James Hetfield, solistul trupei Metallica, a cerut-o în căsătorie pe partenera, pe Adriana Gillett.

Hetfield, un tip despre care nu se poate spune că se înscrie ușor în vreo categorie a firescului, a făcut treaba asta în timpul unei scufundări alături de rechini-balenă.

Momentul cererii în căsătorie a fost făcut public pe pagina de Instagram a trupei, unde a fost postată o fotografie a cuplului, încercând să comunice.

„Adriana Gillett, vrei să te căsătorești cu mine?”

Hetfield, în vârstă de 62 de ani, ține un mesaj scris de mână: „Adriana Gillett, vrei să te căsătorești cu mine”, în timp ce Adriana ridică degetul mare, semn că da, vrea.

Gillett are 45 de ani și apare ținând în mână o cutie cu inelul de logodnă.

Dar Hetfield nu e un tip oarecare. El trebuia să-și aleagă cu grijă ziua și, pentru asta, a ales vineri, 13. Gillett a descris momentul drept „unic, special, romantic”.

„Într-o mare plină de pești, ne-am găsit unul pe celălalt”

Ea adaugă: „Într-o mare plină de pești, ne-am găsit unul pe celălalt”, făcând referire și la zodia sa (e adevărat că rechinii-balenă nu sunt pești, dar nu ne luăm de la atâta!).

Hetfield și Gillett sunt împreună de câțiva ani.

Hetfield a divorțat în 2022, după o căsnicie de 25 de ani, din care are trei copii.

Hetfield, rock-star-ul pădurii

Hetfield, liderul celei mai influente trupe rock de pe planetă și din toate timpurile, a fost destul de discret cu viața sa personală, iar gestul său de a face publică cererea în căsătorie este un mod de a o valida în fața tuturor, de a marca un nou început.

Hetfield e pasionat de mașinile custom, mai ales de red hot-uri retro transformate în adevărate capodopere.

Hetfield nu e excentricul clasic, Hetfield pare copilul din flori al goth-ului cu vintage-ul dark, o chestie fascinantă: el are o colecție de mașini denumită „Reclaimed Rust” – unele dintre acestea le-a expus pe la muzeele de profil.

Dar faptul că-i plac rablele reîncarnate în capodopere nu e singura lui chestie.

Hetfield e crescător de albine. Acest tip aparent dur, care mânuiește chitara ca un zeu are stupi pe proprietatea sa (chiar spunea într-un interviu că stupul îl ajută să rămână ancorat în comunitate și că e pasionat de ordinea din stup.

E, de asemenea, vânător și e pasionat și de pescuit.

Îi place să petreacă mult timp departe de agitație. Faptul că s-a luptat mulți ani cu dependența de substanțe l-a ajutat să devină un tip controlat, disciplinat și chibzuit.

Invitat la podcastul lui Ionuț Cristache, „Ai aflat!”, Ponta a vorbit extrem de critic despre aprobarea în Parlament a dislocării în România a unor echipamente defensive americane și a spus că Ministerul de Externe nu a făcut decât să creeze o problemă inutilă.

Aducerea unor decizii atât de sensibile în Parlament pentru aprobare nu era necesară, spune Ponta, și nici solicitată de partenerii americani.

„Nu așa funcționează parteneriatul”

Ponta a invocat experiența sa ca vicepreședinte al CSAT timp de patru ani, susținând că, în trecut, colaborarea cu Statele Unite se desfășura pe baza unor informări directe, fără expunere publică detaliată.

Potrivit acestuia, autoritățile române primeau notificări generale privind activitățile militare, fără a intra în detalii sensibile.

„Nu întreba nimeni dacă sunt trei avioane sau șapte, dacă au rachete sau nu”, a spus Ponta.

El a adăugat că astfel de decizii nu sunt supuse votului în parlamentele altor state europene și nici în Congresul SUA, sugerând că România a ales un traseu administrativ neobișnuit:

„Povestea asta cu trimis în Parlamentul României să votezi, este modul cel mai clar de a-ți crea o problemă, că nu ți-a cerut nimeni, nu ți-a cerut Trump să votezi în Parlamentul României! Că nu s-a votat nici în Congresul Statelor Unite.

Nu există nici o țară europeană în care să fie aprobat ceva în Parlament.

Nu ți-a cerut nimeni, ți-ai creat o problemă inutilă, degeaba. Le-ai făcut o problemă și la americani, că nu trebuia să spui, dom’le, că vin că trei avioane”, a comentat Ponta.

„Băsescu a avut curaj în chestii mai grele”

Fostul premier a pus situația pe seama „incompetenței” și a „lipsei de asumare” și a susținut că liderii actuali evită deciziile ferme și transferă responsabilitatea în mod inutil.

În contrast, Ponta l-a dat ca exemplu pe fostul președinte Traian Băsescu, despre care a spus că își asuma, în mandatele sale, decizii dificile în cadrul instituțiilor de securitate, chiar și în contexte mai sensibile decât cele actuale.

„Băsescu a avut curaj în chestii mai grele (…) De șapte ori au fost chestii mai grele decât trei avioane.

Și le-a asumat? Și le-a asumat! Mi-a zis și mie, ca prim-ministru, i-a zis și ministrului Apărării, știa și șeful SRI-ului, ne certam noi la televizor, ții minte, în fiecare seară, la ora 18.

Dar, la ora 1, la prânz, ne chema pe mine, pe ministrul Apărării, pe cine era șeful SRI sau SIE și zicea, „Uite, au zis americanii că fac următorul lucru”, „Știm”, „Da? Ok!”, spune Ponta.

„Ne bagi în război cu Iranul?”

Acesta continuă cu o întrebare retorică pentru ministra de Externe a României, în ideea că aceasta amplifică temerile publice printr-o comunicare defectuoasă și, până la urmă, chiar periculoasă pentru țară:

„Ne bagi în război cu Iranul? Ce treabă avem noi cu război cu Iranul? A doua zi vrei să faci drone cu Ucraina. Te anunț că cele mai bune drone din lume, conform tuturor statisticilor, sunt cu Turcia”, a completat fostul premier.

Potrivit unui comunicat FIFA, parteneriatul le va permite deținătorilor de drepturi TV să își extindă acoperirea competiției prin intermediul platformei, oferind publicului acces la conținut variat și interactiv.

„Colaborarea multidimensională va consolida promovarea competiției prin conținut premium pe canalele oficiale de YouTube ale FIFA și ale deținătorilor de drepturi. Această alianță istorică va oferi publicului mai multe opțiuni pentru a urmări turneul”, a transmis forul mondial de fotbal.

Conform acordului, partenerii media vor putea publica pe respectiva platformă rezumate extinse, imagini exclusive, videoclipuri scurte și conținut la cerere, pentru a crește interacțiunea globală.

O premieră importantă o reprezintă posibilitatea ca deținătorii drepturilor de difuzare să transmită în direct primele zece minute ale fiecărui meci pe canalele proprii.

De asemenea, anumite partide vor putea fi difuzate integral pe platformă, în funcție de acordurile existente, pentru a ajunge la un public global mai larg.

„FIFA este încântată să ureze bun venit YouTube ca platformă preferențială a Cupei Mondiale 2026. Acest acord ne va permite să ajungem la fani din întreaga lume ca niciodată până acum și să oferim noi oportunități de monetizare pentru deținătorii de drepturi și creatori”, a declarat secretarul general al FIFA, Mattias Grafström.

Oficialii diplomației române au transmis, marți, la solicitarea Mediafax, că în acest moment, 54 de ambasadori ai României sunt de mai mult de 4 ani în funcție.

Răspunsul a venit după ce, pe 17 februarie, reporterul Mediafax a întrebat oficialii MAE, după anunțul privind semnarea decretului de către Nicușor Dan, dacă Sorin-Dan Mihalache a fost rechemat din calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotențiar al României în Republica Cipru la finalul mandatului uzual de 4 ani sau din alt motiv și dacă propunerea a fost inițiată de MAE, conform legii.

Reprezentanții MAE au confirmat că, potrivit dispozițiilor Legii nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României, cu modificările și completările ulterioare, ambasadorii extraordinari și plenipotențiari ai României sunt numiți prin decret al Președintelui României, la propunerea ministrului afacerilor externe.

„La acest moment, pentru 54 de ambasadori, șefi de misiuni diplomatice, durata mandatului de la preluare a împlinit 4 ani. Legislația privind Statutul corpului diplomatic și consular al României prevede o durată a misiunii permanente în străinătate de 4 ani, de regulă; subliniem însă că ambasadorii extraordinari și plenipotențiari ai României își exercită mandatul încredințat până la rechemarea lor în țară, tot prin decret al Președintelui României. Procedura de rechemare a unui ambasador se realizează în conformitate cu art. 91 alin. (2) din Constituția României, republicată, care prevede că «Președintele României, la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României»”, a transmis, marți, Biroul de presă al MAE.

„O să avem schimbări importante în vara aceasta”

În acest context, oficialii MAE au reiterat că deciziile de rechemare sunt luate la termen.

„Așa cum a precizat public Președintele României, deciziile de rechemare a ambasadorilor extraordinari și plenipotențiari ai României se înscriu în realizarea uzuală a rotației șefilor misiunilor diplomatice ale României”, au comunicat oficialii MAE.

Președintele României, Nicușor Dan, detaliase pe 17 martie, în cadrul unui interviu acordat Radio România Actualități, după publicarea decretului, că va schimba o mare parte dintre ambasadorii români.

„O să avem schimbări importante în vara aceasta (…) Estimez că în cursul lunii martie vom avea 40-50 de rechemări printre care și în capitale importante”, a spus Nicușor Dan.

Președintele a explicat de ce va face atât de multe rechemări.

„Uzual, termenul este de patru ani, termenul este depășit de foarte mulți ambasadori”, a spus Nicușor Dan.

De asemenea, ambasadorilor li se reproșează că nu s-au implicat în aspectele economice.

„În linii mari, diplomația noastră este una profesionistă, însă a lipsit diplomația economică”, a declarat șeful statului pe 17 februarie.

Potrivit datelor BNR, în ianuarie, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 977 de milioane de euro, comparativ cu 1.032 milioane euro în luna ianuarie 2025. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 414 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 12 milioane euro, balanța veniturilor primare a adus o contribuție negativă de 530 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 183 milioane euro.

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 429 milioane euro, comparativ cu 417 milioane euro în luna ianuarie 2025, din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 488 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 59 milioane euro.

Datoria externă totală a crescut

În luna ianuarie 2026, datoria externă totală a crescut cu 1,9 miliarde de euro, până la 229,3 miliarde de euro.

Datoria externă pe termen lung a însumat 181,7 miliarde de euro la 31 ianuarie 2026, în creștere cu 1,3 la sută față de 31 decembrie 2025.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 ianuarie 2026 nivelul de 47,6 miliarde de euro, în scădere cu 0,6 la sută față de 31 decembrie 2025.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 11,8 la sută în luna ianuarie 2026, comparativ cu 17,2 la sută în anul 2025, iar gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 ianuarie 2026 a fost de 109,6 la sută, comparativ cu 104,8 la sută la 31 decembrie 2025.

CFR SA announces the start of the tender for the design and execution contract for the rehabilitation and electrification works of the Palas – Port A line, including the consolidation of the Palas Tunnel. The project has as its main objective the provision of the second rail access to the Port of Constanta and the increase of the rail freight transport capacity to the port platforms.

„The Palas Tunnel, inaugurated in 1900 under the name „Carol I”, represents an important element of the railway technical heritage. Designed by the engineer Anghel Saligny, it has constituted for several decades an essential railway connection in the area of ​​the municipality of Constanta. Since 1992, the tunnel has not been exploited due to water infiltration and structural degradation. Through the proposed project, the infrastructure will be consolidated and rehabilitated, while preserving the original stone construction elements,” the company said.

The investment includes the consolidation and rehabilitation of the existing tunnel, as well as its extension by approximately 200 meters in the direction of Palas station.

The project also includes the rehabilitation and electrification of the CF 816 Palas – Port A line, in a simple electrified line configuration, for the safe and efficient operation of freight trains. The signaling installations will be modernized by implementing an Integrated Automatic Line Block (BLAI) and adapting the centralization installations in Palas station. At the same time, works will be carried out to collect and evacuate water, in order to eliminate infiltration and protect the railway infrastructure.

The total estimated value of the contract is 404,037,640.92 lei, with financing estimated to be provided from the state budget.

The total duration of the contract is of 32 months, to which is added a 60-month warranty period.

„The implementation of this project aims to streamline rail freight traffic to the Port of Constanta and consolidate the role of rail transport in national and European logistics chains,” announces CFR SA.

The state budget law is being debated again today in the committees of Parliament. On Tuesday, general debates will be held in the budget committees. On Wednesday, at 4:00 p.m., plenary debates are also scheduled to begin. Parliament is expected to give a final vote on the budget on Thursday.

One of the most consistent budgets approved was that of the High Court of Cassation and Justice. According to the Government’s draft, in 2026 the High Court of Justice will have commitment credits of 5.02 billion lei, up 49.95% compared to last year, and budget credits of almost 4.99 billion lei, 49.16% more than in 2025. Personnel expenses amount to 4.94 billion lei, up 47.94%.

The institution’s economic manager, Manuela Cazacu, stated that the allocated amounts do not cover the High Court’s needs and specified that the institution will request additional funds for the budget rectification. She explained that the pressure comes mainly from salary rights earned in court and from the amounts related to forced executions. At the same time, Cazacu showed that the High Court of Justice has been managing, since 2023, personnel expenses for 57 courts, where approximately 15,800 employees work.

CCR

The budget of the Constitutional Court was also approved, with 33 votes „for”, 11 „against” and two abstentions. The CCR will have a budget of 44.35 million lei in 2026, up 4.47% compared to last year. Personnel expenses reach 37.7 million lei, up 8.06%.

CCR Judge Mihai Busuioc described the project as „a healthy budget”, claiming that Romania’s economic conditions were taken into account.

An amendment proposed by Senator Silviu Petrea to reduce the CCR budget by 270,000 lei, citing the non-employment of disabled people, was rejected.

CNA, spectacular jump

One of the most spectacular budget jumps occurs at the National Audiovisual Council. CNA budget was approved with 35 votes „for” and 13 „against” and provides for commitment credits of 118.796 million lei, an increase of 463.47%, and budgetary credits of 47.772 million lei, 126.59% higher than in 2025. At the same time, personnel expenses decrease by 4.72%, to 14.7 million lei.

CNA Vice President Valentin Jucan explained that a significant part of the new budget is related to the acquisition of software worth approximately 300,000 euros, based on artificial intelligence, which would help the institution combat disinformation in the online environment. According to him, in the absence of such a tool, CNA was forced to intervene „link by link”, with reduced efficiency. Jucan argued that the new technology would allow for complex investigations into coordinated inauthentic behavior, incitement to hatred or violence, and would help the institution better understand the manifestations of „information warfare” and „cognitive warfare” in the online space.

Legislative Council

The committees also approved the Legislative Council budget, with 36 votes „for” and 10 „against”. The institution will have expenses of 14.869 million lei in 2026, up 0.75% compared to 2025. Personnel expenses remain at 13.823 million lei, at last year’s level.

CNSAS

The CNSAS budget for 2026 was approved with 34 votes „for” and 13 „against”. The institution will have 27.846 million lei, down 2% compared to last year. Personnel expenses are estimated at 26 million lei, down 3.25%.

The People’s Advocate

The People’s Advocate’s budget also received a favorable report. The project provides for a total of 24.249 million lei for 2026, down 2.88% compared to 2025. Personnel expenses are reduced by 5.96%, to 19.3 million lei.

Criticism of the Presidential Administration’s budget

AUR has launched attacks on the increase in the Presidential Administration’s budget for foreign travel, a budget that received a favorable opinion yesterday.

„We learned that there is a doubling of spending on goods and services (+20 million lei) caused by the increase in the number of foreign trips! We also have 800,000 lei that the court awarded to former President Băsescu,” said AUR senator Petrișor Peiu.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, adoptarea Avizului Formal confirmă alinierea politicilor și practicilor României, comparate cu cele mai bune politici și practici ale OCDE în domeniul dezvoltării economice.

Evaluarea a vizat analiza României în raport cu următoarele principii-cheie: un cadru solid de politici macroeconomice și un sistem financiar sănătos, politici structurale care să fie compatibile cu promovarea unei performanțe economice îmbunătățite și o economie care funcționează eficient și instituții puternice care să susțină o creștere sustenabilă și incluzivă.

„Ministerul Finanțelor a recuperat foarte mult în ultimele 8 luni din restanțele din procesul de aderare la OCDE, astfel încât astăzi avem aprobate toate cele 3 avize aflate sub responsabilitatea ministerului. Mizăm ca aderarea la OCDE să fie unul dintre cele mai importante momente economice ale anului 2026, iar obținerea Avizului Formal de la EDRC confirmă că suntem pe drumul corect”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Beneficii concrete

Conform ministrului, acest pas aduce beneficii concrete, printre care costuri de finanțare mai reduse, încredere sporită din partea investitorilor și un cadru economic mai predictibil.

Comitetul de Analiză Economică și de Dezvoltare este unul dintre cele 25 de Comitete sectoriale care evaluează România în procesul de aderare la OCDE.

„Aderarea la OCDE va deveni o realitate anul acesta, dar nu ca un obiectiv în sine, ci ca un mijloc, pentru ca țara noastră să fie o țară mai competitivă și mai prosperă.”, a spus luni premierul Ilie Bolojan cu ocazia lansării noii ediții a Studiului Economic al OCDE pentru România.

Ministrul Muncii, Ahmad Meydari, a confirmat că guvernul de la Teheran va majora salariul minim cu 60%, potrivit Euronews. 

Astfel valoarea salariului minim din Iran va crește de la 103 milioane de riali iranieni, echivalentul 344.71 lei,  la 166 de milioane de riali, echivalentul a 555 lei.

Măsura, care a fost luată pentru a ușura costurile vieții, vine după două luni de la protestele din Iran pornite din cauza salariilor mici, care au culminat cu moartea a mii de iranieni, dar și în contextul în care nivelul de trai din Iran a scăzut, în urma sancțiunilor intensificate după începerea războiului din Orientul Mijlociu. 

Creșterea salariului minim răspunde direct presiunilor exercitate de sindicate în la începutul anului.

Având în vedere că rialul se tranzacționează la aproximativ 1,35 milioane de riali pentru un dolar american, produsele de bază au devenit inaccesibile pentru mulți dintre lucrătorii care intră sub incidența Legii muncii din Iran.

Alocațiile familiale și pentru copii au fost, de asemenea, majorate ca parte a pachetului de măsuri luate de Gărzile Revoluționare Islamice (IGRC).

Majorarea salariului minim va intra în vigoare din 20 martie, dată care marchează Anul Nou Persan, Iranul întrând în anul 1405 al calendarului solar Hijri.

Cel puțin 36.000 de cetățeni, uciși în protestele din Iran

Reamintim că, în cadrul protestelor din ianuarie, Gărzile Revoluționare Islamice au reprimat violent protestele iranienilor de rând. În urma acestora, 36.500 de cetățeni au fost uciși, potrivit unui raport al Organizației de Spionaj a IRGC către Consiliul Suprem de Securitate Națională, citat de Iran International, o publicație a cărui investitor principal este de origine britanico-saudită și are legături cu guvernul Arabiei Saudite.

Ministerul de Interne al Iranului susține că forțele de securitate au confruntat demonstranți în mai mult de 400 de orașe. Atunci, la nivel național, s-ar fi desfășurat peste 4.000 de ciocniri între IRGC și cetățenii de rând, la nivel național.

Decizia de ucidere a populației a fost dată a fost autorizată de fostul ayatollah, Ali Khamenei, care le-a ordonat Gărzilor Revoluționare Islamice să deschidă focul asupra populației, pentru „a reprima protestele prin orice mijloace necesare.

Reamintim că fostul ayatollah a fost ucis de SUA și Israel în 28 februarie, în prima zi de război din Orientul Mijlociu, atunci când reședința sa a fost bombardată. Ulterior, fiul său, Mojtaba Khamenei i-a luat locul.

Secția pentru Procurori a CSM a respins-o astăzi pe Marinela Mincă pentru funcția de adjunct al DNA. Marius Ștefan a obținut aviz pozitiv. Ambii au fost  nominalizați ai ministrului Justiției, Radu Marinescu, pentru pozițiile de adjuncți ai DNA.

Marinela Mincă, actuala șefă a Secției Judiciare a DNA, a fost respinsă cu un vot de 5 (împotrivă) la 1 (pentru).

Iar Marius Ștefan, procurorul șef al DNA Pitești, a obținut un vot invers: 1 (împotrivă) la 5 (pentru)

Și Marinela Mincă și Marius Ștefan au avut răspunsuri ezitante în audierea Secției pentru Procurori a CSM.

Viorel Cerbu și Cosmin Miron, votați în unanimitate de CSM pentru DNA și DIICOT

Viorel Cerbu/ DNA

Ieri, Secția l-a avizat în unanimitate (6 voturi pentru / 0 împotrivă) pe veteranul DNA, Viorel Cerbu, actual adjunct al instituției, pentru funcția de procuror șef al DNA. Acesta a fost nominalizat de ministrul Justiției, Radu Marinescu, în urma procedurii declanșate pentru numirea șefilor marilor parchete.

Până în prezent doar Viorel Cerbu și Cosmin Miron (propus pentru șefia DIICOT) au primit votul unanim al Secției pentru Procurori a CSM.

Cosmin Miron/ DIICOT

Alex Florența și Marius Voineag, nominalizați de ministru pentru funcțiile de adjuncți ai DIICOT și Parchetului General, au obținut un vot indecis, de 3-3, în mod repetat, în Secția de Procurori a CSM.

Ce se întâmplă cu procurorii care au primit aviz negativ de la CSM?

Singurii candidați „respinși” de CSM au fost Cristina Chiriac, nominalizată pentru șefia Parchetului General, și Gill Iacobici, pentru poziția de adjunct al DIICOT. Ambii au „picat” în CSM cu un vot de 5 (împotrivă) la 1 (pentru).

Cristina Chiriac, în audierile din CSM

Potrivit legii, în cazul emiterii unui aviz consultativ negativ al Secției pentru Procurori a CSM, ministrul Justiției, Radu Marinescu este obligat să organizeze un nou interviu la minister cu candidatul care a primit avizul negativ.

Ministrul Justiției este obligat tot de lege să întrebe candidatul despre aspectele negative reținute în avizul negativ al Secției pentru Procurori din CSM.

În urma interviului, Radul Marinescu poate continua procedura prin transmiterea către Președintele României a propunerii de numire în funcția de conducere a respectivului candidat, și să trimită toate documentele relevante, sau poate retrage de tot propunerea, urmând să declanșeze o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii.