Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a anunțat marți că a semnat Ordinul de Ministru care stabilește probele și disciplinele pentru examenul național de Bacalaureat din 2030.

Noile reguli se vor aplica elevilor care încep clasa a IX-a în anul 2026 și introduc un model de Bacalaureat diferențiat, adaptat în funcție de profil, specializare și alegerea fiecărui elev.

Potrivit ministrului, documentul a fost transmis pentru publicare în Monitorul Oficial.

„Ordinul de Ministru privind aprobarea probelor şi a disciplinelor examenului naţional de bacalaureat 2030, pentru elevii care încep în anul 2026 clasa a IX-a, a fost trimis pentru publicare în Monitorul Oficial. Ordinul aprobă lista probelor şi a disciplinelor examenului naţional de bacalaureat începând cu anul 2030, în conformitate cu prevederile Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, pentru prima generaţie de absolvenţi care va finaliza studiile liceale în baza noilor planuri-cadru şi a programelor şcolare aprobate începând cu anul şcolar 2026–2027”, a scris Mihai Dimian pe Facebook.

El a declarat că schimbarea privind Bacalaureatul era necesară pentru a corela mai bine examenul cu noile programe școlare și cu parcursul educațional al elevilor.

Anexa ordinului detaliază toate probele și disciplinele pentru Bacalaureatul 2030, aplicabile tuturor filierelor și specializărilor. Sunt incluse probe de competențe lingvistice și digitale, probe scrise comune și diferențiate, dar și discipline la alegere pentru evaluarea competențelor de bază.

L’Oréal Groupe, liderul mondial în industria frumuseții, lansează cea de-a treia și cea mai ambițioasă ediție a campaniei globale #JoinTheRefillMovement, care reunește, în România, 4 divizii, 12 mărci și 20 de produse de frumusețe. Aceasta este cea mai cuprinzătoare campanie corporativă de sustenabilitate din istoria Grupului, confirmând că produsele reîncărcarbile nu mai sunt o alegere de nișă, ci alegerea evidentă în industria de beauty.

Sincronizată cu World Refill Day pe 16 iunie, campania din 2026 valorifică elanul edițiilor anterioare, mergând însă mai departe: mai multe branduri se activează pe rețelele de socializare și colaborează mai strâns ca niciodată cu partenerii de retail pentru ca opțiunile de reîncărcare să fie vizibile și ușor accesibile atât în magazine, cât și online.

Cererea consumatorilor pentru soluții de frumusețe sustenabile n-a fost niciodată mai clară. Conform unui sondaj internațional recent realizat de KANTAR, 84% dintre consumatori își doresc să facă alegeri mai responsabile față de mediu. Cu toate acestea, gradul de cunoaștere a soluțiilor de reîncărcare și decalajul dintre intenție și acțiune rămân provocări pe care această campanie le abordează direct: prin creșterea vizibilității, prin răspunsuri la întrebările practice și legate de performanță, dar și prin clarificarea avantajului de preț.

Citeşte comunicatul integral AICI

CSM a transmis Comisiei Europene raportul în care Guvernul Bolojan și lideri USR sunt acuzați că au încălcat independența judecătorilor români.

Raportul a fost transmis în limba engleză, de președintele CSM, Liviu Odagiu, către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și comisarul irlandez pentru democrație, Justiție și stat de drept, Michael McGrath.

„Campanie susținută împotriva Justiției”

În adresa, CSM susține că Hotărârea forului „demonstrează modul în care statul de drept din România a fost pus sub semnul întrebării în ultimul an, printr-o campanie susținută care urmăreşte degradarea acestuia, prin presiuni exercitate simultan asupra puterii judecătoreşti pe mai multe planuri.

Hotărârea anexată nu se întemeiază pe afirmații generale sau neverificabile. Aceasta prezintă o succesiune cronologică de fapte publice concrete și verificabile în mod obiectiv. Fiecare afirmație factuală relevantă este însoţită de un hyperlink direct către declarația publică, documentul oficial, hotărârea judecătorească, comunicarea instituțională, materialul de presă sau sursa statistică originală pe care se întemeiază. Comisiei îi sunt astfel puse la dispoziție mijloacele necesare pentru a verifica în mod direct faptele care stau la baza Hotărârii, succesiunea și caracterul lor cumulativ”.

„Noile autorități aflate la guvernare au avut ca obiectiv declarat slăbirea Justiției”

„Încă de la începutul mandatului noilor autorități aflate la guvernare, începând din iulie 2025, un obiectiv declarat în mod deschis a fost slăbirea, până la eliminarea efectivă, autonomiei financiare şi a independenței puterii judecătoreşti.

Acest obiectiv a fost urmărit prin măsuri care afectează remuneraţia şi pensiile judecătorilor, finanțarea instanțelor, asigurarea personalului, recrutarea şi capacitatea instituțională a puterii judecătoreşti gestiona resursele necesare exercitării funcției sale constituționale. Pentru a obține sprijinul public pentru o asemenea intervenție structurală, actori politici, instituții mass-media afiliate şi organizații ale societății civile cu abordare similară au desfășurat, timp de aproximativ un an, o campanie susținută şi coordonată, menită să discrediteze puterea judecătorească.

Campania s-a concentrat inițial asupra unor pretinse privilegii financiare și a fost ulterior extinsă pentru a include acuzații de corupție sistemică generalizată și abuz, delegitimarea publică, atacuri împotriva unor judecători şi conducători de instituții, încercări de modificare a guvernanței, a structurilor reprezentative şi a conducerii puterii judecătoreşti, propuneri privind proceduri excepționale de vetting sau implicarea externă în cariera judecătorilor, precum şi măsuri legislative și administrative care afectează inamovibilitatea, remunerația, pensiile, recrutarea, personalul, resursele și autonomia financiară, toate convergând într-o direcţie comună.

Analizate separat, măsurile individuale și campaniile mediatice au depășit adesea linia roşie a loialității constituționale şi au mers dincolo de dezbaterea politică obişnuită, politica bugetară sau reforma instituţională. Analizate împreună, în succesiunea, intensitatea şi direcția lor comună, acestea relevă un risc sistemic.

Efectul lor cumulativ este de natură să producă un efect de inhibare asupra judecătorilor, să erodeze încrederea publicului în instanțe, să slăbească Consiliul Superior al Magistraturii în rolul său de mecanism constituțional de protecție între puterea judecătorească și puterile politice, să diminueze independenţa financiară și operatională a puterii judecătoreşti şi să îi remodeleze arhitectura instituționalä sub influență politică. Viteza, amploarea şi simultaneitatea acestor evoluții sunt esențiale.

Ele nu reprezintă o succesiune de controverse fără legătură între ele, ci un model concentrat de presiune instituțională, al cărui efect cumulativ este capabil să slăbească una dintre cele trei puteri ale statului, să modifice sistemul de echilibru şi control reciproc şi să pună în pericol garanțiile de care depind democrația, drepturile fundamentale şi aplicarea efectivă a dreptului Uniunii. Hotărârea anexată formulează expres această concluzie la paragrafele 132-1341.

Adresa CSM către Comisia Europeană menționează și demersurile întreprinse până în prezent:

• La 9 iunie 2026, adunările generale ale judecătorilor din toate cele 239 de instanţe și de la fiecare nivel de jurisdicție au adoptat propriile hotărâri. Toate cele 239 de adunări generale ale curţilor de apel, tribunalelor și judecătoriilor (cu o singură excepţie) au adoptat, ca primă și principală constatare, faptul că „denunţă degradarea continuă а statului de drept în România prin încercarea susținută a puterii politice de a subordona justiția”.
• În acelaşi context instituțional, Secţia pentru judecători a adoptat Hotărârea nr. 1348 în de de cadrul procedurii prevăzute de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Procedura prevăzută de art. 23 alin. (1) are caracter protecţie şi declarativ, nu jurisdicțional, disciplinar, punitiv sau normativ.

„Puterea judecătorească din România recunoaște pe deplin și salută necesitatea criticii legitime, a răspunderii democratice şi a reformelor fundamentate pe date și dovezi. În acelaşi timp, este necesar să fie evaluată nevoia de a proteja puterea judecătorească împotriva CSM.

„Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei” (art. 133 alin.1 din Constituţie, republicată) presiunii politice coordonate și de a-i păstra capacitatea de a acționa independent.

Subliniem că prezenta scrisoare este formulată în apărarea dreptului cetățenilor de a beneficia de instanțe independente, în cadrul sistemului de drept al Uniunii Europene, precum şi a echilibrului constituțional, inclusiv a garanțiilor instituţionale şi financiare fără de care guvernarea democratică nu poate funcționa.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii rămâne la dispoziția Comisiei pentru a furniza documentația care stă la baza Hotărârii, materialele statistice și orice clarificări suplimentare necesare”, arată CSM în demersul său.

Un echipaj SMURD a intervenit marți, în comuna Arefu, județul Argeș, pentru acordarea îngrijirilor medicale unei turiste de cetățenie străină, în vârstă de aproximativ 31 de ani, care a fost mușcată de un urs în zona antebrațului stâng.

Potrivit ISU Argeș, femeia era conștientă la sosirea echipajelor de intervenție.

„Paramedicii SMURD au evaluat pacienta și au început transportul acesteia la spital”, a transmis ISU Argeș.

Autoritățile au emis și un mesaj RO-Alert pentru avertizarea populației din zonă, în contextul prezenței animalului sălbatic.

„Pentru evitarea unor evenimente nedorite, venim în sprijinul populației cu un set de recomandări: evitați zona, rămâneți în locuințe; păstrați distanța față de animal, nu îl hrăniți și nu încercați să vă fotografiați cu acesta; fără să vă expuneți pericolului, protejați animalele din gospodărie”, au precizat reprezentanții ISU Argeș.

Parlamentul European respinge propunerea președinției cipriote a Consiliului UE de reducere a viitorului buget multianual al Uniunii, avertizând că tăierile ar afecta agricultura, coeziunea, securitatea, apărarea și competitivitatea.

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, co-raportor al Parlamentului European pentru buget, susține că UE nu poate finanța noile priorități cu un buget aproape identic celui actual și cere o majorare de 10% față de propunerea Comisiei Europene. Mureșan și co-raportoarea Carla Tavares pledează pentru introducerea unor noi resurse proprii, inclusiv o posibilă taxă digitală, pentru ca Uniunea să poată finanța noile obiective fără a pune presiune suplimentară pe cetățeni și companiile europene.

Comisia propune aproape același buget, Parlamentul cere plus 10%

Mureșan a explicat că Executivul european a propus un buget de 1,15% din Venitul Național Brut al statelor membre pentru următorii șapte ani, față de 1,14% în actualul exercițiu financiar.

În opinia Parlamentului European, acest nivel este insuficient, deoarece Uniunea Europeană are mai multe responsabilități decât în trecut.

„Comisia Europeană propune practic același nivel al bugetului, în condițiile în care avem noi priorități. Este clar că nu putem face mai mult cu aceeași sumă”, a spus Mureșan.

Acesta a amintit că Parlamentul European a adoptat, la finalul lunii aprilie, o poziție prin care cere o creștere cu 10% a bugetului propus de Comisie.

Potrivit lui Mureșan, această majorare ar permite finanțarea atât a noilor priorități – securitate, apărare și competitivitate – cât și a politicilor tradiționale, precum agricultura și coeziunea.

Critici dure pentru propunerea Consiliului: „Tăierile sunt severe”

Mureșan a criticat faptul că președinția cipriotă a Consiliului UE propune o reducere de aproximativ 2% față de proiectul Comisiei Europene.

Potrivit eurodeputatului, propunerea Consiliului include tăieri de sub 1% pentru agricultură și coeziune, domenii care erau deja subfinanțate în varianta Comisiei, dar și reduceri de aproximativ 4% pentru securitate, apărare și competitivitate.

„Nu poți spune, ca și Consiliu, că securitatea, apărarea și competitivitatea sunt noile noastre priorități, că trebuie să protejăm frontierele, spațiul cibernetic, securitatea alimentară și energetică, iar apoi să reduci alocările pentru aceste domenii”, a declarat Mureșan.

Eurodeputatul a afirmat că propunerea Consiliului este cu 71 de miliarde de euro sub actualul cadru financiar pentru coeziune și cu 113 miliarde de euro sub actualul nivel pentru agricultură.

„Aceste tăieri sunt severe. Președinția cipriotă propune tăierea unei treimi din alocarea pentru agricultură și a unui sfert din alocarea pentru coeziune. Parlamentul European respinge ferm aceste tăieri”, a spus Mureșan.

„Un buget slab ar slăbi Uniunea Europeană”

Mureșan a avertizat că un buget prea mic ar avea costuri directe pentru cetățeni, companii și capacitatea Uniunii Europene de a răspunde crizelor.

„Un buget slab ar slăbi Uniunea Europeană și ar aduce costuri semnificative pentru cetățeni și întreprinderi”, a spus eurodeputatul.

El a insistat că, dacă statele membre cer mai mult de la Uniunea Europeană, trebuie să îi ofere și instrumentele necesare pentru a livra rezultate.

„Bugetul este unul dintre instrumentele esențiale prin care Uniunea poate livra”, a afirmat Mureșan.

Carla Tavares: „Este imposibil să facem mai mult cu mai puțin”

Carla Tavares, eurodeputată S&D din Portugalia și co-raportoare pentru bugetul multianual al UE, a susținut la rândul său că Parlamentul European respinge propunerea președinției cipriote.

Ea a spus că, în actualul context geopolitic și economic, Uniunea Europeană nu poate răspunde noilor provocări fără resurse noi.

„Este imposibil să facem mai mult cu mai puțin. Este imposibil să răspundem vechilor și noilor provocări fără noi resurse proprii”, a declarat Carla Tavares.

Aceasta a subliniat că statele membre se confruntă cu constrângeri fiscale și nu pot contribui semnificativ mai mult la bugetul UE, motiv pentru care este nevoie de noi surse de venit la nivel european.

Parlamentul cere noi resurse proprii: taxă digitală și alte surse de venit

Mureșan și Tavares au susținut că viitorul buget al Uniunii Europene nu poate fi construit fără noi resurse proprii.

Printre variantele discutate se află taxa digitală, dar și alte surse de venit care ar permite finanțarea priorităților europene fără a crește povara asupra cetățenilor și companiilor europene.

Mureșan a spus că Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să prezinte opțiuni tehnice pentru introducerea unei taxe digitale.

„Am cerut Comisiei Europene să prezinte posibilități tehnice pentru introducerea taxei digitale. Există opțiuni care ar avea un impact mai semnificativ asupra corporațiilor digitale și opțiuni care ar avea un impact mai redus”, a explicat eurodeputatul.

Carla Tavares a spus, la rândul său, că trebuie discutate toate variantele de noi resurse, inclusiv cele legate de economia digitală și de sectorul jocurilor online.

Mureșan: Taxa digitală nu trebuie să afecteze relația cu SUA

Întrebat de jurnalistul Mediafax dacă o eventuală taxă care ar viza marile companii americane de tehnologie ar putea provoca o reacție din partea administrației SUA, Mureșan a spus că decizia va fi una politică, luată în contextul relațiilor transatlantice.

El a afirmat însă că Parlamentul European consideră posibilă introducerea unei taxe digitale fără afectarea relațiilor dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.

„Intenția noastră este să continuăm să avem relații transatlantice foarte apropiate. Credem că această taxă digitală poate fi introdusă fără a afecta relațiile transatlantice politic sau economic”, a declarat Mureșan.

Eurodeputatul a amintit că Uniunea Europeană ratifică în această perioadă acordul comercial UE–SUA și a susținut că discuția despre taxa digitală poate fi purtată fără a provoca tensiuni majore.

„Ar fi o greșeală să tăiem bani de la fermieri ca să protejăm marile corporații digitale”

Mureșan a avut un mesaj dur la adresa marilor companii digitale, susținând că acestea ar trebui să contribuie la bugetul european dacă beneficiază de acces la piața unică.

El a spus că ar fi o greșeală fundamentală ca liderii europeni să accepte tăieri la agricultură, coeziune, securitate și economie doar pentru a proteja cele mai mari corporații digitale din lume.

„Ar fi greșit să tăiem finanțarea pentru cetățenii noștri, pentru IMM-urile noastre, pentru securitatea noastră, doar pentru a-i permite lui Elon Musk, cea mai bogată persoană de pe planetă, să continue să se bucure de acces gratuit la piața unică europeană fără să contribuie cu niciun cent pentru acest acces”, a afirmat Mureșan.

Eurodeputatul a spus că liderii statelor membre trebuie să aleagă între protejarea intereselor cetățenilor europeni și protejarea marilor companii digitale globale.

Parlamentul avertizează Consiliul: „Nu există buget fără aprobarea Parlamentului”

Întrebat ce poate face Parlamentul European pentru ca poziția sa să fie luată în calcul de Consiliu, Mureșan a transmis un avertisment direct către premierii și șefii de stat din UE.

„Fiecare prim-ministru din Consiliu trebuie să știe că nu există buget fără aprobarea Parlamentului. Acest lucru este valabil la nivel național și este valabil și la nivel european”, a spus eurodeputatul.

Mureșan a subliniat că Parlamentul European este unit pe acest dosar. Raportul privind bugetul a fost adoptat cu majoritatea absolută a membrilor Parlamentului European și cu sprijinul grupurilor pro-europene: PPE, S&D, Renew și Verzii.

Miza calendarului: buget adoptat până la finalul lui 2026

Mureșan a reiterat că bugetul trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028, iar adoptarea lui nu trebuie amânată până la finalul anului 2027.

„Este deja târziu. De aceea, Parlamentul European cere Consiliului să ajungă la un acord cât mai curând, pentru ca negocierile interinstituționale să poată începe cât mai repede”, a spus eurodeputatul.

Obiectivul Parlamentului European este ca bugetul să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026, astfel încât în 2027 să poată fi adoptată legislația secundară, iar beneficiarii naționali, locali și privați să se poată pregăti pentru absorbția fondurilor europene.

Mureșan a avertizat anterior că, dacă bugetul va fi adoptat târziu în 2027, fondurile pentru domenii-cheie precum securitatea și apărarea nu vor putea produce rezultate de la 1 ianuarie 2028.

Siegfried Mureșan a adus în discuție numele lui Elon Musk în dezbaterea privind noile surse de venit pentru bugetul Uniunii Europene, susținând că marile companii digitale trebuie să contribuie dacă beneficiază de acces la piața unică europeană.

Eurodeputatul a afirmat că Parlamentul European susține alături de Carla Tavares, eurodeputată S&D din Portugalia și co-raportoare pentru bugetul multianual al UE, introducerea unor noi resurse proprii, inclusiv o posibilă taxă digitală, pentru ca UE să poată finanța apărarea, securitatea, competitivitatea, agricultura și coeziunea fără a pune presiune suplimentară pe cetățeni și companiile europene.

„Ar fi greșit să tăiem bani de la cetățeni ca să protejăm marile corporații digitale”

Mureșan a spus că liderii europeni trebuie să aleagă între finanțarea priorităților Uniunii și protejarea marilor companii digitale globale.

„Ar fi o greșeală să permitem Consiliului să taie finanțarea pentru fermieri, pentru regiuni, pentru securitatea noastră și pentru economia noastră doar pentru a proteja cele mai mari corporații digitale din lume”, a declarat eurodeputatul.

El l-a invocat direct pe Elon Musk ca exemplu al marilor actori economici care beneficiază de piața unică europeană.

„Ar fi greșit să tăiem finanțarea pentru cetățenii noștri, pentru IMM-urile noastre, pentru securitatea noastră, doar pentru a-i permite lui Elon Musk, cea mai bogată persoană de pe planetă, să continue să se bucure de acces gratuit la piața unică europeană fără să contribuie cu niciun cent pentru acest acces”, a spus Mureșan.

Taxa digitală, una dintre variantele de venit

Mureșan a precizat că Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să prezinte opțiuni tehnice pentru introducerea unei taxe digitale. El a adăugat că există variante care ar putea avea un impact mai mare sau mai redus asupra corporațiilor digitale, iar decizia finală va fi una politică.

Întrebat de jurnalistul Mediafax prezent la conferința de la Strasbourg dacă o astfel de măsură, care ar putea afecta giganți americani din tehnologie, riscă să provoace o reacție din partea administrației SUA, Mureșan a spus că Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să prezinte mai multe opțiuni tehnice.

Potrivit acestuia, există variante care ar avea un impact mai mare asupra corporațiilor digitale și variante cu un impact mai redus, iar decizia finală va fi una politică, luată inclusiv în contextul relațiilor transatlantice.

Mureșan a insistat însă că taxa digitală poate fi introdusă fără să deterioreze relația dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.

„Intenția noastră este să continuăm să avem relații transatlantice foarte apropiate. Credem că această taxă digitală poate fi introdusă fără să afecteze relațiile transatlantice, politic sau economic, în niciun fel”, a spus eurodeputatul.

Procurorul general al Germaniei, Jens Rommel, a declarat la conferința de presă anuală a agenției că gruparea radicală Hamas plănuia un atac terorist în Europa.

O clădire din Xiangyin, provincia Hunan, a început ca o serie de unități din oțel fabricate în fabrică, livrate cu camioanele. Fiecare modul avea 12 metri lungime, 3 metri înălțime și 2,4 metri lățime, ceea ce le conferea pieselor proporțiile compacte ale unui container de transport înainte de a fi ridicate la locul lor.

Cinci zile mai târziu, clădirea Jingdu Holon era gata. China Daily, citată de Daily Galaxy, a raportat că Broad Group Holon a construit clădirea folosind un sistem modular conceput pentru a muta o mare parte din lucrări de pe șantier într-o fabrică.

Proiectul a atras atenția deoarece a transformat construirea unui zgârie-nori într-un proces de asamblare strict gestionat. Modular Building Institute a raportat că turnul rezidențial Jindu reprezintă a 16-a generație a conceptului Broad Holon Building, un sistem pe care compania îl dezvoltă de aproape 15 ani.

Camerele construite în fabrică au sosit gata de conectare

Metoda Broad începe înainte ca modulele să ajungă la șantier. În loc să construiască fiecare etaj bucată cu bucată în aer liber, compania prefabrică unitățile de apartamente într-o fabrică, unde părți precum cablajul, conductele și alte sisteme instalate pot fi pregătite înainte de transport.

Odată ce modulele din oțel inoxidabil ajung la fața locului, echipele le stivuiesc și le asamblează cu șuruburi. Procesul actual nu necesită sudură la fața locului.

Macaralele ridică și așează modulele, muncitorii strâng șuruburile, iar utilitățile sunt conectate după ce piesele sunt așezate în poziție.

China Daily a raportat că, odată ce unitățile sunt asamblate, se pot activa alimentarea cu energie electrică și apă. Clădirea finalizată include scări, patru lifturi și opt apartamente de 68 de metri pătrați la fiecare etaj, potrivit lui Zhang Yanwei, manager la Broad Group Holon Jianan Co.

Apartamentele au fost proiectate ca fiind mai mult decât camere goale. Zhang a spus că firma dotează unitățile, în timp ce Zimman a descris sistemul Holon ca un produs de construcție modulară la cheie care include aer condiționat, ventilație, rezervoare de apă și alte sisteme de clădire. Aparatele mobile, inclusiv frigiderele, mașinile de spălat, uscătoarele, mașinile de spălat vase și cuptoarele cu microunde, nu sunt incluse.

Clădirea se bazează pe module din oțel inoxidabil, mai degrabă decât pe o construcție convențională din beton.

Construcția la fața locului din Xiangyin a implicat 100 de constructori care au lucrat în ture, alături de o macara mobilă și o macara turn.

Premierul desemnat, Adrian Veștea, a avut discuții marți cu lidera POT, Anamaria Gavrilă, în încercarea de a-și asigura sprijinul la votul de învestitură în Parlament.

În urma întâlnirii, formațiunea a transmis, într-un comunicat de presă, că discuțiile au vizat „identificarea unor soluții pentru perioada dificilă pe care o traversează România”.

„Avem deschiderea de a sprijini o soluție pentru România cu o condiție clară: aceasta să servească și cerințelor celor 600.000 de cetățeni care au votat POT. Rolul nostru este să reprezentăm interesele lor și să ne asigurăm că deciziile luate țin cont de nevoile reale ale oamenilor”, a declarat Anamaria Gavrilă, președinta POT.

Totodată, ea a mai transmis că formațiunea are deschiderea de a susține „măsuri și proiecte care răspund interesului național și contribuie la stabilitate, inclusiv prin susținerea unui guvern responsabil”.

Veștea, în căutarea sprijinului pentru viitorul Executiv

Adrian Veștea a fost desemnat duminică de președintele Nicușor Dan să formeze viitorul Guvern. Luni seara, liberalii au decis, după ședința Biroului Politic Național, că nu vor susține un guvern condus de Adrian Veștea și i-au solicitat acestuia să își depună mandatul până marți, la ora 10:00. Totuși, Veștea a anunțat că nu renunță la mandatul de premier desemnat.

Marți, UDMR a decis că nu intră la guvernare, iar recomandarea conducerii este ca Guvernul Veștea să nu fie votat.