Potrivit informațiilor transmise de Metrorex, incidentul a avut loc în jurul orei 8:17. Din motive de siguranță, trenul a fost retras din circulație pentru verificări și remedierea problemei tehnice.

Pentru a asigura continuitatea transportului și respectarea graficului de circulație, compania a introdus un tren suplimentar pe magistrală. Reprezentanții Metrorex precizează că, în prezent, circulația trenurilor se desfășoară conform programului normal.

Călătorii au fost informați în permanență prin sistemele de sonorizare din trenuri și din stații. Metrorex a transmis scuze pentru disconfortul creat și le-a mulțumit pasagerilor pentru înțelegere.

Contextul

În Ucraina, existau mai multe biserici care desfășurau slujbele în limba română decât școli care predau în limba română. Din această perspectivă, bisericile erau și vetre identitare, nu doar religioase. Biserica românească în Ucraina este și despre identitate, nu doar despre drepturi religioase elementare.

În conținutul Declarației nu se menționează nimic despre libertatea religioasă a românilor din Ucraina, iar afirmația că părțile recunosc pe deplin separația bisericii de stat este solicitată de Volodymyr Zelenski, cu scopul de a nega pe viitor dreptul statului român de a se implica pentru organizația religioasă a românilor din Ucraina și pentru respectarea libertății religioase a minorității românești.

Cu alte cuvinte, președintele Nicușor Dan nu a cerut respectarea drepturilor minorității românești și nici președintele Zelenski nu s-a angajat să le respecte.

Falsul fondator legat de Biserica Ortodoxă Română din Ucraina

Președintele Nicușor Dan și-a arătat reaua credință la declarațiile de presă de după semnarea documentului. Întrebat de presă dacă documentul privind parteneriatul strategic va permite Bisericii Ortodoxe Române să deschidă structuri bisericești în Ucraina și implicit să accepte acei preoți care slujesc sub o structură religioasă subordonată încă Patriarhiei Kievului, președintele a pretins că „subordonarea pe linie bisericească a respectivelor biserici în care comunitățile românești participă la serviciul religios, asta nu poate să fie obiectul unui document între state, ci al unui document între biserici”.

Președintele Nicușor Dan a mințit cu bună știință, deoarece este bine informat asupra situației și s-a făcut în mod rușinos purtătorul de cuvânt al autorităților ucrainene.

În Ucraina există circa 130 parohii ortodoxe de limbă română, care țineau de Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonată Patriarhiei Moscovei și care și-a declarat autonomia odată cu începutul războiului din Ucraina.

Cu sprijinul statului ucrainean s-a creat o nouă structură religioasă numită Biserica Ortodoxă a Ucrainei, care nu este recunoscută de Patriarhia Română. Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonată Patriarhiei Moscovei, a fost interzisă și bisericile sale au fost trecute la noua structură, inclusiv ca urmare a presiunii autorităților.

Parohiile românești au refuzat să treacă la noua structură, Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Românii nu au garanția că în cadrul acesteia li se va respecta dreptul de a folosi limba română și în al doilea rând nu doresc să fie incluși într-o structură religioasă care nu se află în comuniune cu Patriarhia Română pentru că este considerate necanonică.

Reacția românilor și a Bisericii Ortodoxe Române

Românii din Ucraina au hotărât să înființeze propria structură religioasă, Biserica Ortodoxă Română din Ucraina, sub oblăduirea Patriarhiei Române și în acest sens au primit binecuvântarea din partea Sfântului Sinod. Apoi românii au depus cerere pentru înregistrarea asociației religioase. În Ucraina toate cultele sunt înregistrate ca asociații religioase și există, de exemplu, cinci biserici ortodoxe. Cetățenii ucraineni de origine română au acționat în conformitate cu legislația Ucrainei, în schimb Tribunalul de la Kiev le-a încălcat drepturile, refuzând de mai multe luni să dea un răspuns cererii lor. În plus, autoritățile ucrainene fac presiuni asupra preoților români amenințând că îi vor trimite pe front dacă vor adera la structura religioasă românească și Capela „Sfinții Trei Ierarhi” din Cernăuți, zisă și Capela Mitropoliților Bucovineni, folosită ca lăcaș de cult de credincioșii români în ultimele trei decenii, a fost preluată prin forță și oferită Bisericii Ucrainene. Eugen Patraș, care se ocupă de înregistrarea asociației ortodoxe a românilor, a primit interdicție de a intra în Ucraina timp de trei ani.

Președintele Nicușor Dan a primit memoriul credincioșilor români din Ucraina și cunoaște și poziția Sfântului Sinod al Patriarhiei Române, care consider nejustificat și abuziv refuzul Ucrainei de a înregistra asociația religioasă ortodoxă a credincioșilor români.

Așadar, președintele dezinformează când pretinde că înființarea asociației românești și trecerea preoților sub oblăduirea Patriarhiei Române ar ține „de cele două biserici”. În primul rând este un caz de încălcare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor ucraineni de origine română de către autoritățile ucrainene.

În al doilea rând, este o încălcare de către Ucraina a Tratatului din 1997 cu privire la relațiile de buna vecinătate și cooperare dintre România si Ucraina.

Tratatul prevede că persoanele aparținând minorității române pot înființa în Ucraina propriile organizaţii, asociaţii, precum şi instituţii sau aşezăminte de învăţământ, culturale şi religioase. Președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să apere prevederile Trataului din 1997, dar și prevederile constituționale care îl oblige să promoveze identitatea națională și drepturile românilor de peste hotare.

Printre altele, când președintele se referă la o înțelegere „între cele două biserici” nu ratează ocazia să umilească Patriarhia Română, care nu recunoaște organizația ucraineană denumită Biserica Ortodoxă a Ucrainei și nu poate avea contacte cu aceasta. Dar, repetăm, nu este o problemă între biserici, este o problemă între statul ucraineană și solicitările legitime ale cetățenilor ucraineni, care solicită, în lod perfect legal, o biserică care să slujească în limba română și subordonată canonic BOR. Nicușor Dan face jocul autorităților ucrainene, care prin șantaj încearcă să determine Patriarhia Română să recunoască organizația ucraineană.

Precedentul: Ucraina este R. Moldova în oglindă

În Republica Moldova, situația a fost similară. Mitropolia Basarabiei, structură a Bisericii Ortodoxe Române, a fost reactivată în data de 14 septembrie 1992 și recunoscută oficial de Patriarhia Română câteva luni mai târziu. Autoritățile Republicii Moldova au refuzat inițial recunoașterea Mitropoliei Basarabiei, supunând credincioșii și clericii ei persecuției metodice și sistematice. La 26 ianuarie 1999 Mitropolia Basarabiei s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului, reclamând încălcarea dreptului la libertate religioasă de către autoritățile Republicii Moldova. Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg a constatat încălcarea prevederilor articolelor 9 și 13 ale Convenției Europene a Drepturilor Omului de către autoritățile Republicii Moldova și a dispus recunoașterea Mitropoliei Basarabiei, obligând Republica Moldova la plata de daune morale în valoare de 20.000 Euro.

Această decizie europeană a dus la recunoașterea Mitropoliei Basarabiei de către autoritățile Republicii Moldova. Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată oficial de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 iulie 2002, după 10 ani de greutăți și nedreptăți.

Suntem, practic, în același scenariu”, a declarat Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) își exprimă regretul că președintele României a renunțat la orice urmă de suveranitate națională și a semnat cu președintele Vladimir Zelenski documente întocmite exclusiv în interesul Ucrainei.

AUR îi asigură pe românii din țară și din afara ei că va lupta pentru drepturile lor oriunde s-ar afla.

Declarația a fost făcută miercuri.

„Eu cred că trebuie să fim deosebiți de atenți la modul cum vorbim și facem aceste propuneri … astfel încât să nu crească așteptările publicului”, a explicat ministrul de Finanțe.

Alexandru Nazare a mai spus că în spațiul public au apărut propuneri pe care România nu și le permite. De asemenea, șeful Finanțelor a declarat că intervenția asupra accizelor ar trebui să fie ultima soluție. El a reamintit că a trimis mai multe propuneri la guvern care conțin variante de monitorizare și control.

Ministrul Finanțelor a spus că este necesară o intervenție rapidă din partea autorităților

Marți, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a vorbit despre creșterea puternică a prețurilor la carburanți și a afirmat că este necesară o intervenție rapidă din partea autorităților.

„Într-adevăr, sunt creșteri spectaculoase. Ne îngrijorează situația, mai ales în privința faptului că stocurile pe care le au producătorii și distribuitorii la dispoziție astăzi sunt stocuri achiziționate în trecut și ca atare, dacă îmi permiteți, toate agențiile și toate instituțiile care au în atribuții monitorizarea și controlul acestei situații într-un context de criză pe piața combustibililor, trebuie să acționeze în acest sens. Ca atare, analiza noastră, analiza Ministerului Finanțelor, a fost transmisă la Guvern. Sunt convins că în următoarele zile se va lua o decizie în această privință”, a transmis Nazare.

Ministrul a vorbit și despre măsurile deja adoptate pentru a reduce impactul asupra economiei.

„Din punctul nostru de vedere, noi nu am făcut doar o analiză, noi am acționat, schema de ajutor de stat care era aferentă transportatorilor a fost updatată imediat, am updatat-o astfel încât transportatorii să aibă o deducere la acciză de 0,85 RON, astfel încât prețul mărit să nu fie transferat imediat și acest lucru s-ar fi întâmplat în cazul transportatorilor. Deci, Ministerul Finanțelor încă de săptămâna trecută a luat o decizie care e benefică în acest context, pentru a continua pentru a declara situația de criză în zona energiei, pentru monitorizare a prețurilor, pentru monitorizare mult mai strictă a modului în care se comportă anumiți operatori economici. Guvernul trebuie să ia niște măsuri care sunt statuate în ordonanța 84 din 2022”, a precizat Alexandru Nazare.

Propunerea apare într-un document pregătit de grupul Renew Europe din Parlamentul European, consultat de POLITICO, înaintea summitului liderilor europeni programat joi, la Bruxelles. În text, liberalii solicită Comisiei Europene să identifice și să negocieze până la finalul anului 2026 acorduri comune privind controlul exporturilor.

Inițiativa, denumită „Pact de descurajare geoeconomică”, ar urma să cartografieze dependențele critice comune, precum semiconductorii și pământurile rare, și să introducă în acordurile comerciale clauze de răspuns reciproc în caz de coerciție economică. Potrivit documentului, dacă una dintre țări este vizată de tarife agresive, toate statele participante ar trebui să reacționeze împreună.

„Acest pact va identifica dependențele critice comune și va propune clauze de răspuns reciproc în acordurile comerciale pentru a descuraja coerciția din partea SUA sau a Chinei. Dacă o țară este atacată prin tarife agresive, toate țările ar trebui să reacționeze”, se arată în document.

Renew Europe reunește formațiuni și lideri liberali importanți din Uniunea Europeană, inclusiv familia politică a președintelui francez Emmanuel Macron, dar și liderii din Estonia, Irlanda, Slovenia și Țările de Jos.

Demersul vine și ca răspuns la apelul lansat de premierul canadian Mark Carney, care a cerut la Forumul Economic Mondial de la Davos ca „puterile de mijloc” să se unească pentru a construi „ceva mai mare, mai bun, mai puternic și mai echitabil”. Carney a susținut că aceste state au cel mai mult de pierdut într-o lume dominată de blocuri închise și cel mai mult de câștigat din cooperare reală.

Summitul de joi de la Bruxelles trebuia să fie axat pe măsuri pentru stimularea economiei europene, însă agenda a fost complicată de războiul din Iran, care alimentează creșterea costurilor la energie, și de continuarea blocajului impus de premierul ungar Viktor Orbán asupra unui împrumut european de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei.

De la începutul conflictului, mai multe grupări apropiate de Iran au revendicat atacuri împotriva unor ținte din SUA și Israel. Un exemplu este atacul asupra companiei americane Stryker. Acolo hackerii au perturbat rețeaua globală și au afișat mesaje ale grupării pro-iraniene Handala pe sistemele interne. Aceeași grupare susține că ar fi șters date de pe sute de mii de dispozitive din zeci de țări, deși amploarea reală a atacului nu este confirmată oficial, mai scrie Euronews.

Grupări susținute de stat vizează infrastructura critică

Potrivit experților în securitate cibernetică, mai multe grupuri asociate cu Iranul – precum APT33, APT55 sau CyberAv3ngers – atacă sisteme industriale esențiale. Țintele lor includ rețele electrice, instalații de tratare a apei sau companii din sectorul energetic. În unele cazuri, hackerii folosesc parole implicite sau vulnerabilități simple pentru a obține acces și a instala programe malware.

Alte grupări, precum APT55 sau MuddyWater, se concentrează pe spionaj cibernetic. Acestea colectează parole și informații sensibile din sectoare precum apărare, telecomunicații sau energie, pe care le transmit ulterior serviciilor de informații iraniene.

SUA și Israel răspund în spațiul digital

De cealaltă parte, Statele Unite și Israelul folosesc la rândul lor arme cibernetice. Oficialii americani susțin că au reușit să perturbe rețelele de comunicații și sistemele de coordonare ale Iranului, reducând capacitatea acestuia de reacție. În plus, tehnologia AI este utilizată tot mai mult în operațiunile cibernetice.

Pe lângă actorii statali, conflictul implică și o rețea largă de hacktiviști (grupări de hackeri activiști, n.r.) Peste 60 de grupuri pro-iraniene s-au organizat într-o coaliție numită „Cyber Islamic Resistance”, coordonând atacuri prin canale online. În primele două săptămâni de conflict, aceste grupuri au revendicat peste 600 de atacuri cibernetice.

Spre deosebire de grupările controlate de stat, hacktiviștii acționează independent, ceea ce îi face mai imprevizibili. Experții avertizează că aceștia pot provoca daune semnificative, inclusiv asupra infrastructurii civile, fără constrângeri politice sau strategice.

Pe măsură ce războiul continuă, tot mai multe grupări internaționale se implică. Hackeri din Rusia, Irak sau alte regiuni au lansat atacuri asupra unor instituții guvernamentale, aeroporturi și companii din Orientul Mijlociu și nu numai. Conflictul din Iran demonstrează că războiul modern nu se mai poartă doar pe câmpul de luptă. Atacurile cibernetice devin o armă esențială, capabilă să afecteze economii, infrastructuri și milioane de oameni, fără a trage un singur foc de armă.

Bugetul pentru programele naționale de sănătate dedicate screeningului și prevenției ajunge în 2026 la 1,2 miliarde lei, față de 900 de milioane lei în 2025, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Într-o postare pe Facebook în care ministrul a precizat sumele alocate prevenției, el afirmă că este o creștere clară, necesară și asumată. Rogobete anunță că anumite programe de screening vor fi extinse.

„De ce? Pentru că știm foarte bine costul inacțiunii: diagnostice târzii, tratamente mai dificile, suferință care putea fi evitată.

Extindem programele de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal. În același timp, facem un pas major în screeningul neonatal: de la 3 biomarkeri la 22 de biomarkeri, depășind media Uniunii Europene. Asta înseamnă depistare mai rapidă și șanse reale pentru copii încă din primele zile de viață.

Prevenția nu este un cost. Este cea mai corectă investiție în sănătate”, a transmis ministrul Sănătății.

Alexandru Rogobete a mai precizat că, în paralel, ministerul pe care îl conduce susține dezvoltarea ambulatoriilor, rolul medicilor de familie și se construiesc primele programe naționale finanțate predictibil, sustenabil, direct din bugetul de stat pentru această componentă esențială.

„Știu că nu suntem încă unde trebuie să fim. Dar direcția este clară, iar schimbările deja se văd”, concluzionat ministrul Sănătății.

Proiectele privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale ajung miercuri în dezbaterea comună a Camerei Deputaților și Senatului, începând cu ora 16:00, după parcurgerea etapelor din comisiile de specialitate și din cele de buget-finanțe.

Documentele, aprobate anterior de Guvern, au fost trimise Parlamentului la finalul săptămânii trecute. Termenul limită pentru depunerea amendamentelor a fost luni, la ora 13:00, iar o parte dintre acestea au fost acceptate ulterior în cadrul comisiilor reunite de buget-finanțe.

Luni seară, între orele 18:00 și 22:00, comisiile de specialitate s-au reunit pentru a analiza și aviza proiectul de buget, care a fost apoi transmis mai departe comisiilor de buget. În acest interval, fiecare ordonator principal de credite a fost audiat, iar documentul a primit avize favorabile.

Comisiile reunite de buget-finanțe au continuat dezbaterile marți și au aprobat alocările bugetare pentru fiecare ordonator de credite, urmând ca discuțiile să se finalizeze miercuri dimineață.

În prima zi a discuţiilor au fost aprobate bugetele unor instituţii precum Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Consiliul Legislativ, CNSAS, Avocatul Poporului şi Consiliul Naţional al Audiovizualului.

După această etapă, proiectele intră în dezbaterea plenului comun, unde vor fi susținute amendamentele depuse. Ședința începe miercuri după-amiază și continuă joi, când este așteptat votul final.

Autoritățile germane au decis să introducă o taxă de vizitare a faimoasei Catedrale din Köln (Kölner Dom), potrivit Express. Obiectivul inclus pe lista UNESCO a putut fi vizitat gratuit timp de 146 de ani.

Propunerea autorităților a provocat controverse în rândul localnicilor, operatorilor din turism și turiștilor. Foarte mulți susțin că obiectivul ar trebui să rămână fără taxă de intrare. În replică, autoritățile bisericești au apărat ideea spunând că reprezintă o modalitate de acoperi costurile tot mai mari de întreținere și securitate. Catedrala din Köln, construită în 1880, atrage aproximativ șase milioane de turiști și pelerini pe an. De aceea, clădirea care este cea mai înaltă biserică cu două turle din lume necesită o întreținere constantă.

Oficialii locali au stabilit că biletele vor fi vândute din iulie, iar prețurile vor varia între 12 și 15 euro. Credincioșii care vor participa la slujbe vor fi scutiți de taxa de intrare. Totuși, unii consideră că prețul este prea mare și va îndepărta turiștii.

Catedrala din Köln se luptă de mult timp cu deficitul financiar. Costurile de întreținere anuale sunt evaluate la 16 milioane de euro depășind veniturile, în valoare totală de 14 milioane de euro, conform cifrelor din 2024. Pierderile financiare au început în 2019 și au fost agravate de pandemia COVID 19. Pierderile au fost acoperite din rezervele instituției care aproape s-au epuizat.

Catedrala din Köln este cunoscută și pentru piața de Crăciun. Evenimentul care atrage turiști din întreaga lume are loc anual din noiembrie până în decembrie. Aproximativ 150 de tarabe din lemn, un brad de Crăciun uriaș și numeroase luminițe sunt amplasate atunci în jurul catedralei.

Ambele părți au semnalat recent progrese în negocierile comerciale, după ce discuțiile anterioare dintre Australia și UE au eșuat în 2023, în mare parte din cauza dezacordurilor privind accesul produselor agricole, scrie Reuters.

UE a anunțat într-un comunicat că vizita lui von der Leyen va avea loc în perioada 23-25 martie pentru a „consolida legăturile UE cu un partener de încredere, cu viziuni similare, în regiunea Indo-Pacific, de importanță strategică vitală”.

Australia a solicitat cote mai mari pentru exporturile de carne de miel și de vită către Europa, în timp ce UE a insistat pentru un acces îmbunătățit la mineralele esențiale ale Australiei și pentru tarife mai mici la produsele manufacturate.

Bărbatul thailandez ar fi intrat în țarcul hipopotamului marți seara, în timp ce un îngrijitor era plecat și nu se aflau alți vizitatori prin preajmă, a declarat directorul Grădinii Zoologice Khao Kheow, Narongwit Chodchoy, pentru Associated Press.

Imaginile de pe camerele de supraveghere, distribuite pe scară largă online, arată un bărbat purtând o căciulă neagră și ochelari de soare, apropiindu-se de Moo Deng și de mama ei, Jona, în timp ce ține în mână o tabletă, aparent filmând sau făcând fotografii.

Bărbatul a rămas în interiorul țarcului timp de un minut sau două înainte ca personalul să-l observe, a spus Narongwit, adăugând că nu a încercat să fugă în timp ce grădina zoologică a chemat poliția.

Puiul de hipopotam, celebru pe rețelele de socializare

Moo Deng a devenit celebră la scurt timp după ce s-a născut în 2024, în mare parte datorită unei îngrijitoare care a distribuit fotografii și videoclipuri adorabile cu puiul de hipopotam pe rețelele de socializare. De atunci, a atras mulțimi mari din Thailanda și din străinătate, care vor să-i vadă farmecul și să facă fotografii și videoclipuri cu momentele ei drăguțe.

Poliția l-a acuzat inițial pe bărbat pentru încălcarea proprietății, dar ancheta este încă în desfășurare, iar directorul Narongwit Chodchoy a declarat că grădina zoologică intenționează să întreprindă toate acțiunile legale disponibile.

Intrusul a fost eliberat pe cauțiune

Bărbatul a fost eliberat pe cauțiune, a declarat Narongwit. El a precizat că Moo Deng și Jona sunt în siguranță, deoarece bărbatul nu a încercat să-i atingă.

Într-un comunicat publicat marți pe pagina oficială de Facebook a grădinii zoologice, aceasta a precizat că ambele animale au părut ușor surprinse de întâlnire și vor fi monitorizate îndeaproape de un medic veterinar.

Grădina zoologică a îndemnat, de asemenea, vizitatorii să „respecte cu strictețe toate regulile și instrucțiunile personalului pentru siguranța lor și a animalelor sălbatice”.

Grădina Zoologică Khao Kheow, care se află la aproximativ 100 de kilometri sud-est de Bangkok, se întinde pe 800 de hectare (aproape 2.000 de acri) de teren și găzduiește peste 2.000 de animale.