Vestea neașteptată. Prețul cafelei ar putea scădea drastic. Explicația specialiștilor

Tot mai mulți experți compară evoluția recentă a pieței cafelei cu cea a pieței de cacao, după ce boabele de cafea arabica au atins maxime istorice pe fondul vremii nefavorabile din regiunile tropicale și al perturbărilor comerciale.

„Aș fi șocată să nu se întâmple”, a declarat Carley Garner, strateg senior pe mărfuri la DeCarley Trading, divizie a Zaner. „Cred că cafeaua este noua cacao”, a spus ea pentru Reuters.

Comparația vine după prăbușirea spectaculoasă a cotațiilor la cacao. În decembrie 2024, cacao a atins la New York un nivel record de peste 12.000 de dolari pe tonă, după ce vremea slabă din țările producătoare a redus oferta. La puțin peste un an distanță, prețurile au scăzut cu peste 70%, pe fondul reducerii consumului de ciocolată premium, al micșorării gramajelor de către producători și al reformulării produselor cu ingrediente mai ieftine.

Pe piața cafelei, arabica a urcat la un maxim istoric în februarie 2025 și a rămas la niveluri ridicate după ce tarifele SUA au distorsionat comerțul. Totuși, așteptările privind o revenire puternică a producției în Brazilia, cel mai mare producător mondial, au început deja să împingă prețurile în jos în acest an.

Cât va scădea prețul cafelei

Garner estimează că prețul cafelei ar putea coborî la 2 dolari pe livră până la finalul anului, considerând că nivelurile ridicate actuale afectează cererea. O prognoză și mai pesimistă pentru cafea vine de la Digby Beatson-Hird, analist la Avere Commodities, care vede contractele de cafea de la New York scăzând la 1,80 dolari pe livră în acest an. Piața a închis zilele acestea la aproape 2,93 dolari pe livră.

Presiunea asupra cererii începe să fie vizibilă și în comportamentul consumatorilor. Un sondaj realizat de NCA în ianuarie, pe un eșantion de 1.500 de persoane din SUA, arată că 61% dintre respondenți au luat măsuri pentru a reduce cheltuielile cu cafeaua. Unii au mers mai rar la cafenele și au băut mai multă cafea acasă, în timp ce alții au trecut la mărci mai ieftine. Totuși, organizația a precizat că numărul total al consumatorilor de cafea nu a scăzut.

Industria s-a adaptat la rândul ei. David Behrends, managing partner și șef al diviziei de trading la Sucafina SA, unul dintre cei mai mari comercianți de cafea din lume, a spus că sortimentele de arabica mai scumpe, precum cele din Columbia și America Centrală, au pierdut cotă de piață, în timp ce boabele de robusta, mai ieftine, au câștigat teren.

Carlos Mera, analist-șef pentru cafea la banca olandeză Rabobank, afirmă că cererea de cafea a stagnat în 2025, fără creștere față de ritmul istoric mediu de 2,3% pe an înregistrat înainte de pandemie. Potrivit acestuia, ieftinirea recentă a cafelei se va transmite în cele din urmă și la consumatori, ceea ce ar putea susține o revenire a cererii, estimată la 2% în 2026.

Surpriza uriașă a unui pacient în vârstă de 31 de ani: a aflat că are un organ intern în plus

Pacientul este un bărbat în vârstă de 31 de ani din India, potrivit Live Science. El a mers la un centru medical după ce a avut dureri și usturime în timpul urinării. În timpul verificărilor, medicii au confirmat existența unei infecții urinare grave.

Surpriza a apărut după ce au fost realizate o ecografie și o tomografie computerizată ale abdomenului. Astfel, medicii au aflat că pacientul are un organ în plus: al treilea rinichi. Acesta este legat de rinichiul drept, realizând o formă de potcoavă.

Conform specialiștilor, este o anomalie congenitală despre care se crede că apare în timpul dezvoltării fetale. O astfel de situație nu afectează întotdeauna funcția normală a rinichilor și adesea trece nedetectată.

Pentru infecția urinară, bărbatul a primit tratament și după 48 de ore starea pacientului s-a îmbunătățit. Cazul, însă, a fost atent analizat de experți deoarece este foarte rar. Mai puțin de 100 de cazuri apar la nivel mondial în fiecare an. De asemenea, fuziunea în formă de potcoavă este mult mai rară. Până în prezent, nu au fost raportate decât cinci astfel de situații.

 

Cum să alegi bicicleta potrivită în funcție de stilul tău de mers? (P)

În rândurile următoare găsești 6 pași utili care te ajută să iei o decizie informată. Vei înțelege diferențele dintre modele, cum verifici mărimea cadrului, ce înseamnă transmisie 1x sau frâne pe disc și ce opțiune ți se potrivește cel mai bine.

1. Definește-ți stilul de mers real, nu ideal

Începe cu o întrebare directă: unde vei pedala 70% din timp? Răspunsul îți restrânge rapid opțiunile.

Dacă mergi zilnic la birou, faci opriri dese și parcurgi 3–8 km pe asfalt, ai nevoie de o bicicleta urbana, trekking sau cross. Dacă locuiești lângă pădure și ieși constant pe poteci, te vei simți mai bine pe un mountain bike. Dacă planifici ture lungi pe șosea, de peste 30 km, o cursieră devine relevantă.

Gândește-te și la ritm. Vrei să ajungi rapid din punctul A în punctul B? Sau preferi plimbări lejere, cu pauze pentru fotografii? Transporți cumpărături sau doar un rucsac mic? Îți place poziția dreaptă sau te atrage postura sportivă, mai aplecată?

De exemplu, dacă pedalezi zilnic prin oraș, dar te tentează ideea de trasee montane „din când în când”, nu alege direct un MTB robust. Pe asfalt, anvelopele late și cadrul mai greu te vor obosi inutil. Alege pentru utilizare uzuală, nu pentru scenarii rare.

Scrie pe o foaie: distanță medie, tip de teren, frecvență, obiectiv (transport, fitness, relaxare). În câteva minute vei avea o direcție clară.

2. Alege tipul de bicicletă potrivit terenului

După ce ți-ai clarificat stilul, compară tipurile principale. Fiecare are o geometrie diferită, alte anvelope și alte componente.

Bicicleta de oraș (urbană)

Este gândită pentru asfalt, distanțe scurte și confort. Oferă poziție dreaptă, șa mai lată și, în majoritatea cazurilor, accesorii incluse: apărători, portbagaj, cric.

Avantaje: – confort ridicat pentru navetă; – întreținere simplă; – control bun în trafic.

Limitări: – greutate mai mare; – nu se simte stabilă pe drumuri accidentate.

Pentru drumuri zilnice prin oraș, 2–10 km, rămâne o alegere practică.

Mountain bike (MTB)

Conceput pentru teren accidentat, poteci și diferențe de nivel. Are anvelope late, cu crampoane, și suspensie față (hardtail) sau față-spate (full suspension).

Dacă vrei detalii tehnice despre acest tip, poți consulta explicațiile dedicate pentru mountain bike.

Avantaje: – control excelent pe teren dificil; – rezistență bună la șocuri; – frâne puternice, de regulă pe disc.

Limitări: – rulaj mai lent pe asfalt; – efort mai mare la distanțe lungi pe drum drept.

Alege MTB dacă ieși frecvent în natură și traseele tale includ pietriș, rădăcini sau noroi.

Cursiera (bicicleta de șosea)

Creată pentru asfalt și viteză. Cadrul este ușor, anvelopele sunt înguste (700c), iar ghidonul curbat permite poziție aerodinamică.

Avantaje: – eficiență mare pe distanțe lungi; – greutate redusă; – ideală pentru antrenamente.

Limitări: – confort redus pe drumuri denivelate; – nu suportă bine pietrișul.

Dacă pedalezi constant peste 30 km și vrei performanță pe șosea, aceasta este opțiunea potrivită.

Gravel

Combină elemente de la cursieră și MTB. Are ghidon curbat, dar anvelope mai late, potrivite pentru asfalt și drumuri de țară.

Avantaje: – stabilitate pe teren mixt; – confort pe distanțe lungi; – potrivită pentru ture variate.

Limitări: – nu atinge viteza unei cursiere; – nu oferă aceeași aderență ca un MTB pe trasee tehnice.

Pentru trasee mixte și ieșiri spontane, gravelul oferă echilibru bun.

Trekking / Touring

Potrivit pentru ture lungi cu bagaje. Include portbagaj solid, poziție confortabilă și cadru rezistent.

Avantaje: – stabilitate cu încărcătură; – confort pe parcurs de multe ore; – echipare completă.

Limitări: – greutate mai mare; – mai puțin agilă în oraș aglomerat.

Cross (hibrid)

O alegere bună pentru început. Are ghidon drept, anvelope medii și uneori suspensie față ușoară. Merge bine pe asfalt și pe drumuri de țară.

Pentru multe persoane care pedalează ocazional, cross-ul oferă un raport echilibrat între confort și eficiență.

Dacă vrei să explorezi mai multe modele și să compari rapid specificații, poți analiza selecția de biciclete disponibilă online și să vezi diferențele de echipare.

3. Verifică mărimea cadrului și geometria

O bicicletă nepotrivită ca mărime îți creează disconfort și îți afectează postura. Nu ignora acest pas.

Începe cu înălțimea ta, dar verifică și lungimea interioară a piciorului (inseam). Măsoară astfel: stai drept, fără încălțăminte, cu spatele la perete, și măsoară distanța dintre podea și zona inghinală.

În majoritatea cazurilor: – 155–165 cm → XS / S – 165–175 cm → S / M – 175–185 cm → M / L – peste 185 cm → L / XL

Verifică tabelul producătorului. Mărimile diferă în funcție de tipul bicicletei.

La test: – stai peste cadru și asigură-te că ai 2–5 cm spațiu între cadru și corp; – reglează șaua astfel încât piciorul să fie aproape întins la punctul cel mai jos al pedalei; – pedalează câteva minute și observă dacă genunchii se mișcă natural, fără să „deseneze” cercuri largi.

Dacă te situezi între două mărimi, cadrul mai mic oferă control mai bun, iar cel mai mare aduce stabilitate la drum lung. Alege în funcție de scopul tău principal.

4. Înțelege componentele de bază: cadru, transmisie, frâne

Nu trebuie să fii expert, dar câteva noțiuni te ajută să alegi informat.

Cadrul

Aluminiu – ușor, rezistent la coroziune, potrivit pentru utilizare uzuală. Oțel – mai greu, dar absoarbe bine vibrațiile. Carbon – foarte ușor, folosit mai ales la biciclete orientate spre performanță.

Pentru navetă și plimbări regulate, aluminiul oferă un echilibru bun între greutate și cost.

Transmisia

Poți întâlni sisteme 1x, 2x sau 3x (numărul de foi în față).

– 1x: o singură foaie în față, schimbare simplă, întreținere mai ușoară. – 2x sau 3x: gamă mai largă de viteze, utilă pentru diferențe mari de nivel.

Pentru oraș și trasee moderate, 1x sau 2x este suficient. Pentru zone cu urcări abrupte și variate, 2x sau 3x oferă flexibilitate.

Frânele

V-brake – simple, ușor de întreținut, potrivite pentru teren uscat și asfalt. Frâne pe disc mecanice – putere mai bună de frânare, performanță constantă. Frâne pe disc hidraulice – răspuns rapid, dozare fină, eficiente pe ploaie.

Dacă pedalezi zilnic sau în condiții variate, frânele pe disc oferă control suplimentar.

5. Testează confortul și poziția pe bicicletă

Nu te baza doar pe fișa tehnică. Urcă pe bicicletă și simte diferența.

Poziția dreaptă, specifică modelelor urbane și trekking, te ajută să vezi bine traficul și să respiri natural. Este potrivită pentru navetă și plimbări lejere.

Poziția intermediară, întâlnită la cross și gravel, înclină ușor trunchiul și îți permite să produci mai multă putere fără să forțezi spatele.

Poziția aplecată, de pe cursieră, reduce rezistența la vânt. Îți oferă eficiență, dar cere flexibilitate și obișnuință.

La test ride: – verifică dacă mâinile amorțesc; – vezi dacă umerii se tensionează; – urmărește dacă șaua este confortabilă după 10–15 minute.

Nu ignora echipamentul de protecție. Poartă cască, mai ales la viteze mari sau în trafic intens. Montează lumini și elemente reflectorizante. Respectă regulile rutiere și adaptează viteza la condiții.

6. Stabilește bugetul și costurile pe termen lung

Prețul inițial nu este singurul criteriu. Ia în calcul întreținerea și frecvența utilizării.

Pentru plimbări ocazionale, un model entry-level, cu transmisie simplă și frâne V-brake, poate fi suficient. Dacă pedalezi zilnic, investește în frâne pe disc și componente mai rezistente.

Întreabă în magazin despre: – costul reviziilor anuale; – disponibilitatea pieselor de schimb; – garanție pentru cadru.

De exemplu, dacă folosești bicicleta pentru navetă zilnică, o transmisie mai robustă reduce ajustările frecvente. Dacă pedalezi doar în weekend, nu are sens să alegi o echipare orientată spre competiții.

Planifică și accesoriile: cască, antifurt, lumini, eventual portbagaj sau coș. Acestea influențează experiența ta zilnică.

Alegerea corectă începe cu sinceritate față de propriul stil de mers. Analizează terenul, verifică mărimea, testează poziția și compară componentele. Dacă ai dubii, discută cu un specialist într-un magazin fizic și programează un test ride. O probă de 15 minute îți clarifică rapid opțiunile.

Descoperă colecția completă de biciclete online și alege modelul care se potrivește ritmului tău. Inspiră-te și tu din noile trenduri de sezon, compară specificațiile și vezi toate reducerile de azi.

Când ai găsit varianta potrivită, adaugă în coș bicicletapreferată și pregătește-te pentru următoarea tură pe două roți.

Oana Țoiu, după întâlnirea cu Secretarului General al OECD, Mathias Cormann: I-am transmis angajamentul ferm al MAE în coordonarea ultimilor pași pentru aderare

„I-am transmis Secretarului General al OECD, Mathias Cormann, angajamentul ferm al MAE în coordonarea ultimilor pași pe care îi mai avem de făcut pentru a atinge unul dintre obiectivele cele mai ambițioase ale României după efortul de intrare în NATO și cel de aderare la Uniunea Europeană”, se arată în mesajul publicat miercuri de Oana Țoiu. 

Șefa diplomației de la București a anunțat că Guvernul va continua eforturile susținute pentru aderarea la Organizația Economică pentru Cooperare și Dezvoltare, deși au fost închise 23 din cele 25 de capitole necesare aderării. 

„În ultimii 3 ani și jumătate, mare parte din administrația românească, cu sprijinul echipei MAE lucrează intens la acest proces de aderare și a reușit să convingă 23 de comitete sectoriale ale OCDE că suntem deja, pe cele mai multe domenii, la nivelul statelor dezvoltate”, se mai arată în mesajul publicat de Țoiu. 

Ministra a spus că mai rămân de finalizat două capitole, Comerț și Investiții. Pentru a închide și aceste ultime capitole, ministrul a făcut apel la menținerea ritmului de lucru și a stabilității guvernării. „Este important pe ultima sută de metri să menținem acest ritm de lucru și stabilitatea guvernării, coordonarea bună dintre ministere, agenții, Guvern și Președinție”, se arată în mesajul de pe Facebook. 

Țoiu a precizat că pentru realizarea aderării este nevoie și de susținere din partea mediului de afaceri, a celui academic și a societății civile.

Putin încasează peste 1.730 de dolari pe secundă din războiul cu Iranul

Tradus în ritmul rece al unui cronometru, asta înseamnă că Rusia lui Vladimir Putin câștigă aproximativ 6,25 milioane de dolari pe oră, 104.167 de dolari pe minut și aproape 1.736 de dolari pe secundă. Calculul pornește direct de la estimarea de 150 de milioane de dolari pe zi: împărțit la 24 de ore, apoi la 60 de minute și la 60 de secunde. Cu alte cuvinte, la fiecare secundă în care conflictul ține piețele petroliere sub tensiune, în bugetul rus intră echivalentul prețului unui apartament modest în multe orașe din Europa de Est.

Mecanismul este simplu. Războiul început pe 28 februarie 2026 a lovit una dintre cele mai sensibile artere energetice ale lumii, iar perturbările din zona Golfului și a strâmtorii Hormuz au împins din nou petrolul peste pragul de 100 de dolari pe baril. Agenția Internațională a Energiei a descris șocul drept cea mai mare perturbare de ofertă din istoria pieței petroliere, iar pentru Rusia, economie dependentă masiv de exporturile de petrol și gaze, asta s-a transformat într-o gură de oxigen exact când avea mai mare nevoie.

Momentul nu putea veni mai bine pentru Putin

Înainte de război, veniturile energetice ale Rusiei erau sub presiune, iar sancțiunile occidentale și reducerile de preț loviseră exporturile. Acum, nu doar că petrolul se vinde mai scump, dar Washingtonul a relaxat temporar și presiunea asupra unor transporturi de țiței rusesc aflate deja pe mare, tocmai pentru a calma piața globală. Washington Post și Financial Times notează că această combinație – prețuri mai mari și reguli mai relaxate – a ridicat din nou capacitatea Kremlinului de a alimenta bugetul de stat și, implicit, efortul de război din Ucraina.

Financial Times estimează că, dacă acest nivel se menține, Rusia ar putea adăuga între 3,3 și 5 miliarde de dolari până la sfârșitul lunii martie numai din acest val de scumpiri. Separat, date citate de The Guardian de la CREA arată că Rusia a încasat deja circa 6 miliarde de euro din exporturi de combustibili fosili de la începutul conflictului, ceea ce nu înseamnă profit suplimentar integral, dar arată dimensiunea fluxului financiar care continuă să alimenteze statul rus.

Circulația trenurilor, perturbată la Piața Unirii 2 din cauza unei uși defecte

Potrivit informațiilor transmise de Metrorex, incidentul a avut loc în jurul orei 8:17. Din motive de siguranță, trenul a fost retras din circulație pentru verificări și remedierea problemei tehnice.

Pentru a asigura continuitatea transportului și respectarea graficului de circulație, compania a introdus un tren suplimentar pe magistrală. Reprezentanții Metrorex precizează că, în prezent, circulația trenurilor se desfășoară conform programului normal.

Călătorii au fost informați în permanență prin sistemele de sonorizare din trenuri și din stații. Metrorex a transmis scuze pentru disconfortul creat și le-a mulțumit pasagerilor pentru înțelegere.

Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „Statul român trădează românii din Ucraina și gândește problema bisericii ortodoxe în… limba ucraineană”

Contextul

În Ucraina, existau mai multe biserici care desfășurau slujbele în limba română decât școli care predau în limba română. Din această perspectivă, bisericile erau și vetre identitare, nu doar religioase. Biserica românească în Ucraina este și despre identitate, nu doar despre drepturi religioase elementare.

În conținutul Declarației nu se menționează nimic despre libertatea religioasă a românilor din Ucraina, iar afirmația că părțile recunosc pe deplin separația bisericii de stat este solicitată de Volodymyr Zelenski, cu scopul de a nega pe viitor dreptul statului român de a se implica pentru organizația religioasă a românilor din Ucraina și pentru respectarea libertății religioase a minorității românești.

Cu alte cuvinte, președintele Nicușor Dan nu a cerut respectarea drepturilor minorității românești și nici președintele Zelenski nu s-a angajat să le respecte.

Falsul fondator legat de Biserica Ortodoxă Română din Ucraina

Președintele Nicușor Dan și-a arătat reaua credință la declarațiile de presă de după semnarea documentului. Întrebat de presă dacă documentul privind parteneriatul strategic va permite Bisericii Ortodoxe Române să deschidă structuri bisericești în Ucraina și implicit să accepte acei preoți care slujesc sub o structură religioasă subordonată încă Patriarhiei Kievului, președintele a pretins că „subordonarea pe linie bisericească a respectivelor biserici în care comunitățile românești participă la serviciul religios, asta nu poate să fie obiectul unui document între state, ci al unui document între biserici”.

Președintele Nicușor Dan a mințit cu bună știință, deoarece este bine informat asupra situației și s-a făcut în mod rușinos purtătorul de cuvânt al autorităților ucrainene.

În Ucraina există circa 130 parohii ortodoxe de limbă română, care țineau de Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonată Patriarhiei Moscovei și care și-a declarat autonomia odată cu începutul războiului din Ucraina.

Cu sprijinul statului ucrainean s-a creat o nouă structură religioasă numită Biserica Ortodoxă a Ucrainei, care nu este recunoscută de Patriarhia Română. Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonată Patriarhiei Moscovei, a fost interzisă și bisericile sale au fost trecute la noua structură, inclusiv ca urmare a presiunii autorităților.

Parohiile românești au refuzat să treacă la noua structură, Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Românii nu au garanția că în cadrul acesteia li se va respecta dreptul de a folosi limba română și în al doilea rând nu doresc să fie incluși într-o structură religioasă care nu se află în comuniune cu Patriarhia Română pentru că este considerate necanonică.

Reacția românilor și a Bisericii Ortodoxe Române

Românii din Ucraina au hotărât să înființeze propria structură religioasă, Biserica Ortodoxă Română din Ucraina, sub oblăduirea Patriarhiei Române și în acest sens au primit binecuvântarea din partea Sfântului Sinod. Apoi românii au depus cerere pentru înregistrarea asociației religioase. În Ucraina toate cultele sunt înregistrate ca asociații religioase și există, de exemplu, cinci biserici ortodoxe. Cetățenii ucraineni de origine română au acționat în conformitate cu legislația Ucrainei, în schimb Tribunalul de la Kiev le-a încălcat drepturile, refuzând de mai multe luni să dea un răspuns cererii lor. În plus, autoritățile ucrainene fac presiuni asupra preoților români amenințând că îi vor trimite pe front dacă vor adera la structura religioasă românească și Capela „Sfinții Trei Ierarhi” din Cernăuți, zisă și Capela Mitropoliților Bucovineni, folosită ca lăcaș de cult de credincioșii români în ultimele trei decenii, a fost preluată prin forță și oferită Bisericii Ucrainene. Eugen Patraș, care se ocupă de înregistrarea asociației ortodoxe a românilor, a primit interdicție de a intra în Ucraina timp de trei ani.

Președintele Nicușor Dan a primit memoriul credincioșilor români din Ucraina și cunoaște și poziția Sfântului Sinod al Patriarhiei Române, care consider nejustificat și abuziv refuzul Ucrainei de a înregistra asociația religioasă ortodoxă a credincioșilor români.

Așadar, președintele dezinformează când pretinde că înființarea asociației românești și trecerea preoților sub oblăduirea Patriarhiei Române ar ține „de cele două biserici”. În primul rând este un caz de încălcare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor ucraineni de origine română de către autoritățile ucrainene.

În al doilea rând, este o încălcare de către Ucraina a Tratatului din 1997 cu privire la relațiile de buna vecinătate și cooperare dintre România si Ucraina.

Tratatul prevede că persoanele aparținând minorității române pot înființa în Ucraina propriile organizaţii, asociaţii, precum şi instituţii sau aşezăminte de învăţământ, culturale şi religioase. Președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să apere prevederile Trataului din 1997, dar și prevederile constituționale care îl oblige să promoveze identitatea națională și drepturile românilor de peste hotare.

Printre altele, când președintele se referă la o înțelegere „între cele două biserici” nu ratează ocazia să umilească Patriarhia Română, care nu recunoaște organizația ucraineană denumită Biserica Ortodoxă a Ucrainei și nu poate avea contacte cu aceasta. Dar, repetăm, nu este o problemă între biserici, este o problemă între statul ucraineană și solicitările legitime ale cetățenilor ucraineni, care solicită, în lod perfect legal, o biserică care să slujească în limba română și subordonată canonic BOR. Nicușor Dan face jocul autorităților ucrainene, care prin șantaj încearcă să determine Patriarhia Română să recunoască organizația ucraineană.

Precedentul: Ucraina este R. Moldova în oglindă

În Republica Moldova, situația a fost similară. Mitropolia Basarabiei, structură a Bisericii Ortodoxe Române, a fost reactivată în data de 14 septembrie 1992 și recunoscută oficial de Patriarhia Română câteva luni mai târziu. Autoritățile Republicii Moldova au refuzat inițial recunoașterea Mitropoliei Basarabiei, supunând credincioșii și clericii ei persecuției metodice și sistematice. La 26 ianuarie 1999 Mitropolia Basarabiei s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului, reclamând încălcarea dreptului la libertate religioasă de către autoritățile Republicii Moldova. Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg a constatat încălcarea prevederilor articolelor 9 și 13 ale Convenției Europene a Drepturilor Omului de către autoritățile Republicii Moldova și a dispus recunoașterea Mitropoliei Basarabiei, obligând Republica Moldova la plata de daune morale în valoare de 20.000 Euro.

Această decizie europeană a dus la recunoașterea Mitropoliei Basarabiei de către autoritățile Republicii Moldova. Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată oficial de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 iulie 2002, după 10 ani de greutăți și nedreptăți.

Suntem, practic, în același scenariu”, a declarat Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) își exprimă regretul că președintele României a renunțat la orice urmă de suveranitate națională și a semnat cu președintele Vladimir Zelenski documente întocmite exclusiv în interesul Ucrainei.

AUR îi asigură pe românii din țară și din afara ei că va lupta pentru drepturile lor oriunde s-ar afla.

Glad Varga (PNL): ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete a trecut de la gestionarea spitalelor… la diagnosticarea coaliției

Liberalul Glad Varga îi reproșează lui Alexandru Rogobete că etichetează guvernul în termeni medicali, în loc să fie preocupat de starea spitalelor din România.
„Se pare că ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete a trecut de la gestionarea spitalelor… la diagnosticarea coaliției. Problema e că, în loc să trateze sistemul sanitar, a început să pună etichete pe Guvern: „preanestezie”, „nu încă la ATI”.
Domnule ministru, cu respect: Guvernul nu e pacientul dumneavoastră. Și nici scena politică nu e sală de gardă unde fiecare își dă cu părerea după ureche.
Rolul unui ministru – indiferent de partid – nu este să facă stand-up cu metafore medicale despre propria echipă, ci să pună umărul la stabilitate. Pentru că, surpriză: dacă Guvernul „leșină”, nu există secție unde să-l internăm”, a scris într-o postare pe Facebook, Glad Varga.
LIberalul susține, în continuare că în timp ce ministrul Sănătății vorbește despre „preanestezie”, românii încă așteaptă tratament real pentru problemele din sănătate.
„Acolo ar trebui concentrată energia, nu pe comentarii despre coaliție.Și încă ceva: când ești la guvernare, nu mai ești doar PSD. Ești ministrul României. Asta înseamnă responsabilitate, nu replici de conferință de presă. Dacă tot folosim analogii medicale, poate ar fi utilă o „ședință de terapie” în interiorul PSD, nu pentru Guvern. Pentru că direcția politică greșită nu se tratează cu declarații, ci cu decizii”, a transmis Varga.

Ministrul Finanțelor despre măsurile privind prețul combustibilului: „Să fim atenți să nu crească așteptările publicului”

Declarația a fost făcută miercuri.

„Eu cred că trebuie să fim deosebiți de atenți la modul cum vorbim și facem aceste propuneri … astfel încât să nu crească așteptările publicului”, a explicat ministrul de Finanțe.

Alexandru Nazare a mai spus că în spațiul public au apărut propuneri pe care România nu și le permite. De asemenea, șeful Finanțelor a declarat că intervenția asupra accizelor ar trebui să fie ultima soluție. El a reamintit că a trimis mai multe propuneri la guvern care conțin variante de monitorizare și control.

Ministrul Finanțelor a spus că este necesară o intervenție rapidă din partea autorităților

Marți, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a vorbit despre creșterea puternică a prețurilor la carburanți și a afirmat că este necesară o intervenție rapidă din partea autorităților.

„Într-adevăr, sunt creșteri spectaculoase. Ne îngrijorează situația, mai ales în privința faptului că stocurile pe care le au producătorii și distribuitorii la dispoziție astăzi sunt stocuri achiziționate în trecut și ca atare, dacă îmi permiteți, toate agențiile și toate instituțiile care au în atribuții monitorizarea și controlul acestei situații într-un context de criză pe piața combustibililor, trebuie să acționeze în acest sens. Ca atare, analiza noastră, analiza Ministerului Finanțelor, a fost transmisă la Guvern. Sunt convins că în următoarele zile se va lua o decizie în această privință”, a transmis Nazare.

Ministrul a vorbit și despre măsurile deja adoptate pentru a reduce impactul asupra economiei.

„Din punctul nostru de vedere, noi nu am făcut doar o analiză, noi am acționat, schema de ajutor de stat care era aferentă transportatorilor a fost updatată imediat, am updatat-o astfel încât transportatorii să aibă o deducere la acciză de 0,85 RON, astfel încât prețul mărit să nu fie transferat imediat și acest lucru s-ar fi întâmplat în cazul transportatorilor. Deci, Ministerul Finanțelor încă de săptămâna trecută a luat o decizie care e benefică în acest context, pentru a continua pentru a declara situația de criză în zona energiei, pentru monitorizare a prețurilor, pentru monitorizare mult mai strictă a modului în care se comportă anumiți operatori economici. Guvernul trebuie să ia niște măsuri care sunt statuate în ordonanța 84 din 2022”, a precizat Alexandru Nazare.

 

Un „NATO economic”: planul UE împotriva presiunilor SUA și China

Propunerea apare într-un document pregătit de grupul Renew Europe din Parlamentul European, consultat de POLITICO, înaintea summitului liderilor europeni programat joi, la Bruxelles. În text, liberalii solicită Comisiei Europene să identifice și să negocieze până la finalul anului 2026 acorduri comune privind controlul exporturilor.

Inițiativa, denumită „Pact de descurajare geoeconomică”, ar urma să cartografieze dependențele critice comune, precum semiconductorii și pământurile rare, și să introducă în acordurile comerciale clauze de răspuns reciproc în caz de coerciție economică. Potrivit documentului, dacă una dintre țări este vizată de tarife agresive, toate statele participante ar trebui să reacționeze împreună.

„Acest pact va identifica dependențele critice comune și va propune clauze de răspuns reciproc în acordurile comerciale pentru a descuraja coerciția din partea SUA sau a Chinei. Dacă o țară este atacată prin tarife agresive, toate țările ar trebui să reacționeze”, se arată în document.

Renew Europe reunește formațiuni și lideri liberali importanți din Uniunea Europeană, inclusiv familia politică a președintelui francez Emmanuel Macron, dar și liderii din Estonia, Irlanda, Slovenia și Țările de Jos.

Demersul vine și ca răspuns la apelul lansat de premierul canadian Mark Carney, care a cerut la Forumul Economic Mondial de la Davos ca „puterile de mijloc” să se unească pentru a construi „ceva mai mare, mai bun, mai puternic și mai echitabil”. Carney a susținut că aceste state au cel mai mult de pierdut într-o lume dominată de blocuri închise și cel mai mult de câștigat din cooperare reală.

Summitul de joi de la Bruxelles trebuia să fie axat pe măsuri pentru stimularea economiei europene, însă agenda a fost complicată de războiul din Iran, care alimentează creșterea costurilor la energie, și de continuarea blocajului impus de premierul ungar Viktor Orbán asupra unui împrumut european de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei.