Polițistul robot era angajatul Departamentul de Poliție din Dublin, Ohio. Potrivit Columbus Dispatch, robotul poreclit „DubBot” a fost concediat deoarece în aproape un an nu a contribuit la nicio arestare și nu a emis vreo amendă. Operatorii săi și-au pierdut răbdarea și au stabilit că robotul nu se ridică la nivelul solicitat.

Robotul autonom are o formă ovală și se deplasează cu ajutorul roților. Aparatul K5 a fost construit de Knightscope, o firmă din California. Robotul are o înălțime de peste 1,50 m și o greutate de aproximativ 180 kg.

Scopul său a fost să ajute la prevenirea criminalității prin supravegherea zonelor publice cu camerele video de 360 de grade. De asemenea, robotul are un buton de apel de urgență pentru cetățenii în pericol. Pentru aparat, orașul a plătit 67.548 de dolari, aproximativ cât câștigă un polițist într-un an.

În timpul activității i s-au dat diferite misiuni. A patrulat o parcare dar nu a observat o serie de incidente și a fost trimis, fără succes în combaterea infracțiunilor, pe străzile orașului.

Roboți concediați și în alte locuri

Eșecuri asemănătoare s-au produs și în alte orașe americane. La New York, roboții din metrou au fost retrași după câteva luni de utilizare deoarece aveau nevoie constant de asistența oamenilor.

Un alt robot, însărcinat cu patrularea Aeroportului Internațional San Antonio, a fost retras din cauza unor dificultăți tehnice, cum ar fi incapacitatea de a se deplasa în linie dreaptă sau de a oferi angajaților informații în format video și audio.

Toate telefoanele mobile vor trebui să fie înregistrate. Potrivit Nexta, Guvernul rus a aprobat principiile de funcționare ale registrului IMEI care conține numerele unice ale dispozitivelor mobile.

După ce legea va intra în vigoare definitiv, cartelele SIM vor fi asociate cu un anumit telefon.

Telefoanele neînregistrate vor fi blocate

Totodată, dispozitivele fără înregistrare ar putea pierde accesul la comunicațiile mobile.

De asemenea, la vânzarea unui telefon, proprietarii vor fi nevoiți să anuleze asocierea cu cartela SIM.

Autorii inițiativei legislative susțin că registrul telefoanelor va ajuta la combaterea fraudei și a importului ilegal. Criticii se tem că astfel statul va obține mai mult control.

Președintele american Donald Trump a afirmat miercuri, la summitul G7 din Franța, că acordul dintre SUA și Iran privind încetarea focului nu este definitiv și a amenințat că ar putea relua bombardamentele dacă Teheranul „nu se comportă cum trebuie”.

„Este un memorandum de înţelegere. Şi dacă nu-mi place, o să începem din nou să tragem asupra lor, să le dăm cu bombe în cap. Dacă nu-mi place, dacă nu se comportă cum trebuie, vom reveni imediat la a lansa bombe chiar în capetele lor, bine?”, a spus Trump presei, notează Reuters.

Comentariile sale vin după ce CNN a obținut o copie a acordului SUA-Iran, iar documentul, alcătuit din 14 puncte, prevede, printre altele, că Iranul ar urma să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să se angajeze că nu va mai urmări niciodată obținerea armei nucleare.

Reuters și CNN au relatat că acordul ar include și investiții de 300 de miliarde de dolari în economia iraniană, însă Trump a negat acest lucru.

Statele Unite vor permite Iranului să-și vândă petrolul și produsele petrochimice, însă nu este clar ce se va întâmpla cu uraniul îmbogățit al Iranului.

Memorandumul de înțelegere urmează să fie semnat oficial vineri, în Elveția, declanșând o perioadă de 60 de zile pentru negocierea termenilor finali ai unui acord.

Textul integral al documentului poate fi citit AICI. 

Acordul dintre SUA și Iran privind încetarea războiului este structurat în 14 puncte. Documentul, care nu a fost încă publicat oficial, a fost obținut de către CNN.

Conform documentului, Iran ar urma să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să se angajeze că nu va mai urmări niciodată obținerea armei nucleare, dar și să primească beneficii financiare.

Deși textul acordului a fost confirmat de mai multe surse CNN, rămâne neclar dacă reprezintă și formularea finală a documentului care urmează să fie semnat vineri, în Elveția.

Ce prevede proiectul de acord

Potrivit copiei obținute de CNN, Statele Unite vor permite Iranului să-și vândă petrolul și produsele petrochimice, iar Teheranul ar putea avea acces la un fond de dezvoltare de 300 de miliarde de dolari dacă își îndeplinește angajamentele legate de programul său nuclear în cadrul unor negocieri ulterioare.

Totuși, documentul nu precizează clar ce se va întâmpla cu uraniul îmbogățit al Iranului.

Memorandumul de înțelegere urmează să fie semnat oficial vineri, în Elveția, declanșând o perioadă de 60 de zile pentru negocierea termenilor finali ai unui acord.

Textul integral al documentului

CNN a redat integral și textul documentului consultat, care poate fi citit mai jos.

„1 — Republica Islamică Iran și Statele Unite, împreună cu aliații lor din războiul actual, declară, odată cu semnarea prezentului Memorandum de înțelegere, încetarea imediată și definitivă a războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban, și se angajează ca, de acum înainte, să nu mai întreprindă nicio acțiune ostilă una împotriva celeilalte și să se abțină de la amenințarea cu forța sau de la folosirea forței una împotriva celeilalte. Acordul final va confirma prevederile prezentului articol și ale celorlalte articole.

2 — Republica Islamică Iran și Statele Unite se angajează să-și respecte reciproc suveranitatea și integritatea teritorială și să se abțină de la a se amesteca în afacerile interne ale celeilalte părți.

3 — Republica Islamică Iran și Statele Unite se angajează să negocieze și să ajungă la un acord final într-un termen maxim de 60 de zile, care poate fi prelungit de comun acord.

4 — Imediat după semnarea prezentului memorandum de înțelegere, Statele Unite vor ridica blocada navală și vor împiedica orice interferență sau obstrucționare împotriva Republicii Islamice Iran, restabilind traficul la capacitate maximă în termen de cel mult 30 de zile; traficul navelor va fi proporțional cu volumul de trafic din perioada anterioară războiului din partea Republicii Islamice Iran. De asemenea, Statele Unite se angajează să-și retragă forțele din zonele înconjurătoare în termen de 30 de zile de la încheierea acordului final.

5 — Odată cu semnarea prezentului memorandum de înțelegere, Republica Islamică Iran va lua imediat măsuri pentru a asigura reluarea, în termen de 30 de zile, a traficului navelor comerciale între Golful Persic și Marea Omanului și invers, la nivelul dinaintea războiului, ținând seama de necesitatea eliminării obstacolelor tehnice și a neutralizării minelor de către Iran.

6 — Statele Unite se angajează, împreună cu partenerii săi regionali, să elaboreze un plan cuprinzător, convenit de ambele părți, pentru reabilitarea și dezvoltarea economică a Republicii Islamice Iran, asigurând în același timp o finanțare de cel puțin 300 de miliarde de dolari. Mecanismul de punere în aplicare a acestui plan, ca parte a acordului final, va fi formulat în termen de 60 de zile.

7 — Statele Unite se angajează să pună capăt, conform unui calendar care urmează să fie convenit ca parte a acordului final, tuturor tipurilor de sancțiuni la care este supusă în prezent Republica Islamică Iran, inclusiv rezoluțiile Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și ale Consiliului Guvernatorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), precum și tuturor sancțiunilor unilaterale ale SUA, atât primare, cât și secundare.

8 — Republica Islamică Iran reiterează că nu va produce niciodată arme nucleare. Republica Islamică Iran și Statele Unite au convenit că soarta materialului îmbogățit și soarta tuturor celorlalte chestiuni legate de domeniul nuclear convenite de comun acord, inclusiv nevoile nucleare ale Iranului, vor fi abordate în mod adecvat într-un acord final; acordul final va confirma dispozițiile prezentului articol.

9 — Republica Islamică Iran și Statele Unite convin că, până la încheierea unui acord final, vor menține statu quo-ul: Iranul va menține statu quo-ul în ceea ce privește programul său nuclear, iar Statele Unite nu vor impune noi sancțiuni asupra Iranului și nu își vor consolida forțele în regiune.

10 — Statele Unite se angajează ca, imediat după semnarea prezentului memorandum de înțelegere și până la data ridicării sancțiunilor, Departamentul Trezoreriei al Statelor Unite să emită derogări pentru exporturile de țiței iranian, produse petrochimice și derivații acestora, precum și pentru toate serviciile conexe, inclusiv servicii bancare, de asigurări, de transport și altele asemenea.

11 — Statele Unite se angajează ca, în funcție de progresul negocierilor în vederea încheierii unui acord final, fondurile și activele înghețate sau restricționate ale Republicii Islamice Iran să fie deblocate și puse la dispoziție în întregime. Aceste fonduri, indiferent dacă sunt deținute în contul principal sau transferate, vor fi utilizate pentru orice plată către beneficiarii finali stabilită de Banca Centrală a Republicii Islamice Iran și vor fi disponibile în întregime pentru utilizare. Statele Unite se angajează să elibereze toate autorizațiile și licențele necesare în acest sens.

12 — Republica Islamică Iran și Statele Unite convin că va fi instituit un mecanism de punere în aplicare pentru a supraveghea punerea în aplicare cu succes a Acordului final și respectarea angajamentelor viitoare prevăzute de acesta.

13 — După semnarea prezentului memorandum de înțelegere și după primirea asigurărilor privind începerea punerii în aplicare a articolelor 4, 5, 10 și 11 din prezentul memorandum de înțelegere, precum și continuarea punerii în aplicare a acestor măsuri, Republica Islamică Iran și Statele Unite vor iniția negocieri pentru un acord final exclusiv cu privire la articolele rămase.

14 — Acordul final va fi aprobat printr-o rezoluție cu caracter obligatoriu a Consiliului de Securitate al ONU”, este textul documentului dintre cele două părți, potrivit CNN.

Costinești face un nou pas în direcția mobilității verzi, prin instalarea unor stații de reîncărcare pentru vehicule electrice pe raza comunei. Investiția este realizată prin Programul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C10 – Fondul Local, Investiția I.1.3 „Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde – puncte de reîncărcare vehicule electrice”.

Proiectul vine ca răspuns la nevoia tot mai mare de infrastructură dedicată mașinilor electrice, într-o perioadă în care acest tip de mobilitate capătă tot mai mult teren și în România. Pentru o stațiune turistică precum Costinești, unde fluxul de vizitatori crește puternic în sezonul estival, existența unor puncte de încărcare moderne poate face diferența pentru șoferii care aleg să ajungă pe litoral cu vehicule electrice.

Stațiile instalate în comună sunt gândite pentru a acoperi nevoi diferite de utilizare. Pe Strada Tineretului, în satul Costinești, a fost montată o stație rapidă cu putere minimă de 50 kW DC + 22 kW AC, capabilă să încarce simultan două vehicule și echipată cu conectori CCS2 și Type 2, alimentare trifazată 400 V și sisteme moderne de monitorizare și control de la distanță. În satul Schitu, pe Aleea Lacului, a fost instalată o stație AC cu două puncte de 22 kW fiecare, destinată încărcării simultane a două autovehicule.

Accesul la stații se face prin aplicația mobilă Voltrelli, dar și prin card RFID sau NFC, iar utilizatorii beneficiază de un sistem digital care permite localizarea, administrarea și monitorizarea sesiunilor de încărcare. Astfel, procesul devine mai simplu, iar experiența de utilizare este adaptată standardelor actuale din domeniul mobilității electrice.

Inițiativa are și o dimensiune clară de interes public. Prin această investiție, Comuna Costinești urmărește reducerea emisiilor de carbon, încurajarea transportului nepoluant și dezvoltarea unei infrastructuri moderne, aliniate obiectivelor de sustenabilitate la nivel național și european. În același timp, proiectul aduce un plus de confort pentru turiști și locuitori, într-o zonă în care cererea pentru servicii rapide și eficiente crește de la an la an.

Investițiile în mobilitate verde fac parte din direcția de dezvoltare a comunei și dintr-un efort mai amplu de a construi un viitor sustenabil pentru comunitate. Noile stații de reîncărcare completează astfel imaginea unei localități care încearcă să țină pasul cu transformările din turism și transport. 

Ambalajele din plastic transferă substanțe chimice în peștele depozitat acasă, chiar și la frigider sau congelator. Un studiu făcut de Institutul de Diagnostic de Mediu și Studii Hidrologice din Spania, publicat în revista Environment International, confirmă pentru prima dată acest fenomen în condiții reale de depozitare domestică.

Cercetarea a fost realizată în colaborare cu Universitatea din Florența. Este prima care analizează migrația chimică la temperaturi scăzute, scrie okdiario. Studiile anterioare se concentraseră aproape exclusiv pe efectul căldurii asupra plasticului.

Ce substanțe chimice migrează din ambalaj în pește?

Cercetătorii au analizat patru categorii de compuși: ftalați, esteri organofosforici, bisfenoli și plastifianți alternativi. Toate sunt substanțe adăugate în plastic pentru flexibilitate și rezistență. Materialele testate au inclus tăvi din polistiren, tăvi compostabile, folii transparente și pungi pentru congelare.

Ce pești au fost testați și ce au arătat rezultatele?

Experimentele au folosit somon, ton și merluciu, depozitate la +4°C timp de 48 de ore și la -18°C timp de 30 de zile. În toate scenariile s-a detectat migrarea substanțelor chimice din ambalaj în aliment. Ratele de transfer au ajuns la 100% pentru anumiți bisfenoli. Adipatul de di(2-etilhexil), un plastifiant alternativ, a depășit 95% transfer în somon.

Care este cel mai mare factor de risc?

Timpul de contact cu ambalajul este factorul determinant. Cu cât peștele stă mai mult în plastic, cu atât absoarbe mai mulți aditivi chimici. Cel mai riscant scenariu identificat a fost merluciul congelat 30 de zile într-o tavă compostabilă. Cel mai puțin riscant: refrigerarea în pungi de plastic.

De ce este bisfenolul A cel mai îngrijorător?

În aproape jumătate din scenariile analizate, pragul de risc stabilit de autorități a fost depășit. În aproape 100% din aceste cazuri, responsabil a fost bisfenolul A. În 2023, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a redus doza zilnică tolerabilă pentru această substanță de 20.000 de ori, de la 4.000 la 0,2 nanograme pe kilogram de greutate corporală.

BPA afectează sistemul imunitar, fertilitatea, perturbă hormonii și crește riscul unor forme de cancer, conform European Food Information Council. Din ianuarie 2025, UE a interzis BPA în toate materialele care vin în contact cu alimentele, cu o perioadă de tranziție de 18 luni pentru producători.

Alternativele recomandate sunt recipientele din sticlă sau oțel inoxidabil, care nu eliberează astfel de compuși, potrivit NBC News.

Cea mai simplă măsură este transferarea peștelui din ambalajul original imediat după cumpărare. Recipientele din sticlă sau oțel inoxidabil nu eliberează substanțe chimice în alimente și sunt recomandate de specialiști ca alternativă sigură pentru depozitare la frigider și congelator. Plasticul etichetat „fără BPA” nu este automat sigur, poate conține bisfenol S sau F, compuși cu efecte similare.

Cadrele Ministerului Afacerilor Interne din România vor fi testate antidrog, în mod aleatoriu și periodic, în perioada următoare.

Surse MAI susțin că vicepremierul Cătălin Predoiu a cerut ca ministerul pe care îl conduce să pregătească, în perioada următoare, un plan pe această problematică care să vizeze testarea cadrelor MAI.

Ministerul Ministerului Afacerilor Interne este al doilea cel mai mare din România, cu un număr de 24.517 de posturi ocupate. Structura coordonează activitatea Poliției Române, Jandarmeriei, Poliției de Frontieră și IGSU.

Decizia ministrului Predoiu vine după ce aceasta a lansat zilele trecute în mod public un avertisment privind consumul de droguri în instituțiile statului, fenomenul nemaifiind limitat doar la anumite grupuri sociale.

„Noi nu consumăm la Ministerul de Interne, cel puțin la nivelul conducerii. Redevenind serioși, e o temă interesantă asta pentru că, într-adevăr, în multe instituții se consumă de către adulți. Acesta este adevărul”, a declarat Predoiu.

„Cifrele privind consumul de droguri în rândul cetățenilor europeni sunt alarmante. Se pare că mai mult de o treime din adulții cuprinși între vârsta de 16 și 30 de ani au consumat cel puțin o dată un drog de risc sau mare risc, și, ceea ce este și mai îngrijorător, fenomenul a început să se răspândească în rândul tinerelor generații.

Ori, constatând acest lucru și constatând creșterea unor indicatori de consum și în țara noastră, raportat la nivelul de forțe și structuri alocate pentru combaterea acestui fenomen, concluzia a fost destul de simplă, că trebuie să suplimentăm aceste structuri și aceste forțe, în condițiile pe care le avem cu toții în administrație, mai mult sau mai puțin precare, să spun așa, din punct de vedere financiar și logistic. Dar, cu soluții venite din minister, cu creșterea unui efort instituțional pe care anumite structuri l-au făcut, am alocat câteva sute de poziții în plus în structurile specializate de combatere a traficului și consumului de droguri. Poate părea puțin, dar în termeni operativi este substanțial”, a spus ministrul.

Ieri, și premierul Franței, Sébastien Lecornu le-a cerut oficial, printr-o adresă, miniștrilor săi să efectueze teste antidrog „neanunțate și obligatorii” pentru angajații statului, transmite presa franceză. 

Pe 27 iunie 2026, asteroidul 152637 (1997 NC1) va trece foarte aproape de Pământ, potrivit Daily Galaxy. Distanța este una istorică. Evenimentul reprezintă o oportunitate științifică rară pentru astronomi. Obiectul va rămâne la o distanță sigură. O apropiere similară va mai avea loc abia în anul 2133.

Asteroidul va trece la 2,56 milioane de kilometri de Pământ. Aceasta este cea mai mică distanță din anul 1600 până acum. Corpul ceresc aparține clasei Aten și intersectează orbita planetei noastre. Dimensiunea sa variază între 900 de metri și 1,5 kilometri.

Nu există niciun risc de impact în viitorul previzibil. Cercetătorii vor folosi datele pentru a actualiza modelele orbitale pe termen lung.

Urmărirea asteroidului cu ajutorul observatoarelor terestre

Campaniile de observare folosesc telescoape optice și sisteme radar. Proiectul Virtual Telescope va transmite imagini live cu acest corp ceresc. Măsurătorile radar elimină incertitudinile legate de dimensiunea reală a obiectului. Telescoapele optice doar estimează dimensiunile pe baza luminii reflectate.

NASA explică faptul că asteroizii întunecați și mari seamănă cu cei mici și deschiși la culoare. Radarul Goldstone va stabili exact forma și rotația asteroidului.

Ce așteaptă oamenii de știință de la cartografierea radar

Analiza radar din 2026 va clarifica diametrul real și structura suprafeței asteroidului. Undele radio trimise spre obiect vor reconstitui forma sa tridimensională.

Datele determină viteza de rotație și neregularitățile structurale. Aceste informații sunt esențiale pentru predicțiile orbitale viitoare.

Clasificarea ca asteroid potențial periculos reflectă doar apropierea sa de Pământ. Riscul de impact rămâne zero pentru următorul secol.

Vizibilitate și condiții de observare de pe Pământ

În momentul maxim, asteroidul va avea o magnitudine vizuală de aproximativ 10. El va fi observat prin telescoape mici. Locuitorii din emisfera nordică vor vedea mai bine faza de apropiere. Cei din emisfera sudică vor urmări faza de îndepărtare.

Mișcarea pe cer va fi lentă. Astronomii amatori și profesioniști vor colabora pentru a aduna date poziționale precise.

Trecerea din 2026 oferă date prețioase despre evoluția corpurilor mici din sistemul solar. Traiectoria sa se modifică lent din cauza gravitației planetelor. Această întâlnire servește ca punct de calibrare pentru știința planetară modernă. Generațiile viitoare vor folosi aceste date în anul 2133.

Valoarea evenimentului constă în precizia măsurătorilor colectate. Studiul ajută direct la îmbunătățirea sistemelor de apărare planetară.

În cazul Georgiei, Parlamentul European critică dur guvernarea partidului Georgian Dream, acuzată că nu a luat nicio măsură pentru a inversa direcția anti-europeană a țării. Rezoluția adoptată miercuri, cu 436 de voturi pentru, 145 împotrivă și 47 de abțineri, arată că orice angajament viitor al UE cu autoritățile de la Tbilisi trebuie să depindă de pași concreți și verificabili pentru oprirea regresului democratic.

Legitimitatea instituțiilor, pusă sub semnul întrebării

Eurodeputații își exprimă solidaritatea cu cetățenii georgieni care continuă să susțină o Georgie democratică și europeană, însă mențin poziția privind nerecunoașterea legitimității actualului parlament georgian și a președintelui desemnat de acesta.

Raportoarea Rasa Juknevičienė a afirmat că regimul Georgian Dream continuă să demonteze instituțiile democratice, să reducă la tăcere presa independentă și să mențină un număr ridicat de prizonieri politici. Ea a cerut sancțiuni coordonate la nivelul UE împotriva celor responsabili de represiune și capturarea statului.

Turcia. Procesul de aderare rămâne blocat

Și în cazul Turciei, Parlamentul European constată că procesul de aderare rămâne blocat. Rezoluția a fost adoptată cu 381 de voturi pentru, 107 împotrivă și 171 de abțineri. Eurodeputații afirmă că, deși Ankara își reafirmă periodic angajamentul față de aderarea la UE, problemele majore legate de statul de drept, drepturile omului, libertatea presei și standardele democratice rămân nerezolvate.

Parlamentul cere guvernului turc să respecte dreptul internațional, relațiile de bună vecinătate și drepturile suverane ale statelor membre ale UE, în special Grecia și Cipru. Totodată, eurodeputații critică reacția limitată a celorlalte instituții europene și a multor state membre față de derapajele democratice din Turcia.

Raportorul Nacho Sánchez Amor a avertizat că Turcia se îndreaptă rapid către „un model pe deplin autoritar”, invocând presiunile asupra principalului partid de opoziție, CHP, și rolul unei justiții folosite în scop politic. El a acuzat Comisia Europeană, Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre că au avut o reacție prea slabă, fapt care afectează credibilitatea UE și îndepărtează segmentele pro-europene ale societății turce.

Deși negocierile de aderare ale Turciei sunt blocate din 2018, Parlamentul European subliniază că țara rămâne importantă strategic și geopolitic pentru Uniunea Europeană, fiind totodată aliat în cadrul NATO.

Tot mai mulți ucraineni se așteaptă la schimbări exponențiale în conducerea țării după încheierea războiului cu Rusia, inclusiv la alegerea unui nou președinte, scrie Kyiv Post.

Cu toate acestea, majoritatea continuă să îl considere legitim pe actualul președinte, Volodimir Zelenski, și nu susțin organizarea de alegeri cât timp războiul este în desfășurare.

Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), în perioada 7 mai – 3 iunie, 88% dintre respondenți se așteaptă la o schimbare a conducerii Ucrainei după război.

Procentul este în creștere față de acum trei ani, când 73% dintre ucraineni aveau aceeași opinie.

Cea mai mare schimbare de percepție se referă la funcția de președinte. Dacă în 2023 doar 23% dintre cei chestionați considerau că Ucraina va avea un alt lider după război, acum procentul a ajuns la 67%.

Sondajul arată că 83% dintre ucraineni se așteaptă și la o schimbare a Parlamentului, față de 69% în urmă cu trei ani. În același timp, 74% cred că și Guvernul ar trebui reînnoit, comparativ cu 47% înregistrat anterior.

KIIS spune însă că aceste rezultate nu trebuie interpretate ca un sprijin pentru organizarea imediată a alegerilor.

„Președintele Zelenski rămâne un șef de stat legitim în ochii majorității ucrainenilor, iar majoritatea cetățenilor continuă să se opună alegerilor până la sfârșitul războiului”, a declarat directorul executiv al KIIS, Anton Hrușetki.

Ea a explicat că mulți dintre cei care încă au încredere în Zelenski pun pe primul loc unitatea națională și stabilitatea instituțională. Totuși, aceiași alegători își doresc adesea o schimbare după încheierea acestui conflict care durează de ani.

„Ei cred că există motive să-l critice pe președinte, dar evită confruntarea politică fără compromisuri, deoarece prioritatea este să reziste războiului”, a spus Hrușetki.

„După război, în timp de pace, acești oameni ar dori să vadă pe cineva dintr-o nouă generație de lideri devenind președinte”, a adăugat el.

Potrivit datelor, dintre cei care au încredere deplină în Volodimir Zelenski, doar 33% consideră că acesta ar trebui înlocuit după război.

În schimb, în rândul celor care spun că ar „prefera să aibă încredere” în el, procentul celor care susțin alegerea unui nou președinte urcă la 68%.

Aproape toți respondenții care au declarat că nu au încredere în Zelenski sunt de părere că Ucraina ar trebui să aibă un alt președinte după încheierea războiului.

Sondajul telefonic a fost realizat la nivel național pe un eșantion de 1.000 de adulți din zonele Ucrainei aflate sub controlul guvernului. Potrivit KIIS, marja maximă de eroare este de 4,1%.