Oficialii diplomației române au transmis, marți, la solicitarea Mediafax, că în acest moment, 54 de ambasadori ai României sunt de mai mult de 4 ani în funcție.

Răspunsul a venit după ce, pe 17 februarie, reporterul Mediafax a întrebat oficialii MAE, după anunțul privind semnarea decretului de către Nicușor Dan, dacă Sorin-Dan Mihalache a fost rechemat din calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotențiar al României în Republica Cipru la finalul mandatului uzual de 4 ani sau din alt motiv și dacă propunerea a fost inițiată de MAE, conform legii.

Reprezentanții MAE au confirmat că, potrivit dispozițiilor Legii nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României, cu modificările și completările ulterioare, ambasadorii extraordinari și plenipotențiari ai României sunt numiți prin decret al Președintelui României, la propunerea ministrului afacerilor externe.

„La acest moment, pentru 54 de ambasadori, șefi de misiuni diplomatice, durata mandatului de la preluare a împlinit 4 ani. Legislația privind Statutul corpului diplomatic și consular al României prevede o durată a misiunii permanente în străinătate de 4 ani, de regulă; subliniem însă că ambasadorii extraordinari și plenipotențiari ai României își exercită mandatul încredințat până la rechemarea lor în țară, tot prin decret al Președintelui României. Procedura de rechemare a unui ambasador se realizează în conformitate cu art. 91 alin. (2) din Constituția României, republicată, care prevede că «Președintele României, la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României»”, a transmis, marți, Biroul de presă al MAE.

„O să avem schimbări importante în vara aceasta”

În acest context, oficialii MAE au reiterat că deciziile de rechemare sunt luate la termen.

„Așa cum a precizat public Președintele României, deciziile de rechemare a ambasadorilor extraordinari și plenipotențiari ai României se înscriu în realizarea uzuală a rotației șefilor misiunilor diplomatice ale României”, au comunicat oficialii MAE.

Președintele României, Nicușor Dan, detaliase pe 17 martie, în cadrul unui interviu acordat Radio România Actualități, după publicarea decretului, că va schimba o mare parte dintre ambasadorii români.

„O să avem schimbări importante în vara aceasta (…) Estimez că în cursul lunii martie vom avea 40-50 de rechemări printre care și în capitale importante”, a spus Nicușor Dan.

Președintele a explicat de ce va face atât de multe rechemări.

„Uzual, termenul este de patru ani, termenul este depășit de foarte mulți ambasadori”, a spus Nicușor Dan.

De asemenea, ambasadorilor li se reproșează că nu s-au implicat în aspectele economice.

„În linii mari, diplomația noastră este una profesionistă, însă a lipsit diplomația economică”, a declarat șeful statului pe 17 februarie.

Potrivit datelor BNR, în ianuarie, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 977 de milioane de euro, comparativ cu 1.032 milioane euro în luna ianuarie 2025. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 414 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 12 milioane euro, balanța veniturilor primare a adus o contribuție negativă de 530 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 183 milioane euro.

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 429 milioane euro, comparativ cu 417 milioane euro în luna ianuarie 2025, din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 488 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 59 milioane euro.

Datoria externă totală a crescut

În luna ianuarie 2026, datoria externă totală a crescut cu 1,9 miliarde de euro, până la 229,3 miliarde de euro.

Datoria externă pe termen lung a însumat 181,7 miliarde de euro la 31 ianuarie 2026, în creștere cu 1,3 la sută față de 31 decembrie 2025.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 ianuarie 2026 nivelul de 47,6 miliarde de euro, în scădere cu 0,6 la sută față de 31 decembrie 2025.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 11,8 la sută în luna ianuarie 2026, comparativ cu 17,2 la sută în anul 2025, iar gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 ianuarie 2026 a fost de 109,6 la sută, comparativ cu 104,8 la sută la 31 decembrie 2025.

CFR SA announces the start of the tender for the design and execution contract for the rehabilitation and electrification works of the Palas – Port A line, including the consolidation of the Palas Tunnel. The project has as its main objective the provision of the second rail access to the Port of Constanta and the increase of the rail freight transport capacity to the port platforms.

„The Palas Tunnel, inaugurated in 1900 under the name „Carol I”, represents an important element of the railway technical heritage. Designed by the engineer Anghel Saligny, it has constituted for several decades an essential railway connection in the area of ​​the municipality of Constanta. Since 1992, the tunnel has not been exploited due to water infiltration and structural degradation. Through the proposed project, the infrastructure will be consolidated and rehabilitated, while preserving the original stone construction elements,” the company said.

The investment includes the consolidation and rehabilitation of the existing tunnel, as well as its extension by approximately 200 meters in the direction of Palas station.

The project also includes the rehabilitation and electrification of the CF 816 Palas – Port A line, in a simple electrified line configuration, for the safe and efficient operation of freight trains. The signaling installations will be modernized by implementing an Integrated Automatic Line Block (BLAI) and adapting the centralization installations in Palas station. At the same time, works will be carried out to collect and evacuate water, in order to eliminate infiltration and protect the railway infrastructure.

The total estimated value of the contract is 404,037,640.92 lei, with financing estimated to be provided from the state budget.

The total duration of the contract is of 32 months, to which is added a 60-month warranty period.

„The implementation of this project aims to streamline rail freight traffic to the Port of Constanta and consolidate the role of rail transport in national and European logistics chains,” announces CFR SA.

The state budget law is being debated again today in the committees of Parliament. On Tuesday, general debates will be held in the budget committees. On Wednesday, at 4:00 p.m., plenary debates are also scheduled to begin. Parliament is expected to give a final vote on the budget on Thursday.

One of the most consistent budgets approved was that of the High Court of Cassation and Justice. According to the Government’s draft, in 2026 the High Court of Justice will have commitment credits of 5.02 billion lei, up 49.95% compared to last year, and budget credits of almost 4.99 billion lei, 49.16% more than in 2025. Personnel expenses amount to 4.94 billion lei, up 47.94%.

The institution’s economic manager, Manuela Cazacu, stated that the allocated amounts do not cover the High Court’s needs and specified that the institution will request additional funds for the budget rectification. She explained that the pressure comes mainly from salary rights earned in court and from the amounts related to forced executions. At the same time, Cazacu showed that the High Court of Justice has been managing, since 2023, personnel expenses for 57 courts, where approximately 15,800 employees work.

CCR

The budget of the Constitutional Court was also approved, with 33 votes „for”, 11 „against” and two abstentions. The CCR will have a budget of 44.35 million lei in 2026, up 4.47% compared to last year. Personnel expenses reach 37.7 million lei, up 8.06%.

CCR Judge Mihai Busuioc described the project as „a healthy budget”, claiming that Romania’s economic conditions were taken into account.

An amendment proposed by Senator Silviu Petrea to reduce the CCR budget by 270,000 lei, citing the non-employment of disabled people, was rejected.

CNA, spectacular jump

One of the most spectacular budget jumps occurs at the National Audiovisual Council. CNA budget was approved with 35 votes „for” and 13 „against” and provides for commitment credits of 118.796 million lei, an increase of 463.47%, and budgetary credits of 47.772 million lei, 126.59% higher than in 2025. At the same time, personnel expenses decrease by 4.72%, to 14.7 million lei.

CNA Vice President Valentin Jucan explained that a significant part of the new budget is related to the acquisition of software worth approximately 300,000 euros, based on artificial intelligence, which would help the institution combat disinformation in the online environment. According to him, in the absence of such a tool, CNA was forced to intervene „link by link”, with reduced efficiency. Jucan argued that the new technology would allow for complex investigations into coordinated inauthentic behavior, incitement to hatred or violence, and would help the institution better understand the manifestations of „information warfare” and „cognitive warfare” in the online space.

Legislative Council

The committees also approved the Legislative Council budget, with 36 votes „for” and 10 „against”. The institution will have expenses of 14.869 million lei in 2026, up 0.75% compared to 2025. Personnel expenses remain at 13.823 million lei, at last year’s level.

CNSAS

The CNSAS budget for 2026 was approved with 34 votes „for” and 13 „against”. The institution will have 27.846 million lei, down 2% compared to last year. Personnel expenses are estimated at 26 million lei, down 3.25%.

The People’s Advocate

The People’s Advocate’s budget also received a favorable report. The project provides for a total of 24.249 million lei for 2026, down 2.88% compared to 2025. Personnel expenses are reduced by 5.96%, to 19.3 million lei.

Criticism of the Presidential Administration’s budget

AUR has launched attacks on the increase in the Presidential Administration’s budget for foreign travel, a budget that received a favorable opinion yesterday.

„We learned that there is a doubling of spending on goods and services (+20 million lei) caused by the increase in the number of foreign trips! We also have 800,000 lei that the court awarded to former President Băsescu,” said AUR senator Petrișor Peiu.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, adoptarea Avizului Formal confirmă alinierea politicilor și practicilor României, comparate cu cele mai bune politici și practici ale OCDE în domeniul dezvoltării economice.

Evaluarea a vizat analiza României în raport cu următoarele principii-cheie: un cadru solid de politici macroeconomice și un sistem financiar sănătos, politici structurale care să fie compatibile cu promovarea unei performanțe economice îmbunătățite și o economie care funcționează eficient și instituții puternice care să susțină o creștere sustenabilă și incluzivă.

„Ministerul Finanțelor a recuperat foarte mult în ultimele 8 luni din restanțele din procesul de aderare la OCDE, astfel încât astăzi avem aprobate toate cele 3 avize aflate sub responsabilitatea ministerului. Mizăm ca aderarea la OCDE să fie unul dintre cele mai importante momente economice ale anului 2026, iar obținerea Avizului Formal de la EDRC confirmă că suntem pe drumul corect”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Beneficii concrete

Conform ministrului, acest pas aduce beneficii concrete, printre care costuri de finanțare mai reduse, încredere sporită din partea investitorilor și un cadru economic mai predictibil.

Comitetul de Analiză Economică și de Dezvoltare este unul dintre cele 25 de Comitete sectoriale care evaluează România în procesul de aderare la OCDE.

„Aderarea la OCDE va deveni o realitate anul acesta, dar nu ca un obiectiv în sine, ci ca un mijloc, pentru ca țara noastră să fie o țară mai competitivă și mai prosperă.”, a spus luni premierul Ilie Bolojan cu ocazia lansării noii ediții a Studiului Economic al OCDE pentru România.

Ministrul Muncii, Ahmad Meydari, a confirmat că guvernul de la Teheran va majora salariul minim cu 60%, potrivit Euronews. 

Astfel valoarea salariului minim din Iran va crește de la 103 milioane de riali iranieni, echivalentul 344.71 lei,  la 166 de milioane de riali, echivalentul a 555 lei.

Măsura, care a fost luată pentru a ușura costurile vieții, vine după două luni de la protestele din Iran pornite din cauza salariilor mici, care au culminat cu moartea a mii de iranieni, dar și în contextul în care nivelul de trai din Iran a scăzut, în urma sancțiunilor intensificate după începerea războiului din Orientul Mijlociu. 

Creșterea salariului minim răspunde direct presiunilor exercitate de sindicate în la începutul anului.

Având în vedere că rialul se tranzacționează la aproximativ 1,35 milioane de riali pentru un dolar american, produsele de bază au devenit inaccesibile pentru mulți dintre lucrătorii care intră sub incidența Legii muncii din Iran.

Alocațiile familiale și pentru copii au fost, de asemenea, majorate ca parte a pachetului de măsuri luate de Gărzile Revoluționare Islamice (IGRC).

Majorarea salariului minim va intra în vigoare din 20 martie, dată care marchează Anul Nou Persan, Iranul întrând în anul 1405 al calendarului solar Hijri.

Cel puțin 36.000 de cetățeni, uciși în protestele din Iran

Reamintim că, în cadrul protestelor din ianuarie, Gărzile Revoluționare Islamice au reprimat violent protestele iranienilor de rând. În urma acestora, 36.500 de cetățeni au fost uciși, potrivit unui raport al Organizației de Spionaj a IRGC către Consiliul Suprem de Securitate Națională, citat de Iran International, o publicație a cărui investitor principal este de origine britanico-saudită și are legături cu guvernul Arabiei Saudite.

Ministerul de Interne al Iranului susține că forțele de securitate au confruntat demonstranți în mai mult de 400 de orașe. Atunci, la nivel național, s-ar fi desfășurat peste 4.000 de ciocniri între IRGC și cetățenii de rând, la nivel național.

Decizia de ucidere a populației a fost dată a fost autorizată de fostul ayatollah, Ali Khamenei, care le-a ordonat Gărzilor Revoluționare Islamice să deschidă focul asupra populației, pentru „a reprima protestele prin orice mijloace necesare.

Reamintim că fostul ayatollah a fost ucis de SUA și Israel în 28 februarie, în prima zi de război din Orientul Mijlociu, atunci când reședința sa a fost bombardată. Ulterior, fiul său, Mojtaba Khamenei i-a luat locul.

Secția pentru Procurori a CSM a respins-o astăzi pe Marinela Mincă pentru funcția de adjunct al DNA. Marius Ștefan a obținut aviz pozitiv. Ambii au fost  nominalizați ai ministrului Justiției, Radu Marinescu, pentru pozițiile de adjuncți ai DNA.

Marinela Mincă, actuala șefă a Secției Judiciare a DNA, a fost respinsă cu un vot de 5 (împotrivă) la 1 (pentru).

Iar Marius Ștefan, procurorul șef al DNA Pitești, a obținut un vot invers: 1 (împotrivă) la 5 (pentru)

Și Marinela Mincă și Marius Ștefan au avut răspunsuri ezitante în audierea Secției pentru Procurori a CSM.

Viorel Cerbu și Cosmin Miron, votați în unanimitate de CSM pentru DNA și DIICOT

Viorel Cerbu/ DNA

Ieri, Secția l-a avizat în unanimitate (6 voturi pentru / 0 împotrivă) pe veteranul DNA, Viorel Cerbu, actual adjunct al instituției, pentru funcția de procuror șef al DNA. Acesta a fost nominalizat de ministrul Justiției, Radu Marinescu, în urma procedurii declanșate pentru numirea șefilor marilor parchete.

Până în prezent doar Viorel Cerbu și Cosmin Miron (propus pentru șefia DIICOT) au primit votul unanim al Secției pentru Procurori a CSM.

Cosmin Miron/ DIICOT

Alex Florența și Marius Voineag, nominalizați de ministru pentru funcțiile de adjuncți ai DIICOT și Parchetului General, au obținut un vot indecis, de 3-3, în mod repetat, în Secția de Procurori a CSM.

Ce se întâmplă cu procurorii care au primit aviz negativ de la CSM?

Singurii candidați „respinși” de CSM au fost Cristina Chiriac, nominalizată pentru șefia Parchetului General, și Gill Iacobici, pentru poziția de adjunct al DIICOT. Ambii au „picat” în CSM cu un vot de 5 (împotrivă) la 1 (pentru).

Cristina Chiriac, în audierile din CSM

Potrivit legii, în cazul emiterii unui aviz consultativ negativ al Secției pentru Procurori a CSM, ministrul Justiției, Radu Marinescu este obligat să organizeze un nou interviu la minister cu candidatul care a primit avizul negativ.

Ministrul Justiției este obligat tot de lege să întrebe candidatul despre aspectele negative reținute în avizul negativ al Secției pentru Procurori din CSM.

În urma interviului, Radul Marinescu poate continua procedura prin transmiterea către Președintele României a propunerii de numire în funcția de conducere a respectivului candidat, și să trimită toate documentele relevante, sau poate retrage de tot propunerea, urmând să declanșeze o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii.

Informația a fost transmisă de Ministerul iranian al Informațiilor, într-un comunicat citat de agenția de presă Tasnim.

Potrivit autorităților, sistemele Starlink, care permit accesul la internet printr-o rețea de sateliți, ar fi fost utilizate în scopuri ostile, inclusiv pentru comunicare neautorizată și activități considerate o amenințare la adresa securității naționale. Oficialii iranieni susțin că aceste echipamente ar fi fost introduse prin rețele de contrabandă coordonate din exteriorul țării.

Ministerul Informațiilor a precizat că operațiunea de identificare și confiscare a dispozitivelor Starlink va continua până când „toate terminalele de internet prin satelit aflate în slujba inamicului vor fi complet identificate”. Autoritățile au subliniat că monitorizarea comunicațiilor ilegale reprezintă o prioritate majoră în actualul context de securitate.

În declarația oficială se mai arată că deținerea, achiziționarea sau utilizarea sistemelor Starlink este considerată o infracțiune gravă în Iran, în special în perioade de conflict. Cei găsiți vinovați riscă „cele mai severe pedepse”, mai ales dacă se dovedește că sunt „conectați sau acționează în numele inamicului”.

Măsura vine pe fondul restricțiilor stricte impuse de autoritățile iraniene asupra accesului la internet și a platformelor de comunicare externe. Sistemele Starlink sunt văzute de Teheran ca un instrument prin care pot fi ocolite controalele statului asupra fluxului de informații.

„La finalul acestui an, dacă și după discuțiile pe care le-am avut cu constructorul, cu cel mai mare constructor pe care îl avem și aici mă refer la UMB, estimăm undeva în jur de 250-255 de kilometri de autostradă și drumuri expres la finalul acestui an, finalizate”, a spus marți, ministrul Transporturilor. 

În ceea ce privește bugetul, ministrul a precizat că acesta nu este suficient pentru nevoile existente: „Este un buget modest, nu pot să spun că este un buget bun, pentru că aveam nevoie de mai mulți bani. Dacă inițial am plecat de la o sumă propusă de 36 de miliarde, am ajuns la 42.014, la care mai adăugăm încă un miliard anul acesta, estimăm un miliard de execuție din programul SAFE, banii pentru avansuri. Așteptăm cu interes rectificarea din vară, să putem completa cu sumele necesare pentru a acoperi toate proiectele pe care le avem în derulare sau proiectele noi pe care urmează să le finanțăm”. 

Privind A7, Șerban a precizat că tronsonul Bacău Pașcani va fi finalizat până la finalul lunii august. „Pe A7, după discuția pe care am avut-o cu constructorul, închidem la finalul lunii august tot tronsonul până la Pașcani. Nu se pierd bani, așa cum spune toată lumea. Acolo sunt bani din împrumut, nu sunt bani din grant”, spune Șerban. 

„Aderarea la o organizație percepută drept un „club al economiilor dezvoltate” transmite un semnal puternic privind angajamentul unei țări față de standarde ridicate în domenii precum guvernanța corporativă, combaterea corupției, stimularea concurenței, facilitarea comerțului și reglementarea investițiilor. Acest lucru contribuie la consolidarea încrederii investitorilor și poate reduce costul capitalului pentru economie.

Procesul de aderare implică evaluări extinse și multidimensionale ale cadrului legislativ și instituțional, ceea ce accelerează implementarea unor reforme structurale cu impact asupra productivității. Studiile arată că eliminarea vulnerabilităților de politică publică, definite ca acele abordări care, potrivit indicatorilor OCDE, se plasează sub nivelul mediu observat la nivel internațional, ar putea genera câștiguri economice semnificative. De exemplu, potrivit analizei „OECD Economics Department Working Papers no. 834”, alinierea politicilor naționale la nivelul mediu al țărilor OCDE ar putea conduce, în cazul unei economii tipice, la o creștere pe termen lung de aproximativ 25% a PIB-ului pe cap de locuitor.

O parte importantă a acestui impact provine din reforme specifice promovate de OCDE. Astfel, aproximativ o cincime din creșterea estimată (circa 5 puncte procentuale) este asociată reformelor în domeniul reglementării piețelor de bunuri. Un impact similar ar rezulta din ajustarea nivelului mediu al poverii fiscale asupra muncii („tax wedge”). Beneficii economice semnificative ar putea apărea, de asemenea, din investiții în capitalul uman și din reforme ale sistemelor de ajutor de șomaj, care pot îmbunătăți funcționarea pieței muncii.

În același timp, apartenența la OCDE încurajează adoptarea celor mai bune practici în domenii precum educația, sănătatea publică și piața muncii, contribuind astfel la creșterea calității vieții și la dezvoltarea capitalului uman. De asemenea, aderarea facilitează implementarea unor mecanisme de cheltuire a fondurilor publice mai transparente, eficiente și responsabile.

În plus, respectarea standardelor OCDE consolidează funcționarea piețelor financiare și sprijină capacitatea economiei de a face față șocurilor economice externe, sporind reziliența macroeconomică.

Oportunitate majoră, stimularea legăturilor organice între capitalul străin și furnizorii autohtoni

Parcurgând studiul recent al OCDE, elementul cel mai încurajator nu este doar rata de convergență impresionantă a veniturilor (indicator utilizat adesea pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra progresului economic), ci diagnosticul precis al potențialului de integrare superioară în economia globală.

România ocupă în prezent o poziție de „platou intermediar” în lanțurile valorice globale, fiind caracterizată de o integrare asimetrică: exporturile sunt dominate de entități mari, cu capital străin, în timp ce legăturile dintre întreprinderile străine și furnizorii autohtoni rămân reduse. Din această perspectivă, analiza complexă și cuprinzătoare realizată în cadrul raportului oferă o foaie de parcurs clară pentru a depăși acest stadiu.

Consider că unul dintre elementele importante evidențiate în cadrul raportului, ca o oportunitate majoră pentru România, este stimularea legăturilor organice între capitalul străin și furnizorii autohtoni. Această „infuzie de capilaritate” poate transforma firmele locale din furnizori de componente simple în parteneri de inovație, accelerând transferul tehnologic și consolidând un ecosistem economic mult mai rezilient și interconectat.

Astfel, din experiența internațională s-a observat că, în multe economii emergente, inclusiv în Europa Centrală și de Est, investițiile străine creează uneori „insule de productivitate” prea puțin conectate la economia locală în ansamblu. Aceasta descrie situația în care unele companiile multinaționale care operează cu lanțuri de aprovizionare globalizate creează o facilitate punctuală de producție în economia locală, atrase poate de forța de muncă mai ieftină sau de proximitatea pieței de desfacere, dar aceste firmele locale rămân limitate la activități cu valoare adăugată scăzută sau nu se integrează pe verticală în activitatea economică locală. De aceea, contribuția lor la difuzia tehnologiei, inovare și dezvoltarea multidirecțională a afacerilor locale se plasează sub nivelul optim. Beneficiile sunt așadar limitate pentru țara gazdă.

Ceea ce avem nevoie, în schimb, este să gândim mecanisme prin care firmele românești deja existente să devină un argument în plus pentru atragerea de investiții străine directe. Acestea trebuie să fie capabile să se integreze în lanțurile de producție ale noilor facilități productive proiectate de investitorii străini și să ofere opțiuni competitive pentru aprovizionare, transport și desfacere. Un pas important pentru dezvoltarea unor relații stabile de colaborare industrială va putea fi realizat doar atunci când firmele locale și-ar crește rolul în cadrul parteneriatelor cu investitorii străini, de la simpli furnizori la parteneri de dezvoltare și integrare tehnologică.

Pledoarie pentru o schimbare de paradigmă pe piața muncii

În plan social, analiza OCDE pledează pentru o schimbare de paradigmă pe piața muncii, în care deficiențele și decalajele din prezent să fie abordate ca oportunități de dezvoltare. Din această perspectivă, inegalitatea și fragmentarea pieței muncii devin rezerve de creștere neexploatate. Identificarea segmentelor deconectate sau implicate pe piața muncii sub nivelul potențial (de exemplu, al tinerilor, femeilor sau al populației din mediul rural) ne oferă de fapt pârghiile pentru a accelera creșterea potențială a economiei. Integrarea lor mai puternică în activitatea economică ar crește oferta de forță de muncă, productivitatea și nivelul de ansamblu al veniturilor în economie.

Pentru atingerea acestor obiective, politicile publice s-ar putea concentra mai mult asupra unor instrumente recomandate de practica țărilor membre OCDE, precum sisteme duale de educație (școală + companie), servicii active de ocupare, extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor, programe de lucru flexibile, politici de combatere a discriminării salariale, dezvoltarea infrastructurii de transport și digitale, sprijin pentru antreprenoriat rural și IMM-uri, programe de mobilitate regională a forței de muncă, formare profesională adaptată nevoilor comunității locale etc.

OCDE subliniază că investițiile țintite în prevenție în sănătate și în adaptarea competențelor la era digitală nu sunt doar măsuri de protecție sau imperative sociale, ci motoare de productivitate, asigurând reziliența modelului de creștere în fața îmbătrânirii populației. Adresarea acestor vulnerabilități demografice prin reforme structurale va permite României să își mențină avantajul competitiv, trecând de la costuri scăzute la o forță de muncă înalt calificată și adaptabilă.

Accent pe avansul digitalizării

O altă observație valoroasă a experților OCDE inclusă în raport vizează saltul tehnologic pe care economia României are capacitatea de a-l realiza. Deși adoptarea tehnologiilor avansate în business-ul local a fost modestă, fiind limitată de experiența managerială inerent deficitară și de un acces restrâns la finanțare, infrastructura digitală generalizată și de nivel ridicat a României oferă fundația ideală pentru o accelerare rapidă a productivității. Demersurile pentru întărirea guvernanței, creșterea predictibilității cadrului de reglementare și fiscal, precum și mai multă claritate în procesul de autorizare, vor contribui la acest dinamism latent al sectorului privat. Astfel, aderarea la OCDE devine instrumentul prin care România își poate rafina mediul de afaceri, transformând încrederea investitorilor într-un capital productiv capabil să susțină o convergență reală și de durată cu cele mai avansate economii ale lumii.

Pentru a monitoriza dacă succesul diplomatic și administrativ de până acum al demersurilor de aderare la OCDE se traduce în succes economic real, se poate utiliza un mix de indicatori utilizat în raport și care reflectă cel mai bine canalele de transmisie menționate anterior, reprezentativi pentru cele mai importante categorii: risc și stabilitate financiară, fluxuri de capital și investiții, productivitate și structură economică, guvernanță și eficiență instituțională, eficiență a cheltuielilor publice și capital uman, mobilitate și coeziune socială.

Un element de importanță aparte din perspectiva procesului de ajustare pe care îl parcurge România în prezent este reprezentat de demersurile pentru digitalizarea administrației ca vector de accelerare a convergenței. Dincolo de dimensiunea tehnologică propriu-zisă, digitalizarea administrației produce efecte economice favorabile printr-o serie de mecanisme structurale care influențează funcționarea piețelor, eficiența instituțională și sustenabilitatea finanțelor publice.

Aceste efecte devin vizibile în mai multe domenii: reducerea costurilor de tranzacție, creșterea transparenței și implicit a credibilității și predictibilității administrației, stimularea inițiativelor economice, a investițiilor și a productivității, îmbunătățirea colectării fiscale. Aceste evoluții pot fi monitorizate prin indicatori precum:

• Interoperabilitatea datelor și reducerea costurilor de tranzacție – Din perspectivă economică, digitalizarea serviciilor publice funcționează ca un mecanism de reducere a fricțiunilor în piață, iar implementarea standardelor OCDE privind guvernarea digitală (e-government) permite debirocratizarea fluxurilor administrative, reducând semnificativ „taxa pe timp” suportată de sectorul privat. Acest progres se reflectă direct în Eficacitatea Guvernării, transformând interfața stat-cetățean dintr-un centru de cost într-un facilitator de business.
• Transparența algoritmică și optimizarea achizițiilor publice – Digitalizarea proceselor de licitație și a gestiunii resurselor bugetare este antidotul tehnic pentru „instituționalismul de fațadă”. Prin utilizarea sistemelor de e-procurement și a monitorizării în timp real a cheltuielilor, se elimină asimetriile informaționale care favorizează distorsiunile de piață. Acest fapt consolidează încrederea investitorilor instituționali și optimizează alocarea capitalului către proiecte de infrastructură cu rată de rentabilitate socială ridicată.
• Digitalizarea fiscului și sustenabilitatea finanțelor publice – Modernizarea sistemelor de administrare fiscală (SAF-T, e-Factura etc) este esențială pentru lărgirea bazei de impozitare și reducerea deficitului de încasare a taxelor și impozitelor. Într-un context în care menținerea sustenabilității macroeconomice este o precondiție a aderării, eficiența digitală a ANAF devine garantul capacității statului de a susține investițiile publice fără a pune presiune pe prima de risc (CDS Spread).
• Infrastructura digitală ca premisă pentru TFP și inovație – Accesul generalizat la servicii publice digitale și identitate electronică creează ecosistemul necesar pentru dezvoltarea economiei platformelor și a serviciilor cu intensitate tehnologică ridicată. Această tranziție este critică pentru creșterea Productivității Totale a Factorilor (TFP), oferind României șansa de a capitaliza pe seama talentului autohton în tehnologie pentru a genera o creștere economică decuplată de consumul extensiv de resurse.

Este nevoie de corecții macroeconomice și structurale coerente

Reformele instituționale inspirate de standardele OCDE vor produce rezultate optime doar dacă vor fi însoțite de corecții macroeconomice și structurale coerente (elemente care sunt, de altfel, și ele parte a cadrului de bună guvernanță economică susținut de această organizație). Așadar, nu trebuie să pierdem din vedere nevoia de corecții consistente ale dezechilibrelor macroeconomice din prezent, conform obiectivelor și etapelor discutate împreună cu Comisia Europeană. În absența unor astfel de ajustări, modernizarea administrativă și adoptarea standardelor OCDE nu vor avea efectele scontate, deoarece performanța instituțională, calitatea investițiilor și dezvoltarea piețelor financiare pot fi menținute pe termen lung doar însoțite de stabilitate macroeconomică.

De aceea, trebuie corectată traiectoria de creștere a datoriei publice, ceea ce, în condițiile actuale (privind nivelul acesteia, costul asociat cu dobânzile și ritmul mai redus de creștere economică) necesită aducerea deficitului primar sub pragul de 1% din PIB. Acest proces nu poate fi decât gradual, dar este important ca el să nu întârzie.

Pentru anul 2026, nivelul deficitului primar va fi probabil de aproximativ 3,27% (ținând seama de faptul că dobânzile plătite în contul datoriei publice se vor ridica probabil la aproximativ 3% din PIB, iar conform proiectului de buget deficitul total va fi de circa 6,25%). Așadar, traiectoria de creștere a datoriei publice (ca pondere în PIB) va continua și anul acesta, chiar dacă mai lent comparativ cu 2024 și 2025.

O scădere vizibilă a raportului datorie/PIB va fi posibilă doar atunci când balanța bugetară primară va deveni excedentară. În acest context, devine foarte importantă aplicarea unor reguli fiscale operaționale care să includă mecanisme automate de corecție bugetară în cazul deviațiilor. Acestea ar crește credibilitatea politicii fiscale și ar reduce costurile de finanțare ale statului.

Contează nu doar volumul ci și calitatea investițiilor pentru creșterea PIB potențial

Totodată, consolidarea fiscală trebuie însoțită menținerea fluxului de investiții publice și private orientate către sectoare cu efect multiplicator ridicat. Așa cum știm, nu doar volumul ci și calitatea investițiilor este un factor determinant pentru creșterea PIB potențial. Dezvoltarea infrastructurii, avansul digitalizării și suplimentare producției de energie la costuri competitive generează efecte de antrenare semnificative asupra productivității totale.

În același timp, îmbunătățirea accesului la finanțare este condiționată de menținerea stabilității financiare și reducerea inflației, acestea fiind criterii esențiale pentru un mediu macroeconomic robust și predictibil. Evitarea riscului de dominanță fiscală (în care presiunile bugetare ar putea influența orientarea politicii monetare) este importantă pentru ancorarea anticipațiilor inflaționiste și pentru menținerea credibilității cadrului de politică economică. De asemenea, trebuie să diversificăm instrumentele și modalitățile de atragere de investiții pe piața de capital și să ne asumăm creșterea nivelului de complexitate al acesteia și în Romania (fiind o componentă esențială a modernizării economiei).

Creșterea rezilienței economiei în fața șocurilor externe, în mediu global actual caracterizat de incertitudini geopolitice, comerciale și tehnologice, este importantă. Ea poate fi realizată inclusiv prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare, consolidarea rezervelor strategice și menținerea unor amortizoare macroeconomice adecvate.

România are șansa de a converti încrederea piețelor financiare în capital productiv sustenabil

Așadar, România are nevoie simultan de disciplină fiscală, investiții productive și dezvoltarea piețelor financiare pentru a crește potențialul economiei și a stabiliza datoria publică. În acest fel, reformele realizate în cadrul procesului de convergență cu standardele OCDE pot produce efecte durabile și pot susține mai eficient transformarea structurală a economiei.

În concluzie, integrarea României în OCDE nu reprezintă un punct terminus, ci activarea unui sistem de referință care poate genera un plus de creștere potențială estimat la 0,8% – 1% din PIB pe an. Acest surplus nu este un dividend pasiv al aderării, ci rezultatul cumulat al comprimării primei de risc, al eficientizării alocării capitalului și al modernizării funcției de producție prin digitalizare și guvernanță corporativă.

Pentru ca acest obiectiv de etapă să devină realitate, monitorizarea indicatorilor de performanță — de la TFP (Productivitatea Totală a Factorilor) și calitatea investițiilor străine directe, până la eficiența cheltuielilor cu capitalul uman – trebuie să devină coloana vertebrală a politicilor publice post-aderare. Experiența statelor din regiune, precum Polonia și Cehia, demonstrează că succesul pe termen lung depinde de capacitatea instituțională de a transforma standardele formale în mecanisme de piață funcționale.

În definitiv, apartenența la „clubul țărilor dezvoltate” oferă României instrumentele necesare pentru a depăși modelul de creștere bazat pe avantaje competitive tranzitorii. Prin internalizarea acestor bune practici și menținerea unui cadru macroeconomic predictibil, România are șansa de a converti încrederea piețelor financiare în capital productiv sustenabil, ancorând economia națională pe o traiectorie de convergență reală și durabilă”, arată Leonardo Badea, în analiza transmisă.

Notă: Intertitlurile aparțin Mediafax.