Conform amendamentului, pensionarii militari cu venituri cuprinse între 2.001 și 3.000 de lei ar urma să primească 600 de lei. Pentru cei cu pensii între 1.501 și 2.000 de lei, ajutorul prevăzut este de 800 de lei, iar pensionarii cu venituri sub 1.500 de lei ar urma să beneficieze de 1.000 de lei.

Amendamentul a fost susținut de parlamentarii PSD, AUR și de reprezentanți ai grupului PACE. Împotriva propunerii au votat aleșii PNL, USR și UDMR.

Dezbaterile din comisii au fost marcate de schimburi dure de replici între reprezentanții puterii și cei ai opoziției, dar și între PSD și PNL. Deputatul PSD Adrian Câciu a fost acuzat de populism de deputatul PNL Robert Sighiartău, care i-a reproșat că măsura ar putea afecta stabilitatea sistemului financiar.

În replică, Adrian Câciu a respins criticile și a susținut că problemele actuale nu pot fi puse în sarcina PSD, trimițând indirect și la fostul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș.

Și reprezentanții USR au criticat amendamentul, susținând că măsura „îi umilește pe pensionarii militari”, deoarece ar reprezenta, în esență, un ajutor social, nu o soluție reală pentru corectarea pensiilor. De altfel, ministrul Apărării, Radu Miruță, declara recent că pensionarii militari au nevoie de pensii corecte, nu de ajutoare sociale.

Subiectul rămâne unul sensibil în Parlament, pe fondul disputelor privind echitatea sistemului de pensii militare și soluțiile bugetare prin care statul poate interveni pentru sprijinirea celor cu venituri mici.

„Blocarea nemotivată a unei decizii în acest sens determină, pe tot lanțul agroalimentar, efecte negative ce se vor acumula în prețul final al alimentelor”, potrivit unui comunicat de presă.

Campania agricolă de primăvară, menționează social-democrații, este în plină desfășurare, iar fermierii folosesc deja motorină scumpă pentru culturile de porumb și floarea soarelui.

„Fiecare zi fără o decizie din partea premierului implică în final o creștere a prețurilor la alimente!  Mecanismul propus de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, prevede ca fermierii să primească tichete valorice, emise de Imprimeria Națională, pentru achiziția a 78 de litri de motorină/ha, la un preț fără acciză și TVA. Din perspectivă bugetară, impactul este zero, pentru că sumele scutite prin mecanismul propus ar fi oricum returnate fermierilor prin sistemul actual de rambursare privind motorina folosită în agricultură. Deci nu există nicio justificare economică pentru lipsa unei decizii din partea premierului Bolojan în această chestiune”, se mai arată în comunicat.

Social-democrații afirmă că diferența este însă importantă pentru fermieri.

„Aceștia nu vor mai trebui să aloce sumele aferente taxelor pe motorină, având astfel o capacitate mai mare de a face față altor provocări, precum creșterea prețurilor la fertilizanți. România este în mod evident afectată de creșterea prețului internațional al țițeiului, determinată de conflictului din Orientul Mijlociu. Este necesară o reacție rapidă din partea Guvernului pentru protejarea populației și a economiei naționale. Din primele momente de la declanșarea crizei internaționale, miniștrii PSD au propus soluții pentru atenuarea creșterii de prețuri la carburanți. Lipsește doar decizia prim-ministrului! Și fiecare zi de întârziere înseamnă costuri mai mari pentru populație și pentru economia națională”, se menționează în finalul comunicatului.

Activitatea aeroportului va fi oprită complet între orele 05:00 și 23:59, după ce sindicatul Verdi a chemat la grevă aproximativ 2.000 de angajați. Potrivit operatorului aeroportuar, în aceste condiții „operațiunile nu mai pot fi menținute”, iar toate zborurile programate pentru ziua de miercuri au fost anulate, transmite Euronews.

Zeci de mii de pasageri, obligați să își schimbe planurile

În total, 445 de decolări și aterizări erau programate, însă niciun zbor nu va avea loc. Cei aproximativ 57.000 de pasageri afectați sunt sfătuiți să contacteze companiile aeriene pentru reprogramare sau alternative de călătorie. Pentru biletele achiziționate prin agenții de turism sau pachete de vacanță, responsabilitatea revine operatorilor turistici.

Greva include angajați din domenii-cheie pentru funcționarea aeroportului, printre care serviciile de pompieri, managementul traficului și administrarea terminalelor. Fără aceștia, funcționarea aeroportului este imposibilă.

Conflictul de muncă este legat de negocierile salariale dintre angajați și conducerea aeroportului. Operatorul a propus majorări salariale etapizate până în 2028, însă sindicatul a respins oferta, considerând-o insuficientă. Sindicaliștii cer o creștere salarială de aproximativ 6%, în timp ce oferta angajatorului prevedea majorări de doar 1-1,5% pe an.

Conducerea aeroportului din Berlin critică greva

Directorul aeroportului, Aletta von Massenbach, a calificat greva drept „disproporționată”. El a făcut referire la tensiunile internaționale generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Reprezentanții companiei speră ca următoarea rundă de negocieri, programată pentru 25 martie, să ducă la un acord. Nu este primul astfel de incident: în februarie, grevele piloților au afectat zborurile Lufthansa. Recent mai multe aeroporturi din Belgia au fost închise din cauza protestelor sindicale.

„Ritmul de dezvoltare a sistemelor de armament, în principal a sistemelor de drone fără pilot, și sofisticarea metodelor utilizate pentru desfășurarea acestora sunt de așa natură încât nicio regiune a Rusiei nu se poate simți în siguranță”, a spus Serghei Șoigu despre producția ucraineană de drone, relatează Reuters. 

Declarațiile făcute de fostul ministru și actualul  secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei în cadrul unei reuniuni desfășurate la Ekaterinburg. 

Șoigu a avertizat și cu privire la numărul de acțiuni de sabotaj atribuite Ucrainei pe teritoriul rus. Acesta a spus că numărul a crescut semnificativ, ajungând la 1.830 de incidente în 2025, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 40% față de anul anterior. 

Fostul ministru a mai precizat că sabotajele ucrainene sunt susținute de servicii de informații din 56 de țări, fără a preciza exact ce servicii de informații. 

Creșterea numărului atacurilor și pericolul dronelor a fost subliniată și de primarul Moscovei care a anunțat că în decursul zilelor de sâmbătă și duminică, apărare antiaeriană a doborât 250 de drone ucrainene, cel mai important atac din ultimul an. 

Colin Hodson este un explorator britanic și deținător al canalului de YouTube, Bearded Explorer, potrivit Express. Recent, el a vizitat orașul Rheindahlen, o localitate părăsită din Germania. Rheindalen a servit drept cartier general pentru forțele britanice din Germania pe parcursul Războiului Rece. Orașul a fost construit de la zero în 1954 și a fost folosit până în 2013. La apogeul său, a adăpostit 12.000 de locuitori, militari britanici și rudele lor.

Vizita recentă a lui Hodson a fost a doua în regiune. Exploratorul britanic a subliniat faptul că prima dată nu a realizat cât de mare este orașul fantomă. Unul dintre cele mai remarcabile lucruri pe care Colin le-a descoperit în a doua sa vizită a fost un buncăr subteran fortificat care adăpostea o hartă vastă a întregului sit.

„Avem o cameră cu hărți. Este incredibil – există o hartă întreagă a orașului acolo. Tocmai am găsit o cameră secretă cu hărți în acest oraș abandonat… O, Doamne Dumnezeule”, a exclamat britanicul.

Folosind indiciile de pe hartă, Colin a reușit să găsească zona comercială a orașului, biserica și cinematograful.

„Orașul oferea o gamă largă de facilități atât pentru personalul militar, cât și pentru civili. Acestea includeau cazare, facilități sportive, sală de sport și terenuri de sport, o piscină mare, zone de recreere, inclusiv cinematograf, club de tineret și NAAFI. În perioada sa de vârf, Rheindahlen a găzduit 12.000 de militari britanici și familiile acestora. A găzduit sediul Armatei Britanice, al Marinei Regale și al Forțelor Aeriene Regale. A fost o bază importantă pentru forțele britanice pe tot parcursul Războiului Rece și ulterior”, a explicat Colin Hodson.

Cinematograf, piscine, terenuri de sport și magazine

Turistul s-a declarat impresionat de piscina imensă în aer liber a orașului, care încă mai are apă. De asemenea, el a vizitat cinematograful în care a găsit afișele dedicate filmelor „16 Blocks” cu Bruce Willis și „The Break-Up” cu Jenifer Aniston. Lângă, se află secția de Poliție, înghițită de vegetație.

În urmă cu aproximativ 10 ani a existat un proiect privind transformarea orașului într-un uriaș parc de agrement. De asemenea, autoritățile germane s-au gândit să amenajeze spații pentru solicitanții de azil. Totuși, nimic nu s-a întâmplat, iar orașul este acum cucerit de vegetație și de animale sălbatice.

„Astăzi, este complet abandonat. Nimeni nu merge acolo, doar animalele sălbatice, iar natura își revendică încet locul”, a fost concluzia lui Colin Hodson.

Legea bugetului de stat este dezbătută și astăzi în comisiile din Parlament. Marți vor fi dezbateri generale în comisiile de buget. Miercuri de la ora 16:00 sunt programate să înceapă și dezbaterile în plen. Parlamentul este așteptat să dea joi un vot final asupra bugetului.

UPDATE Amendament PSD trecut cu ajutorul AUR. Ajutoare unice pentru pensionarii militari cu venituri sub 3.000 de lei, aprobate în comisii

ÎCCJ reclamă fonduri insuficiente

Unul dintre cele mai consistente bugete aprobate a fost cel al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Potrivit proiectului Guvernului, ÎCCJ va avea în 2026 credite de angajament de 5,02 miliarde de lei, în creştere cu 49,95% faţă de anul trecut, şi credite bugetare de aproape 4,99 miliarde de lei, cu 49,16% mai mult decât în 2025. Cheltuielile de personal se ridică la 4,94 miliarde de lei, în urcare cu 47,94%.

Managerul economic al instituţiei, Manuela Cazacu, a declarat că sumele alocate nu acoperă necesarul Înaltei Curţi şi a precizat că instituţia va solicita fonduri suplimentare la rectificarea bugetară. Ea a explicat că presiunea vine în principal din drepturile salariale câştigate în instanţă şi din sumele aferente executărilor silite. Totodată, Cazacu a arătat că ÎCCJ gestionează, din 2023, cheltuielile de personal pentru 57 de instanţe, unde lucrează aproximativ 15.800 de salariaţi.

CCR

Şi bugetul Curţii Constituţionale a fost aprobat, cu 33 de voturi „pentru”, 11 „împotrivă” şi două abţineri. CCR va avea în 2026 un buget de 44,35 milioane de lei, în creştere cu 4,47% faţă de anul trecut. Cheltuielile de personal ajung la 37,7 milioane de lei, în urcare cu 8,06%.

Judecătorul CCR Mihai Busuioc a descris proiectul drept „un buget sănătos”, susţinând că au fost luate în calcul condiţiile economice ale României.

Un amendament propus de senatorul Silviu Petrea pentru reducerea cu 270.000 de lei a bugetului CCR, invocând neangajarea unor persoane cu handicap, a fost respins.

CNA, salt spectaculos

Unul dintre cele mai spectaculoase salturi bugetare apare la Consiliul Naţional al Audiovizualului. Bugetul CNA a fost aprobat cu 35 de voturi „pentru” şi 13 „împotrivă” şi prevede credite de angajament de 118,796 milioane de lei, în creştere cu 463,47%, şi credite bugetare de 47,772 milioane de lei, cu 126,59% mai mari decât în 2025. În acelaşi timp, cheltuielile de personal scad cu 4,72%, la 14,7 milioane de lei.

Vicepreşedintele CNA, Valentin Jucan, a explicat că o parte importantă din noul buget este legată de achiziţia unui soft de aproximativ 300.000 de euro, bazat pe inteligenţă artificială, care ar urma să ajute instituţia să combată dezinformarea în mediul online. Potrivit acestuia, în lipsa unui astfel de instrument, CNA a fost nevoit să intervină „link cu link”, cu o eficienţă redusă. Jucan a susţinut că noua tehnologie ar permite investigaţii complexe privind comportamentul neautentic coordonat, instigarea la ură sau la violenţă şi ar ajuta instituţia să înţeleagă mai bine manifestările „războiului informaţional” şi ale „războiului cognitiv” din spaţiul online.

Consiliului Legislativ

Comisiile au aprobat şi bugetul Consiliului Legislativ, cu 36 de voturi „pentru” şi 10 „împotrivă”. Instituţia va avea în 2026 cheltuieli de 14,869 milioane de lei, în creştere cu 0,75% faţă de 2025. Cheltuielile de personal rămân la 13,823 milioane de lei, la nivelul anului trecut.

CNSAS

Bugetul CNSAS pentru 2026 a fost aprobat cu 34 de voturi „pentru” şi 13 „împotrivă”. Instituţia va avea 27,846 milioane de lei, în scădere cu 2% faţă de anul trecut. Cheltuielile de personal sunt estimate la 26 de milioane de lei, în descreştere cu 3,25%.

Avocatului Poporului

Raport favorabil a primit şi bugetul Avocatului Poporului. Proiectul prevede pentru 2026 un total de 24,249 milioane de lei, în scădere cu 2,88% faţă de 2025. Cheltuielile de personal se reduc cu 5,96%, până la 19,3 milioane de lei.

Critici pentru bugetul Administrației Prezidențiale

AUR a lasat atacuri la creșterea bugetului Administrației Prezidențiale la capitolul deplasări externe., buget care a primit un aviz favorabil de ieri.

„Am aflat că este o dublare a cheltuielilor cu bunuri și servicii (+20 de milioane de lei) cauzată de creșterea numărului de deplasări externe! Mai avem și 800.000 lei pe care instanța i-a acordat fostului președinte Băsescu”, a spus senatorul AUR Petrișor Peiu.

Cristina Gherasimov, viceprim-ministra pentru integrare europeană, a făcut acest anunț după ședința Consiliului Afaceri Generale de la Bruxelles.

Marți au fost deschise negocierile tehnice pentru ultimele trei grupuri de capitole: Competitivitate și creștere incluzivă, Agenda verde și conectivitate, și Resurse, agricultură și coeziune.

„Astăzi, țara noastră a făcut încă un pas concret pentru viitorul său european: au fost deschise negocierile tehnice și pentru ultimele trei grupuri de capitole de negociere: Competitivitate și creștere incluzivă, Agenda verde și conectivitate, precum și Resurse, agricultură și coeziune.
Pentru cetățenii Republicii Moldova, aceste negocieri nu sunt doar un proces tehnic, care se întâmplă la Bruxelles. Ele înseamnă schimbări reale aici, acasă: o economie mai puternică, investiții în drumuri și infrastructură modernă, un mediu mai curat, standarde alimentare mai sigure, educație mai bună și servicii publice de calitate, dacă ar fi să enumerăm doar câteva dintre standardele europene de care ne vom bucura în comunitățile noastre”, a spus Cristina Gherasimov într-o postare pe Facebook.

Într-o conferință de presă după ședința Consiliului Afaceri Generale de la Bruxelles, comisarul european Marta Kos a lăudat progresele înregistrate de Chișinău în procesul de aderare la UE.

„Europe se află sub presiune din toate părțile. Nu putem să pierdem timp. Moldova este importantă pentru securitatea noastră. Republica Moldova a înregistrat un progres remarcabil și continuă să muncească pentru aderarea la UE”, a spus comisarul european Marta Kos.

Republica Moldova și Ucraina au depus cereri de aderare la UE la câteva zile după izbucnirea războiului lansat de Rusia în Ucraina, în 2022. În vara aceluiași an, Republica Moldova a primit statutul de țară candidat la aderarea la UE, iar un an mai târziu, toate statele membre UE au dat undă verde pentru începerea negocierilor de aderare.

Astăzi, în presa rusă, lanțurile de retail ale Rusiei au intervenit ca să calmeze spiritele.

Nu va fi o penurie de fistic și ardei, și nici de piper, care sunt provenite tradițional din Iran. Marii retaileri spun, pentru TASS, că sunt pregătiți să redistribuie rapid volum de import, dacă este necesar și apar probleme.

„Cele mai problematice produse în acest moment, sunt probabil țelina, curmalele, kiwi-ul și ardeii grași. Dar nu vor dispărea, deoarece există încă surse alternative de aprovizionare. Mai mult, din câte știu eu, Iranul continuă să își exporte produsele. Deși nu în cantități atât de mari, încă exportă”, spun aceștia.

Furnizorii alternativi – o soluție

Pentru fiecare categorie de bunuri importate din Iran, există furnizori alternativi. Legumele proaspete sunt furnizate pieței ruse în timpul sezonului iarnă-primăvară de către Turcia, Azerbaidjan, Egipt, Uzbekistan și China.

Fructele citrice sunt furnizate de Maroc, Turcia și Africa de Sud.

Fructele uscate, nucile și condimentele sunt furnizate de Uzbekistan, India și Pakistan.

Kiwi este adus din Chile și China.

Păstrăvii sunt furnizați de Armenia, Turcia, Belarus și fermele autohtone.

Creveții sunt furnizați de India, China, Vietnam, Thailanda, Argentina și Bangladesh.

Situația actuală nu va afecta legumele din borș sau alte produse alimentare importante din punct de vedere social, deoarece cea mai mare parte a acestor aprovizionări sunt asigurate de producătorii autohtoni”, a anunțat Stanislav Bogdanov, președintele ACORT, Asociația Companiilor de Retail din Rusia.

„Pe lângă Iran și Israel, ardeii grași  sunt furnizați lanțurilor de retail din Turcia și Thailanda.

În plus, lanțurile de retail își extind în prezent furnizorii din alte țări.

Prețurile s-ar putea schimba

„O parte semnificativă din salata verde și legumele vândute în lanțurile de retail din Rusia sunt cultivate pe plan intern și nu ne așteptăm la lipsuri de aprovizionare sau fluctuații semnificative de prețuri în această categorie”, explicat el.

Nu ar trebui să existe probleme cu apariția fisticului, provenit în mod tradițional din Iran, pe rafturile magazinelor rusești. Singura problemă este că prețul s-ar putea schimba.

„În timp ce fisticul era importat înainte din Iran, acum va fi importat dintr-o altă țară. Va fi mai scump, dar fisticul va fi în continuare pe rafturile magazinelor. Nu va dispărea”, a subliniat președintele ACORT.

Totuși, probleme ar putea apărea la ardei.

„În timpul sezonului iarnă-primăvară, este dificil pentru sectorul agricol intern să înlocuiască ardeii iranieni, deoarece serele rusești sunt concentrate în principal pe castraveți și roșii, susține Mihail Lachugin, fondator independent al portalului Product Media.

Predicțiile sunt că ardeii, fructele kiwi și curmalele, deși se vor afla pe rafturi, aceste produse ar putea deveni mai scumpe pentru restaurante. Ceea ce înseamnă că ori vor crește prețurile meniurilor, ori restaurantele își vor schimba preparatele.

„De exemplu, salatele de țelină sau deserturile cu fistic fie vor crește în preț, fie vor schimba ingredientele. Dar, din nou, acest lucru nu este nimic nou – tot ce au făcut restaurantele în ultimii ani este să își optimizeze meniurile și rețetele”, a concluzionat Lachugin.

Potrivit declarațiilor date atât de cetățeni, cât și de membri ai echipelor de salvare pentru Associated Press, este vorba despre trei explozii care au fost raportate în zone aglomerate din oraș, între care și o piață importantă aflată la intrarea în Spitalul Universitar Maiduguri.

„Din păcate, un număr de 23 de persoane și-au pierdut viața, în timp ce alte 108 au suferit răni cu diverse grade de gravitate”, a declarat Nahum Kenneth Daso, un purtător de cuvânt al Poliției Borno, într-o declarație în cadrul căruia a atribuit atacul asupra unor persoane care er fi atentatori sinucigași.

Atacurile nu au fost revendicate de niciun grup, dar suspiciunile s-au îndreptat rapid spre gruparea jihadistă Boko Haram, care, în 2009, a declanșat o insurgență în nord-estul Nigeriei pentru a impune propria interpretare radicală a legii islamice, Shariah.

De atunci, gruparea Boko Haram a devenit mai puternică, cu mii de luptători de diferite facțiuni, între care și Provincia Africa de Vest a Statului Islamic, susținută de gruparea Statul Islamic.

Orașul Maiduguri a fost ținta violențelor mortale, însă, în ultimii ani, atmosfera din oraș a fost una pașnică, cu toate că zona rurală este adesea afectată de acțiunile extremiștilor.

Locuitorii au povestit haosul care a urmat exploziilor. „Acest atac a fost unul dintre cele mai sângeroase din Maiduguri din ultimii ani”, a declarat Mohammed Hassan, membru al unui grup de voluntari care asistă forțele de securitate în lupta împotriva extremiștilor. „Avem nevoie urgentă de sânge”, a spus el referindu-se la situația de la câteva ore după atac.

Extremiștii și-au intensificat atacurile împotriva bazelor militare nigeriene, ucigând mai mulți ofițeri superiori și soldați și jefuind bazele de stocuri de arme și muniție.