuficient valorificat.

Preluare: Economedia.ro

Din buget, jumătate din bani merg pe salariile angajaților, adică 2,5 mld. lei și pensii 1,23 mld. lei. Practic, 71% din bugetul serviciului este în zona de salarii și pensii, iar restul înseamnă cheltuieli cu bunuri și servicii sau investiții. Nu este clar care este bugetul propriu zis pentru operațiuni.

Reamintim că, în baza legii, SRI poate desfășura activități comerciale, să dețină firme sub acoperire, iar din aceste activități conexe pot obține venituri suplimentare la bugetul de stat.

Documentul justifică creșterea bugetului prin contextul regional: „Dinamica riscurilor și amenințărilor actuale (…) inclusiv evoluțiile securitare din vecinătatea estică (conflictul din Ucraina)”.

Citește articolul integral pe Gândul.ro.

Ministerul de Externe din Marea Britanie anunță că monitorizează constant țările din Orientul Mijlociu și Europa și își actualizează sfaturile de călătorie pentru cetățenii britanici, potrivit Express.

De la izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, ministerul a mutat mai multe destinații din categoria „sigure” în categoria „restricționate”. Principalele avertizări au vizat Iran și Israel, dar treptat acestea au cuprins și alte țări din regiune, atacate cu rachete și drone de iranieni.

Recent, britanicii au extins sfaturile de călătorie și asupra unor țări europene. În cazul Ciprului, nu există un avertisment „nu călătoriți”. Totuși, ministerul le recomandă britanicilor să ia măsuri de precauție și să urmărească anunțurile autorităților locale. Decizia a fost luată după ce o bază britanică din Cipru a fost atacată cu o dronă.

Britanicii care au vacanțe rezervate în Turcia au fost informați că majoritatea țării rămâne în categoria „sigură”. Cu toate acestea, ministerul britanic îi sfătuiește pe călători să evite „toate călătoriile la o distanță de maximum 10 km de granița cu Siria din cauza luptelor și a unui risc crescut de terorism”. Britanicii mai sunt sfătuiți să urmărească îndrumările oficiale și recomandările pentru criză.

În mod similar, în cazul Greciei nu există avertismente de călătorie. Totuși, ministerul a transmis că „nicio călătorie nu poate fi garantată în siguranță, citiți toate sfaturile din acest ghid.”