Adrian Veștea a reacționat după anunțul UDMR privind refuzul de a intra la guvernare, afirmând că momentan este într-o etapă de analiză și discuții, precizând că decizie finală va fi comunicată după încheierea consultărilor. 

„Eu stau de vorbă cu cei de la UDMR și o să vedem, o să comunicăm în momentul în care vom lua o decizie. Veți ști exact, fiindcă și eu trebuie să fac niște analize, să fac calcule.Vom vedea la timpul votului”, a declarat Veștea, după ce a ieșit de la consultările cu grupul „Uniți pentru România”. 

„Interesul nostru este de a avea o majoritate cât mai largă, de a avea o colaborare și pe viitor după instalarea acestui guvern, în așa fel încât România să poată să iasă din acest blocaj”, a mai transmis premierul desemnat. 

Referitor la programul de guvernare, Veștea a precizat că nu va veni cu schimbări în mijlocul anului fiscal. „Am un program de guvernare care nu l-am modificat, este același program de guvernare și nu cred că este necesar ca la jumătatea unui an fiscal să vii cu măsuri speciale și să începi să creezi un impact bugetar diferit”. 

Reacția acestuia vine la scurt timp după ce UDMR, prin vocea lui Csoma Botond a anunțat că nu va intra la guvernare. „Astăzi am luat decizia numai cu privire la intrarea la guvernare și am decis că UDMR-ul nu va intra la guvernare. Statutul nostru prevede două elemente. Acum am decis în privința participării la guvernare și am decis în Consiliul Permanent al Uniunii Democrate Maghiare din România că UDMR-ul nu va face parte din guvern. (…) Există această recomandare din partea Consiliului Permanent către grupurile reunite și recomandarea ei să nu votăm acest guvern”, a spus deputatul UDMR. 

Principala propunere de regulament a fost adoptată cu 440 de voturi pentru, 151 împotrivă și 50 de abțineri. Aceasta prevede eliminarea taxelor vamale pentru toate produsele industriale provenite din Statele Unite și acordarea unor facilități tarifare pentru o gamă largă de produse agroalimentare americane.

A doua propunere, votată cu 444 de voturi pentru, 152 împotrivă și 54 de abțineri, prelungește scutirea de taxe vamale pentru importurile de homar, incluzând de această dată și homarul prelucrat.

Eurodeputații au introdus însă o serie de garanții suplimentare față de forma inițială propusă de Comisia Europeană. Una dintre cele mai importante este clauza de încetare a efectelor: regulamentul principal va expira la 31 decembrie 2029, dacă nu va fi reînnoit. Până la 30 iunie 2029, Comisia Europeană va trebui să evalueze impactul noilor reguli asupra industriei, agriculturii și IMM-urilor din Uniune.

Oțelul și aluminiul

Parlamentul a insistat și asupra protejării produselor europene derivate din oțel și aluminiu. Dacă până la 31 decembrie 2026 Statele Unite vor continua să aplice tarife de peste 15% pentru aceste produse din UE, Comisia Europeană va putea suspenda preferințele tarifare acordate mărfurilor americane.

Noile reguli includ și o clauză de suspendare consolidată. Bruxellesul va putea opri preferințele tarifare dacă SUA nu răspund preocupărilor europene privind tratamentul aplicat exporturilor UE care au beneficiat anterior de plafonul tarifar de 15%.

În plus, a fost introdus un mecanism de salvgardare menit să protejeze industria europeană, inclusiv sectorul agricol. Dacă importurile americane cresc semnificativ și riscă să provoace prejudicii grave producătorilor europeni, Comisia Europeană va putea declanșa o investigație, inclusiv la solicitarea statelor membre sau a Parlamentului European.

Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț internațional și raportor permanent pentru SUA, a declarat că Parlamentul și-a menținut poziția în timpul negocierilor și a obținut un acord mai puternic decât cel propus inițial.

„Determinarea noastră a dat roade, rezultând un acord mai puternic pentru întreprinderile și cetățenii europeni și o protecție mult mai robustă decât se preconizase inițial”, a transmis Lange.

Acesta a avertizat că Parlamentul va urmări atent modul în care acordul va fi implementat și va cere folosirea tuturor instrumentelor disponibile dacă Statele Unite nu respectă angajamentele asumate.

După aprobarea Parlamentului European, textele trebuie validate oficial de Consiliu. Noua legislație va intra în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acordul tarifar are la bază înțelegerea la care au ajuns, pe 27 iulie 2025, la Turnberry, Scoția, președintele SUA, Donald Trump, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Greva a fost organizată de grupul „Students for Justice in Palestine” și de alte organizații pentru a protesta față de legăturile companiei Google cu Israelul, cu Serviciul de Imigrare și Vamă al Statelor Unite (ICE) și cu alte companii, potrivit Newsweek. 

În videoclipurile postate pe rețelele sociale se vede cum unii dintre studenții ce participau la grevă au purtat steaguri palestiniene, în timp ce alții aveau pancarte precum „Genocidul se întâmplă pe Google” și „ICE spionează cu ajutorul AI Google”.

Stanford grads walk out as Google CEO Sundar Pichai takes the stage as commencement speaker. No mention of AI, unlike other uni speakers getting booed down this year. Story for @sfgate shortly pic.twitter.com/qvS2rJ91Ip

— Matt Brown (@maattttbrown) June 14, 2026

„Pichai a fost întâmpinat de sute de studenți care au arătat că nu mai pot fi atrași de promisiunile legate de bani sau de dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale. Știm despre faptele reprobabile ale Google în colaborarea cu Israelul, ICE și companii precum Palantir”, a declarat pe Instagram filiala de la Stanford a organizației „Students for Justice in Palestine”.

Discursul lui Pichai s-a bazat pe propriile sale experiențe de viață, el îndemnând studenții să pună accentul pe optimism, să facă față provocărilor dificile și să urmărească ceea ce îi pasionează.

„Aveți mii de momente în față. Important nu este să le faceți pe toate perfect, ci să găsiți o cale de a merge mai departe”, a declarat Pichai în cadrul discursului său.

Studenții pro-palestinieni au criticat acordul încheiat de Google cu guvernul și armata israeliană, în cadrul „Proiectului Nimbus”, pentru furnizarea de servicii de cloud computing și inteligență artificială.

Contractul în valoare de 1,2 miliarde de dolari a fost semnat în 2021, când Israelul a testat pentru prima dată propriile sisteme de țintire bazate pe inteligență artificială.

Google a negat în repetate rânduri că tehnologia sa ar juca un rol în războiul Israelului din Gaza, afirmând într-o declarație că contractul „nu vizează sarcini extrem de sensibile, clasificate sau militare relevante pentru arme sau servicii de informații”.

Nvidia, cea mai valoroasă companie listată din lume, a revenit pe piața obligațiunilor pentru prima dată din 2021 și a atras 25 de miliarde de dolari (aproximativ 21,5 miliarde de euro), într-una dintre cele mai mari finanțări realizate de o companie tehnologică în acest an, mai scrie Euronews.

Sigla Nvidia. Sursa foto:  Romain Doucelin/SOPA Images via ZUMA Press Wire

Interesul investitorilor a depășit cu mult așteptările. Cererea pentru obligațiunile emise de producătorul de cipuri a ajuns la aproximativ 85 de miliarde de dolari, de peste trei ori valoarea ofertei. Acest lucru a permis companiei să mărească dimensiunea emisiunii și să obțină costuri de finanțare mai reduse.

Investitorii continuă să parieze pe boom-ul AI

Succesul operațiunii vine într-un moment în care Nvidia se află în centrul exploziei globale a inteligenței artificiale. Procesoarele sale sunt folosite de marile companii tehnologice pentru antrenarea și operarea modelelor AI, iar cererea pentru centre de date continuă să crească.

Compania a anunțat că fondurile obținute vor fi folosite pentru scopuri corporative generale, inclusiv refinanțarea unor datorii existente. Analiștii consideră însă că finanțarea oferă grupului o flexibilitate importantă pentru viitoarele investiții strategice. În ultimii ani, Nvidia a participat la unele dintre cele mai importante proiecte din industria AI, investind miliarde de dolari în companii precum OpenAI, Anthropic și Intel.

O cursă tot mai costisitoare între giganții tehnologiei

Nvidia nu este singura companie care strânge sume uriașe pentru dezvoltarea infrastructurii de inteligență artificială. Meta și Oracle au emis fiecare obligațiuni în valoare de 25 de miliarde de dolari în 2026, în timp ce Amazon a realizat o finanțare de aproximativ 37 de miliarde de dolari. Companiile încearcă să construiască rapid centre de date, să achiziționeze cipuri performante și să își extindă capacitățile de calcul, elemente considerate esențiale pentru următoarea generație de produse AI.

După anunțul emisiunii de obligațiuni, acțiunile Nvidia au închis ședința bursieră în creștere cu 3,5%, ceea ce a ridicat valoarea companiei la aproximativ 5,14 trilioane de dolari. Operațiunea este văzută de investitori ca un nou semnal că marile companii tehnologice sunt pregătite să cheltuiască sume fără precedent pentru a câștiga avantajul într-o competiție care ar putea redefini economia digitală în următorul deceniu.

Peștii-balon ucigași fac ravagii în industria pescuitului din Creta, relatează Euronews.

Această specie invazivă a intrat în Marea Mediterană prin Canalul Suez. Peștii-balon ucigași continuă să provoace daune grave biodiversității marine și profiturilor pescarilor.

Pescarii solicită o schemă de subvenționare imediată pentru sacrificarea acestei specii. În același timp, oamenii de știință caută modalități de a neutraliza toxina lor letală, mai specifică sursa.

Mai multe țări se confruntă cu această problemă

Problema afectează multe țări mediteraneene. Cipru și Grecia se numără printre zonele cele mai afectate. Acest pește veninos și omnivor a ajuns să domine în ultimii ani. Are fălci extrem de puternice, care pot distruge plase, frânghii și echipamente de pescuit.

Un pescar descrie amploarea pagubelor provocate de specie. „Au mâncat peștele și au tăiat frânghia. Echipamentul este inutil. După doar cinci zile de utilizare trebuie să-l arunc și să cumpăr plase noi”.

„Nu are prădători naturali”

„Mănâncă tot ce găsește în cale și nu pare amenințată de nimic, deoarece nu are prădători naturali printre alți pești”, a declarat un alt pescar din Creta, potrivit sursei citate.

Lambis Atzarakis, pescar din aceeași regiune, spune că populațiile de pești comerciali au scăzut vertiginos. „Marea este plină de pești-leu, pești-balon și pești-cornet, toate specii străine. Niciun pește bun nu a trecut prin Canalul Suez, sunt doar probleme”, a transmis acesta.

Acum, pescarii cer statului o schemă de subvenționare pentru capturarea și eliminarea peștilor-balon. Cererea are scopul de a reduce numărul acestora și de a limita pierderile financiare semnificative pe care le cauzează sectorului.

Potrivit biologului marin Nota Peristeraki de la Centrul Elenic pentru Cercetări Marine (HCMR), impactul este deja măsurabil.

Pierderi de 8.500 de euro pe an pentru fiecare navă

„Studiile noastre arată că specia Lagocephalus sceleratus are un efect semnificativ asupra pescarilor, în special asupra celor care practică pescuitul de coastă. Estimăm că pierderile se ridică, în medie, la aproximativ 8.500 de euro pe an pentru fiecare navă de pescuit”, a explicat biologul.

Peștii-balon au fost observați în Grecia pentru prima dată în 2005, în Creta și în insulele Dodecanese. Douăzeci de ani mai târziu, s-au răspândit în toată țara, oamenii de știință avertizând asupra consumului lor, ce poate fi fatal.

Biologul marin Thekla Anastasiou explică faptul că tetrodotoxina, care se găsește în organele peștelui, este extrem de periculoasă pentru oameni.

Ingerarea peștilor-balon e periculoasă

„Ingerarea ei poate provoca insuficiență cardiacă și paralizie a sistemului respirator. Este necesară o atenție deosebită la manipularea și consumul acesteia”, subliniază ea, potrivit aceleiași surse.

Cercetătorii caută modalități de neutralizare a toxinei. Astfel, specia ar putea dobândi o anumită valoare economică. Chimistul Manolis Mandalakis afirmă că au fost deja efectuate studii privind eliminarea tetrodotoxinei din peștii-balon. Aceasta permite utilizarea în siguranță a biomasei acestora în aplicații cu risc scăzut, cum ar fi producerea de îngrășăminte și compost.

Oamenii de știință și pescarii sunt de acord că sunt necesare măsuri urgente pentru a proteja ecosistemele marine și oamenii care depind de acestea.

Dacă e să te uiți la ce s-a prezentat până acum la Salonul Internațional de Apărare și Securitate Eurosatory de la Paris, ai ajunge la concluzia că trăiești, deja, în viitor și că nu mai are rost să te gândești cine-știe-pe-unde.

Viitorul e aici, cu siguranță, iar salonul de la Paris confirmă o schimbare majoră de paradigmă a războiului.

Războiul devine tot mai autonom (ne referim aici la un război în care funcțiile sunt preluate de sisteme automate și semi-automate) și, în mod necesar, conectat la și bazat pe Inteligența Artificială, cu drone capabile să opereze pe uscat, pe apă, sub apă, prin aer, coordonate de sisteme software tot mai sofisticate.

Monstrul monștrilor, cel puțin, de până acum – Sea Trident

De departe, vedeta salonului este Sea Trident, monstrul ucrainean pus la punct de compania ucraineană Global Mark.

Este prezentată ca o dronă subacvatică autonomă, capabilă să transporte o tonă de explozibil, adică de trei ori mai mult decât orice altă dronă.

Sea Trident are o rază maximă de acțiune de 3.218 de km și este destinată atacurilor maritime, misiunilor logistice și vânătorii de alte drone.

Sea Trident are o viteză medie de croazieră de 6 noduri (aprox. 11 km/h) și o viteză maximă de 10 noduri (aprox. 18,5 km/h).

Asta înseamnă că, la viteza medie de croazieră, are o autonomie de 293 de ore, adică circa 12,2 zile de navigație neîntreruptă.

La viteza maximă de croazieră, drona are o autonomie de aprox. 174 de ore, adică aprox. 7,3 zile.

Sea Trident nu va merge permanent cu viteza maximă, pentru că asta i-ar consuma foarte multă energie, ar produce mult zgomot, ceea ce ar face-o foarte ușor de detectat.

Sea Trident este o inovație absolută în industria de război, pentru că mută paradigma într-o nouă etapă: amenințarea nu mai vine doar de la nave și submarine, ci și de la vehicule autonome greu detectabile.

Triton – nava fără echipaj

Triton este produsul aceleiași companii ucrainene, Global Mark. Triton se distinge prin faptul că e o ambarcațiune autonomă, de suprafață, care poate transporta armament, senzori și sisteme de lansare pentru drone sau rachete.

Triton are o lungime de 7,95 metri, o lățime de 2,55 metri, o viteză medie de 22 noduri (aprox. 40 km/h) și o autonomie de 1.100 km.

Viteza maximă este de 40 de noduri (aprox. 74 km/h), adică ceva considerabil pentru o ambarcațiune militară fără echipaj de aceste dimensiuni.

Puțină matematică: la o viteză de croazieră de 40 km/h și la o rază de acțiune de 1.100 de km, asta înseamnă o autonomie de 27,5 ore. Deci, Triton poate să navigheze singur, la viteză medie, timp de mai bine de o zi.

Dacă e să aplicăm viteza maximă, asta ar însemna o autonomie de aprox. 15 ore, dar, în practică, ceea ce numim „viteză maximă” este aproape întotdeauna calculat la viteza economică, ceea ce înseamnă că ar mai putea.

Triton are sistem de lansare pentru drone, posibilitatea integrării unor achete, stație de armament controlată de la distanță, aproximativ 500 de cartușe pentru armament la bord, senzori opticiși sistem de țintire, ceea ce îl transformă într-un sistem foarte versatil de război.

Împreună cu Sea Trident, Triton reprezintă, într-adevăr, un nou nivel în ceea ce înseamnă „operațiune de război”.

Renault intră în industria militară cu vehiculul 4 TROOP și este o altă surpriză de proporții (ca să nu-i spunem „absolută”) a salonului

Producătorul auto a bătut mâna cu Thales, lider în tehnologiile de comunicații securizate și, împreună, au gândit modelul 4 TROOP, destinat recunoașterii și coordonării dronelor și comunicațiilor tactice.

Vehiculul este remarcabil prin faptul că asta reduce semnificativ granița dintre industria civilă și cea militară.

Ce se mai găsește la Eurosatory 2026

Leitmotivul salonului sunt dronele, ceea ce a atras expozanți producători de radare specializate, sisteme de bruiaj, interceptori autonomi, soluții bazate pe AI care detectează și clasifică dronele în timp real.

MODUS – surpriza din mâneca americanilor

Un exemplu este MODUS – o platformă mobilă care combină radar, senzori și sisteme de neutralizare într-un singur ansamblu.

Chiar dacă nu e atât de spectaculos ca Sea Trident sau Triton, MODUS merită toată atenția, pentru că e un vânător de drone autonom, conceput să protejeze unități militare aflate în mișcare.

MODUS (Modular Under-Layer System) este dezvoltat de compania americană Ondas Holdings și este descris ca o pltformă mobilă anti-dronă (counter-UAS). Scopul său este să detecteze, să identifice și să neutralizeze dronele inamice înainte ca acestea să ajungă la țintă.

Practic, MODUS rezolvă o problemă foarte importantă a războiului din Ucraina: dronele foarte ieftine, lansate în roiuri, care pot provoca pagube enorme unor vehicule sau unități militare costisitoare.

Eficiența lui vine din radarul integrat, senozii electro-optici controlați de AI, capacitatea de detectare cibernetică, alte sisteme de neutralizare.

MODUS nu doar că observă amenințarea, dar alege aproape instantaneu ccea mai potrivită metodă de răspuns.

De ce e MODUS important? Pentru că, dacă, până acum, accentul a fost pus pe drone care lovesc, acum, atenția trece spre sisteme care pot opri mii de drone simultan.

Roboții de luptă care merg înaintea soldaților

Este o tendință foarte puternică – folosirea roboților tereștri.

Aceștia au fost prezentați la Eurosatory 2026 de companii ca Ondas și Patria, care au prezentat sisteme autonome care pot face recunoaștere, transport logistic, deminare, evacuare, sprijin de luptă, cu un concept simplu: „bots before boots” (joc de cuvinte pentru „roboții înainte de ghetele soldaților”).

Inteligența Artificială devine creierul pe câmpul de luptă

La edițiile anterioare, AI era un subiect secundar, însă, la ediția din 2026, AI e peste tot.

Una dintre cele mai interesante teme ale salonlui a fost prezentarea unui „remote warfare” (război de la distanță). AI a fost folosit pentru identificarea țintelor, coordonarea roiurilor de drone, analiză în timp real, sprijin pentru decizii tactice, apărare anti-dronă.

Rachete cu rază mai mare de acțiune și apărare antirachetă

Alte vehicule prezentate: rachetele cu rază extinsă de acțiune, sistemele de apărare antiaeriană, soluții inspirate de conceptul „Iron Dome” – sistemul israelian de apărare antirachetă care a devenit celebru pentru capacitatea de a intercepta rachete înainte ca acestea să lovească zone populate.

În 2001, la un antrenament cu naționala daneză, Solbakken s-a prăbușit brusc după un infarct provocat de o malformație cardiacă. Timp de șapte minute, inima sa a încetat să bată. Medicul echipei, Frank Odgaard, și paramedicii au aplicat manevre de resuscitare până când și-a recăpătat pulsul.

În același an, Solbakken a renunțat la fotbalul activ, scrie as.com.

A ales să rămână în sport, dar din spatele liniei de tușă.

Cum l-a scos Solbakken din sărite pe Guardiola

La Copenhaga, clubul la care a antrenat cel mai mult timp, Solbakken și-a construit un nume în Europa. A devenit cunoscut și pentru că l-a „scos din sărite” pe Pep Guardiola, pe vremea când catalanul antrena Barcelona.

Confruntările dintre cele două echipe au rămas în memoria fotbalului european și au contribuit la reputația sa de strateg redutabil.

Norvegia la Mondial după 28 de ani, cu Haaland în față

Solbakken a reușit să califice Norvegia la Cupa Mondială 2026, prima prezență după 28 de ani. Nordicii au terminat calificările înaintea Italiei, o performanță remarcabilă.

În faza grupelor, Norvegia întâlnește Franța, Senegal și Irak. Posibilitatea de calificare și ca echipă de pe locul trei menține visul viu pentru naționala scandinavă.

Oficialii au declarat că au petrecut săptămâni întregi încercând să-i asigure pe înalții oficiali ai administrației Trump și pe președintele SUA însuși că restricțiile nu vizează în mod specific companiile tehnologice americane, potrivit The Guardian.

Interdicția privind platformele precum X, Facebook, YouTube, Snapchat și TikTok face din Marea Britanie a doua țară din lume care impune restricții drastice asupra rețelelor sociale pentru copii.

Însă oficialii britanici sunt conștienți de riscul unor represalii din partea lui Trump, cu care Starmer se va întâlni la summitul G7 de la Évian-les-Bains din această săptămână și care a amenințat anterior Marea Britanie cu „o taxă vamală substanțială” dacă guvernul nu renunță la taxa pe serviciile digitale.

O persoană implicată în acest demers a declarat că miniștrii au adoptat o abordare pe trei fronturi pentru a „implica companiile, a informa în prealabil administrația și a combate miturile din mass-media. Este vorba despre protejarea copiilor din Marea Britanie, nu despre a ne lupta cu companiile tehnologice americane”.

Întrebat despre posibilitatea declanșării unui nou conflict cu Washingtonul, Starmer a spus: „Sincer, cred că liderii din întreaga lume au recunoscut întotdeauna că trebuie să ia măsuri pentru a proteja copiii. În ceea ce îl privește pe președintele Trump, am vorbit cu el sâmbătă, îl voi revedea în această după-amiază și, da, desigur, vom discuta despre acest subiect și multe alte probleme, iar mulți alți lideri sunt foarte interesați de el”.

Până luni seara, președintele SUA nu a comentat planurile.

Ce restricții va introduce Marea Britanie

Pe lângă stabilirea limitelor de vârstă pentru multe platforme de socializare, guvernul va împiedica persoanele sub 16 ani să se difuzeze în direct, va interzice adulților să ia legătura nesolicitată cu copiii pe site-urile de jocuri și va interzice copiilor sub 18 ani să interacționeze cu chatboți „romantici”.

Miniștrii lucrează la alte restricții care vor fi dezvăluite luna viitoare, inclusiv restricții de acces la rețelele sociale după miezul nopții pentru tinerii de 16 și 17 ani.

Marți, secretara pentru tehnologie, Liz Kendall, a declarat că „nu are nicio îndoială” că „copiii care sunt în prezent pe rețelele de socializare, pentru care acestea reprezintă o parte integrantă a vieții lor, vor încerca să ocolească interdicția, iar mulți vor reuși. Dar considerăm că trebuie să tragem această linie clară, să oferim mai multă claritate părinților și o protecție mai mare copiilor”.

Kendall a afirmat că restricțiile nu vor fi infailibile, dar că această măsură vizează „redefinirea așteptărilor” pentru adolescenți și chiar pentru copiii mai mici în ceea ce privește conținutul la care au acces.

„Nu am crezut niciodată că interdicția va fi o soluție miraculoasă… Va fi mai degrabă o resetare a așteptărilor și a normelor sociale pentru copiii de șapte, opt, nouă, zece ani, acum că nu vor mai avea acces la rețelele sociale până la vârsta de 16 ani”, a declarat ea pentru BBC.

După ce PNL a decis că nu va susține Guvernul Veștea și nu va face o alianță cu PSD, Remus Pricopie spune că „spectrul politic mai tesnionat decât era în momentul moțiunii de cenzură”, ce a dus la căderea Guverului Bolojan.

„Nu cred că un Guvern Veștea poate aduce liniștea și echilibrul politic de care România are nevoie. (…) Cred că domnul Adrian Veștea ar trebui să își depună mandatul, iar Președintele Nicușor Dan să convoace consultări cu partidele parlamentare, în spiritul și litera Constituției”, a scris Remus Pricopie, într-o postare publicată pe Facebook. 

Acesta a afirmat că „o astfel de decizie ar contribui la detensionarea situației și la reconstruirea încrederii”.

Rectorul SNSPA a mai afirmat și că partidele trebuie să accepte dialogul și compromisurile necesare, precizând că „au împins confruntarea foarte departe”.

Potrivit lui Pricopie, critica președintelui privind lipsa disponibilității pentru negociere este justificată, afirmând că fără negociere nu există politică, ci doar o confruntare. 

„Iar confruntarea permanentă nu produce guverne stabile, ci crize tot mai adânci. România are nevoie de o soluție politică inteligentă, nu de o victorie de etapă a unei tabere asupra celeilalte. În cele din urmă, stabilitatea și interesul public trebuie să fie mai importante decât orgoliile și calculele de moment”, a conchis Pricopie.

Și Ludovic Orban a exprimat în spațiul public aceeași opinie, afirmând că președintele Nicușor Dan ar trebui să-i revoce „de urgență” mandatul lui Adrian Veștea. De asemenea, acesta a transmis, la fel, că Președintele Nicușor Dan ar trebui să susțină o nouă rundă de consultări.

Reamintim că decizia lui Nicușor Dan, anunțată duminică dimineața, de a-l desemna premier pe Adrian Veștea a creat o scindare în rândul PNL, în special pentru că nu au existat discuții anterioare între președinte și conducerea PNL cu privire la numirea lui Veștea în funcția de premier.

Un nou studiu prezentat marți la Conferința „Our Ocean” de la Mombasa, Kenya, arată că aproximativ o treime din recifele de corali ar putea rezista schimbărilor climatice, potrivit AFP.

Aproximativ 166.000 de kilometri pătrați (o treime) din recifele de corali la nivel planetar sunt deosebit de „rezistente la schimbările climatice”. Acest lucru înseamnă că au potențialul de a supraviețui evenimentelor majore de încălzire a oceanelor.

Studiul a fost realizat de Wildlife Conservation Society și Universitatea Macquarie din Australia, potrivit sursei citate.

Studiul contestă predicțiile IPCC

Rezultatele obținute contestă concluziile IPCC, autoritatea globală în domeniul schimbărilor climatice, care a declarat că 70 până la 90% din recifele de corali ar putea muri în cazul unei încălziri globale cu 1,5 grade peste nivelurile preindustriale și 99% la 2°C.

„Modelele noastre arată un viitor mult mai promițător pentru recifele de corali. Prevedem că există multe recife rezistente la schimbările climatice din întreaga lume. Ele vor persista în timp”, a declarat, pentru AFP, Stacy Jupiter, directoarea executivă pentru conservarea marină la WCS.

Totuși, acest lucru nu înseamnă că nu mai este nevoie de măsuri. Ele sunt necesare în continuare, deoarece doar 28% din aceste recife rezistente sunt protejate activ, mai arată sursa.

Ce este „albirea” coralilor

„Albirea” coralilor are loc atunci când temperatura apei crește cu unul sau două grade. Încălzirea apei afectează țesuturile animale ale coralilor și îi face să expulzeze alge, devenind albi.

Însă, noul studiu constată că multe recife sunt rezistente. Ele fac față fie pentru că există în locuri reci, fie pentru că au evoluat pentru a rezista la căldură sau pentru că se recuperează mai repede decât majoritatea.

„Modul în care vedem cum reacționează coralii la evenimentele termice este mai nuanțat decât credeam anterior”, a spus Jupiter.

Studiul este în curs de evaluare și se bazează pe un studiu inovator din 2018. Acestea din urmă  a identificat 50 de recife rezistente din întreaga lume.

Descoperiri mai detaliate

Noua tehnologie face ca harta sa să fie de 10.000 de ori mai detaliată decât orice versiune anterioară. Aceasta permite descoperirea unui coral de trei ori mai rezistent decât se știa anterior.

Peste jumătate sunt concentrate în Australia, Bahamas, Cuba, Indonezia și Filipine, potrivit sursei citate.

„Aceste recife ar putea acționa ca bănci de semințe vii pentru o recuperare mai amplă a ecosistemului”, a declarat autorul principal al studiului, Kyle Zawada.

Episoadele de albire în masă devin aproape anuale. Sosirea unui sistem meteorologic potențial puternic, „El Niño”, în acest an ar putea fi deosebit de devastatoare.