Aproximativ 39.300 de studenți din România vor beneficia de burse sociale finanțate din fonduri europene, în valoare de 925 de lei pe lună, prin Programul Educație și Ocupare. Sprijinul este destinat tinerilor proveniți din medii vulnerabile sau din grupuri dezavantajate, pentru a-i ajuta să își continue studiile universitare.

Anunțul a fost făcut marți de europarlamentarul Dan Motreanu, care a precizat că fondurile europene au fost alocate în urma discuțiilor dintre autoritățile române și Comisia Europeană.

Cum vor fi acordate bursele

Ministerul Educației a declanșat deja procedura de selecție a universităților care vor participa la program. După această etapă, instituțiile de învățământ superior vor selecta studenții eligibili care vor primi bursele.

Sprijinul financiar este destinat în special studenților aflați în situații economice dificile, pentru care costurile legate de studii – chirie, transport, materiale educaționale sau cheltuieli de trai – pot deveni un obstacol în continuarea educației universitare.

„Acest sprijin este esențial pentru asigurarea accesului echitabil la educație și pentru reducerea abandonului universitar în România”, a transmis Dan Motreanu.

Pentru prevenirea abandonului universitar

Bursele vor fi acordate lunar și au rolul de a oferi nu doar un ajutor financiar imediat, ci și șansa ca studenții să rămână în sistemul educațional, să își finalizeze studiile și să își construiască ulterior o carieră profesională stabilă.

Programul Educație și Ocupare este finanțat din fonduri europene și urmărește, printre altele, reducerea abandonului universitar și creșterea accesului la educație pentru tinerii din medii defavorizate.

Potrivit europarlamentarului liberal, prin reducerea inegalităților și formarea unei forțe de muncă mai bine pregătite, investițiile în educație contribuie direct la dezvoltarea economică și socială a României.

Decizia a fost anunțată luni de secretarul de stat american, Marco Rubio, care a cerut eliberarea tuturor cetățenilor americani aflați în detenție, inclusiv Mahmood Habibi și Dennis Coyle.

Talibanii au calificat această decizie drept „regretabilă” și au declarat că doresc să rezolve problema prin dialog, scrie Reuters.

Potrivit unui comunicat al purtătorilor de cuvânt ai talibanilor, guvernul de la Kabul este deschis negocierii cu Statele Unite pentru a evita escaladarea tensiunilor și pentru a proteja relațiile diplomatice existente.

Analistii consideră că această desemnare poate avea efecte economice și diplomatice importante, inclusiv sancțiuni împotriva guvernului taliban și restricții în relațiile internaționale ale Afganistanului. În plus, aceasta transmite un semnal clar că Statele Unite urmăresc eliberarea tuturor cetățenilor americani capturați sau reținuți în mod abuziv.

În paralel, comunitatea internațională urmărește cu atenție modul în care talibanii vor răspunde cererilor de eliberare. Experții atrag atenția că dialogul rămâne cea mai eficientă cale de rezolvare a conflictului și de prevenire a unor noi tensiuni. Talibanii au precizat că sunt gata să discute „pas cu pas” despre fiecare caz de detenție și să colaboreze cu mediatori internaționali pentru a evita repercusiuni politice sau economice majore.

Primul scut anti-drone din UE va fi construit de Polonia. Demersul vine după ce în toamna anului 2025, Rusia a lansat aproximativ 20 de drone în spațiul aerian polonez, dar și după ce zilele trecute, drone iraniene Shahed au lovit o bază britanică din Cipru, în contextul atacurilor SUA-Israel asupra Iranului.

Potrivit Financial Times, sistemul polonez se numește San, este dezvoltat de un consorțiu polono-norvegian și este estimat să coste aproximativ 3,5 miliarde de euro.

Sistemul San

Sistemul polonez va cuprinde 18 baterii mobile anti-drone, iar fiecare dintre acestea este echipată cu senzori. Componentele radar și armele montate pe mai multe vehicule vor patrula frontiera poloneză și se vor conecta la sistemele de apărare naționale și aliate, scrie Financial Times.

„Luna septembrie a fost o lecție importantă pentru Polonia, deoarece a trebuit să folosim ceea ce aveam la dispoziție, adică avioane de luptă cu rachete care costă fiecare 1 milion de dolari pentru a doborî drone care costă probabil 1.000 de dolari”, a declarat generalul polonez în retragere Jarosław Gromadziński, potrivit sursei citate.

Sistemul San va combina capacități de război electronic cu opțiuni cinetice. În plus, sistemul va putea lansa drone interceptoare și rachete ghidate capabile să țintească elicoptere care zboară la joasă altitudine și aeronave fără pilot.

Consorțiul polono-norvegian a organizat prima demonstrație pe teren luna trecută, când a prezentat unele dintre armele care vor fi incorporate în sistem.

Primele baterii ale sistemului ar urma să fie livrate forțelor armate poloneze înainte de sfârșitul acestui an. Întregul sistem ar urma să devină operațional în termen de doi ani. 

Cine se opune

Acest proiect este finanțat cu fondurile alocate Varșoviei în cadrul noului program SAFE. Totuși, proiectul s-a lovit de unele obstacole politice, deoarece partidul Lege și Justiție (PiS) se opune utilizării de către Varșovia a împrumuturilor UE. Poziția este motivată de faptul că acest lucru ar da Bruxelles-ului un cuvânt de spus în deciziile Poloniei în materie de achiziții publice.

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a avertizat că s-ar putea opune acestei finanțări cu fonduri provenite din SAFE, sugerând utilizarea rezervelor băncii centrale poloneze ca sursă de finanțare mai ieftină.

Premierul Donald Tusk a anunțat că guvernul său ar putea căuta finanțare alternativă în cazul unui veto prezidențial, pe care l-a calificat ca fiind nejustificat.

San „este un concept complet nou, dar se bazează pe experiența Ucrainei”, a declarat Radosław Piesiewicz, coproprietar al producătorul polonez de radare Advanced Protection Systems (APS).

Pe X, multe conturi americane cu mulți urmăritori distribuie videoclipul lui Donald Trump în care se văd sicriele acoperite cu steaguri americane pe pista bazei aeriene Dover (Delaware), potrivit Le Figaro.

Obiectul furiei lor: șapca albă cu literele aurii „USA” pe care președintele Statelor Unite a păstrat-o pentru a face salutul militar la trecerea cortegiului.

„Ticălosul ăsta nu are absolut niciun simț al demnității sau al aprecierii momentului prezent. Se numește «Transfer demn» dintr-un motiv. Scoate-ți șapca!”, a declarat fostul președinte al Comitetului Național Republican, Michael Steele, acum președinte.

Douglas Heye, fostul director de comunicare al Partidului Republican, a criticat public și el lipsa de considerație a lui Trump.

„Știu ce ar fi spus republicanii dacă Obama ar fi făcut asta – eu aș fi scris declarația. Rușinos”, a scris el despre X.

„Trump a refuzat să-și scoată șapca la ceremonia solemnă de comemorare care a permis celor șase soldați căzuți în Kuweit să aducă un omagiu familiilor lor. Dar spuneți-mi mai multe despre «dragostea lui pentru trupele noastre»”, a spus un utilizator democrat de internet urmărit de un milion de oameni pe rețeaua de socializare.

Imagini ascunse de Fox News

Controversa nu s-a oprit aici. În timp ce șase din zece americani dezaprobă bombardamentele militare în Iran, potrivit unui sondaj publicat de CNN, canalul conservator american Fox News ar fi putut mirosi problema când a văzut șapca pe capul lui Trump. Acesta a difuzat imagini vechi cu președintele american la o altă comemorare, în timpul căreia Donald Trump… nu purta nicio pălărie.

Postul, acuzat că dorește să-și protejeze campionul, și-a cerut scuze în direct, invocând o „greșeală” în selectarea imaginilor, potrivit Le Parisien.

Postul difuzează acum un videoclip cu omagiul fără imagini al președintelui american, „știind cât de lipsit de respect este purtarea unei șepci de baseball [în aceste condiții]”, notează un utilizator de internet foarte urmărit pe X.

Atitudinea lui Donald Trump este cu atât mai criticată cu cât, imediat după ce a adus acest omagiu, a fost văzut jucând golf, hobby-ul său preferat când nu se află la Casa Albă, purtând în continuare aceeași șapcă, vândută cu 55 de dolari pe site-ul web al derivatelor mărcii Trump.

„Incredibil! Donald Trump și-a petrecut ziua jucând golf cu ACEEAȘI ȘAPCĂ pe care a purtat-o în timpul ceremoniei solemne de transfer al rămășițelor a șase soldați uciși în timpul războiului său”, a spus youtuberul Adam Mockler, urmărit de 156.000 de persoane pe Twitter.

O relație complicată cu armata

Nu este prima dată când atitudinea dezinteresată a președintelui american față de pierderile suferite de SUA a fost criticată de la începutul conflictului din Iran, pe 28 februarie.

După ce au fost anunțate primele trei decese, reacția lui Trump la NBC News – explicând că „se aștepta” la victime, în timp ce afirma că operațiunea ar fi „un lucru minunat pentru lume” – a stârnit deja nemulțumiri.

„Și, din păcate, probabil vor mai fi și alte [decese] înainte de sfârșitul conflictului”, a repetat el câteva momente mai târziu într-un videoclip postat pe rețelele de socializare, înainte de a adăuga: „Așa stau lucrurile. Probabil vor mai fi și alții”, atrăgând mânia democraților în special.

La o conferință de presă la Pentagon pe 4 martie, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a criticat mass-media, acuzând-o că se concentrează exclusiv pe soldații morți în încercarea de a da o „imagine proastă” președintelui și operațiunii sale, în loc să documenteze succesele militare ale SUA.

O poziție apărată și de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt. „Presa trebuie să relateze cu acuratețe succesul operațiunii Epic Fury și pagubele pe care le provoacă Iranului”, a declarat ea pentru prezentatoarea CNN Kaitlan Collins.

Încă din primul său mandat, miliardarul a avut o relație complicată cu armata. Printre mai mulți înalți oficiali, informația publicată de presa americană potrivit căreia, în plin război din Vietnam, în 1968, Donald Trump, pe atunci în vârstă de 22 de ani, ar fi manevrat pentru a scăpa de recrutare nu a fost niciodată acceptată.

Chiar dacă și-a exprimat în mod regulat sprijinul pentru armată și veterani, Donald Trump nu s-a abținut niciodată să critice public unii dintre membrii acesteia, precum generalul James Mattis, fostul său secretar de stat pentru apărare, pe care l-a înlocuit cu succesorul său.

Jurnaliștii The Wall Street Journal arată astăzi că Trump a sugerat în public și le-a spus consilierilor în privat că va susține uciderea tânărului Khamenei dacă acesta se dovedește dispus să cedeze cerințelor SUA, au declarat surse oficiale americane.

După ce a declarat luni că războiul s-ar putea termina în curând, președintele SUA a adăugat: „Am putea merge mai departe și vom merge mai departe”.

În special, Trump ar dori ca Iranul, sub noul lider, să renunțe la programul nuclear. Sursele ziarului au sugerat că operațiunea de eliminare a lui Khamenei ar putea fi efectuată de Israel.

Unii dintre consilierii lui Trump l-au încurajat în ultimele zile să articuleze un plan de scoatere a SUA din război și să susțină că armata și-a atins în mare măsură obiectivele, potrivit unor surse.

Deși mulți din baza conservatoare a președintelui susțin încă operațiunea inițială, unii dintre consilierii președintelui și-au exprimat în privat îngrijorarea că un război mai lung ar putea epuiza acest sprijin.

Trump a fost informat despre sondajele nefavorabile legate de război, au declarat sursele.

Sondajele publice publicate în ultimele zile arată că majoritatea americanilor se opun războiului. „Marea majoritate a americanilor susțin încetarea amenințării reprezentate de regimul iranian și susțin uciderea teroriștilor, iar asta este ceea ce președintele Trump va realiza”, a spus Leavitt.

Unii dintre consilierii lui Trump au urmărit cu îngrijorare cum prețurile petrolului au crescut la peste 100 de dolari pe baril.

De asemenea, au primit telefoane în legătură cu alegerile de la jumătatea mandatului din partea unor republicani nervoși, potrivit unor persoane familiarizate cu situația.

Echipa lui Trump a ajuns la concluzia din ultimele zile că are nevoie de un plan de comunicare mai agresiv pentru a convinge publicul despre război, deoarece mulți americani se confruntă cu creșterea prețurilor la benzină, au declarat sursele.

La ieșirea din sediul Poliției din Buftea, unde s-a prezentat pentru semnarea controlului judiciar, fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu, a făcut declarații în fața susținătorilor adunați în fața instituției, fără a răspunde însă întrebărilor legate de anchetă. El a lansat un apel către români să planteze copaci pe 14 martie, zi pe care a desemnat-o drept „Ziua sădirii arborelui”.

Georgescu: Să ne refacem zestrea morală

„Până acum s-au manifestat cuvintele credinței, însă a venit vremea să arătăm acțiunile credinței. De 35 de ani ne sunt răstignite pădurile și credința, iar minciuna s-a răspândit în societate. A venit vremea să stăm demni, să nu mai acceptăm supunerea și să ne refacem zestrea morală”, a declarat acesta.

„Pădurile sunt plămânii noștri”, a spus Georgescu, revenind la temele sale obișnuite de discurs și îndemnând românii să planteze arbori sau pomi fructiferi.

Românii, chemați la plantat arbori

„Chem tot poporul român, de la mic la mare, să sădească un puiet de arbore sau de pom fructifer din sămânță românească, oriunde se poate: în curtea proprie, în curtea școlii, în curtea bisericii, la marginea drumului sau a râului ori în livada unei mănăstiri”, a spus el, adăugând că „în momentul în care sădești un pom, dai viață țării”.

Georgescu a folosit prilejul pentru a anunța că sâmbătă va fi prezent la Mănăstirea Căldărușani, unde va participa la refacerea livezii mănăstirii.

Fostul candidat la președinție nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor referitoare la anchetă, dar a oferit autografe celor care îl așteptau în fața sediului Poliției.

Australia va trimite un avion de recunoaștere militar, rachete aer-aer și aproximativ 85 de soldați în regiunea Golfului Persic, la cererea Emiratelor Arabe Unite.

Anunțul a fost făcut de prim-ministrul țării, Anthony Albanese. Potrivit lui, misiunea ar trebui să ajute la protejarea Emiratelor Arabe Unite de eventuale lovituri din partea Iranului și va avea un caracter exclusiv defensiv.

Guvernul a precizat că operațiunea este programată să dureze în jur de patru săptămâni și are ca scop și asigurarea securității cetățenilor australieni aflați în regiune. Autoritățile subliniază că nu este vorba de intrarea în război, ci doar de sprijinirea unui aliat și de consolidarea sistemului de apărare aeriană.

Conform guvernului, la momentul declanșării conflictului în țările din Orientul Mijlociu se aflau aproximativ 115.000 de cetățeni australieni, dintre care aproximativ 24.000 în Emiratele Arabe Unite.

Albanese a declarat separat, marți, că autoritățile din Canberra au acordat oficial azil pentru cinci membre ale echipei feminine de fotbal a Iranului , care vizitau Australia pentru Cupa Asiei Feminin a Confederației Asiatice de Fotbal din 2026, care va avea loc în Queensland.

Albanese a declarat că femeilor li s-au eliberat vize și au fost mutate într-un loc sigur cu asistența Poliției Federale Australiene.

„Australienii au fost mișcați de situația dificilă a acestor femei curajoase. Sunt în siguranță aici și ar trebui să se simtă ca acasă aici”, a declarat Albanese reporterilor.

Pe fondul implicării tot mai vizibile a unor actori regionali și globali, violențele riscă să se extindă dincolo de granițe, transformând criza sudaneză într-un conflict regional cu impact major asupra securității Africii și a zonei Mării Roșii, scrie The Times.

Conflictul izbucnit în aprilie 2023 între Forțele Armate Sudaneze (SAF) și Forțele de Sprijin Rapid (RSF) a devastat Sudan, provocând una dintre cele mai grave crize umanitare din lume. Potrivit ONU, aproximativ 13 milioane de persoane au fost strămutate, iar ambele tabere sunt acuzate de crime de război. Un raport ONU indică inclusiv „semne distinctive ale genocidului” în regiunea Darfurului de Nord.

Războiul din Sudan, alimentat de alianțe externe

Analiști de la centre de cercetare internaționale arată că războiul din Sudan este susținut indirect de rețele complexe de alianțe. RSF ar beneficia de sprijin din partea Emiratele Arabe Unite, în timp ce SAF este sprijinit de un bloc regional condus de Arabia Saudită, alături de Qatar, Turcia și Egipt. Miza principală este controlul rutelor comerciale din zona Mării Roșii, esențiale pentru comerțul global.

Efectele conflictului sunt deja vizibile în statele limitrofe. La granița cu Ciad, violențele recente au determinat închiderea unor puncte de trecere folosite de refugiați. În Sudanul de Sud, instabilitatea politică s-a accentuat, iar ONU avertizează asupra riscului reizbucnirii unui nou război civil.

Cea mai îngrijorătoare evoluție vizează Etiopia, unde mobilizări militare masive și tensiuni cu Eritreea pot duce la deschiderea unui nou front. Experții avertizează că reluarea conflictului din Tigray ar putea „metastaza” și s-ar putea conecta direct cu războiul din Sudan, amplificând instabilitatea regională.

Apelul are ca scop sprijinirea „a cinci milioane de persoane din 30 de provincii afectate în următoarele 16 luni, în special a celor afectate direct de ostilități, de distrugerea infrastructurii și de întreruperea serviciilor esențiale”, a transmis IFRC într-un comunicat, potrivit Le Figaro.

Apelul este de 40 de milioane de franci elvețieni (peste 44 de milioane de euro). „Pe măsură ce nevoile umanitare cresc brusc zi după zi, acest apel de urgență va spori ajutorul vital și va oferi sprijin celor mai afectați”, a declarat Maria Martinez, șefa delegației IFCR în Iran, într-un comunicat.

„Societatea Semilunii Roșii Iraniene și-a mobilizat imediat rețeaua de personal și voluntari pentru a ajuta comunitățile afectate de ostilități. Această activitate pe teren, condusă de Societatea Semilunii Roșii Iraniene și IFRC, este esențială pentru a salva vieți – fiecare moment contează”, a adăugat ea.

Potrivit IFRC, peste 2100 de echipe de intervenție și peste 6500 de angajați și voluntari au fost mobilizați pentru a sprijini comunitățile din 197 de orașe din întreaga țară.

Tânărul în vârstă de 31 de ani ar dori să se concentreze asupra unei proceduri judiciare inițiate în Elveția, potrivit Le Figaro.

Alain-Fabien intentase acțiuni legale în Elveția pentru a suspenda executarea testamentului tatălui său, acesta decedând pe 18 august 2024, la vârsta de 88 de ani . „Fac presiuni pentru ca sora mea să fie declarată nedemnă de a moșteni. Nu vreau să primească nimic, nici măcar un cent”, a insistat el în decembrie 2025, invocându-se prevederile legislației elvețiene. Cu toate acestea, retragerea sa din procedurile franceze nu ar însemna abandonarea acțiunii legale.

În 2015, primul testament întocmit de „Samuraiul Cinematografiei” a lăsat moștenire jumătate din averea sa fiicei, Anouchka Delon, iar restul a împărțit între cei doi frați ai săi. Aproximativ șase milioane de euro pentru fiecare dintre fii, cincisprezece milioane pentru Anouchka. Alain-Fabien nu a contestat această împărțire. Dar în 2022, un al doilea testament, semnat în Elveția, l-a înlocuit pe primul. Acesta a făcut-o pe fiica lui Delon unică moștenitoare a drepturilor morale și a primit o donație de 51% din acțiunile companiei elvețiene a lui Alain Delon. Fratele ei consideră că tatăl lor nu a mai fost capabil să întocmească un testament după accidentul vascular cerebral suferit în iunie 2019.

Alain-Fabien Delon i-a propus surorii sale o înțelegere amiabilă

Potrivit  BFMTV, o întâlnire de conciliere a avut loc în Elveția în februarie, dar nu s-a ajuns la niciun acord. În decembrie 2025, cel mai mic fiu al lui Delon i-a propus surorii sale o înțelegere amiabilă, constând în revenirea la testamentul inițial. În același timp, el a jurat că motivațiile sale nu erau financiare. „Dacă ar fi fost vorba de bani, mi-aș fi luat deja partea”, a declarat el, zugrăvind o imagine sumbră a surorii sale mai mari. Ea a răspuns tăios.

Anouchka Delon se va confrunta cu frații ei, Anthony și Alain-Fabien, pe 17 martie la Tribunalul Penal din Paris. Ea îi dă în judecată  pentru difuzarea pe rețelele de socializare a unei conversații private dintre ea și tatăl ei .