Tot mai mulți ucraineni se așteaptă la schimbări exponențiale în conducerea țării după încheierea războiului cu Rusia, inclusiv la alegerea unui nou președinte, scrie Kyiv Post.

Cu toate acestea, majoritatea continuă să îl considere legitim pe actualul președinte, Volodimir Zelenski, și nu susțin organizarea de alegeri cât timp războiul este în desfășurare.

Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), în perioada 7 mai – 3 iunie, 88% dintre respondenți se așteaptă la o schimbare a conducerii Ucrainei după război.

Procentul este în creștere față de acum trei ani, când 73% dintre ucraineni aveau aceeași opinie.

Cea mai mare schimbare de percepție se referă la funcția de președinte. Dacă în 2023 doar 23% dintre cei chestionați considerau că Ucraina va avea un alt lider după război, acum procentul a ajuns la 67%.

Sondajul arată că 83% dintre ucraineni se așteaptă și la o schimbare a Parlamentului, față de 69% în urmă cu trei ani. În același timp, 74% cred că și Guvernul ar trebui reînnoit, comparativ cu 47% înregistrat anterior.

KIIS spune însă că aceste rezultate nu trebuie interpretate ca un sprijin pentru organizarea imediată a alegerilor.

„Președintele Zelenski rămâne un șef de stat legitim în ochii majorității ucrainenilor, iar majoritatea cetățenilor continuă să se opună alegerilor până la sfârșitul războiului”, a declarat directorul executiv al KIIS, Anton Hrușetki.

Ea a explicat că mulți dintre cei care încă au încredere în Zelenski pun pe primul loc unitatea națională și stabilitatea instituțională. Totuși, aceiași alegători își doresc adesea o schimbare după încheierea acestui conflict care durează de ani.

„Ei cred că există motive să-l critice pe președinte, dar evită confruntarea politică fără compromisuri, deoarece prioritatea este să reziste războiului”, a spus Hrușetki.

„După război, în timp de pace, acești oameni ar dori să vadă pe cineva dintr-o nouă generație de lideri devenind președinte”, a adăugat el.

Potrivit datelor, dintre cei care au încredere deplină în Volodimir Zelenski, doar 33% consideră că acesta ar trebui înlocuit după război.

În schimb, în rândul celor care spun că ar „prefera să aibă încredere” în el, procentul celor care susțin alegerea unui nou președinte urcă la 68%.

Aproape toți respondenții care au declarat că nu au încredere în Zelenski sunt de părere că Ucraina ar trebui să aibă un alt președinte după încheierea războiului.

Sondajul telefonic a fost realizat la nivel național pe un eșantion de 1.000 de adulți din zonele Ucrainei aflate sub controlul guvernului. Potrivit KIIS, marja maximă de eroare este de 4,1%.

România și Bulgaria au prezentat statelor membre ale Uniunii Europene inițiativa lor comună de înființare a unui Centru de Securitate Maritimă la Marea Neagră. Proiectul a fost discutat în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Externe al UE de la Luxemburg, la care a participat și ministrul bulgar de externe, Velislava Petrova, anunță presa bulgară.

Ideea este ca noul centru să fie unul dintre instrumentele cheie pentru consolidarea securității în regiunea Mării Negre în cadrul noii Strategii a Uniunii Europene pentru Marea Neagră.

Structura este planificată să funcționeze simultan în Constanța/ România și în Varna/ Bulgaria iar în viitor ar putea colabora cu alte mecanisme și organizații regionale existente.

Potrivit părții bulgare, centrul va sprijini schimbul de informații, coordonarea între țări și monitorizarea riscurilor de securitate la Marea Neagră.

În timpul discuțiilor, Petrova a subliniat necesitatea ca proiectul să primească finanțare europeană, astfel încât să poată fi implementat și dezvoltat pe termen lung.

Propunerea vine pe fondul importanței crescânde a regiunii Mării Negre în urma războiului din Ucraina și a atenției sporite acordate de Uniunea Europeană securității, rutelor energetice și libertății de navigație în zonă.

Potrivit Sofiei și Bucureștiului, crearea unui centru comun va ajuta la o mai bună coordonare între aliați și la un răspuns mai rapid la amenințările din regiune.

Influencerița a fost arestată pe aeroportul din Marrakech pe 13 iunie, chiar înainte să urce în avionul spre Franța. Motivul: un videoclip viral în care critica traficul haotic și comportamentul polițiștilor rutieri din Maroc, scrie Express.

Yass Naubelle era în vacanță la Marrakech când a filmat și distribuit online clipul incriminat. Videoclipul a fost șters între timp, dar nu înainte să genereze sute de comentarii și să declanșeze o alertă națională.

Ce a spus influencerița în videoclipul care a dus la arestarea ei?

În clip, Naubelle descria drumurile locale ca fiind periculoase și critica comportamentul șoferilor. Ar fi spus că a văzut mopediști fără cască, cu copii la bord, care virau brusc. A comparat situația cu cea din Algeria, spunând că în Maroc lucrurile i s-au părut mai grave. A mai acuzat unii polițiști rutieri că opreau femei fără motiv pentru a le cere bani.

De ce au arestat-o autoritățile marocane?

Autoritățile au stabilit că videoclipul conținea declarații defăimătoare la adresa cetățenilor marocani și constituia o insultă la adresa forțelor de securitate. A fost emis un mandat național, iar Naubelle a fost plasată arestată preventiv chiar înainte de îmbarcare. Anchetatorii au declarat că este reținută pentru publicarea de conținut digital considerat jignitor și pentru subminarea unei instituții publice.

„Comunitatea românească din Spania este pe cale să se epuizeze. A doua cea mai mare comunitate de străini s-a micșorat cu aproape o treime din 2012. Lipsa locuințelor și pandemia au accelerat acest proces”, anunță astăzi influenta publicație El Pais.

Ziarul prezintă cazurile mai multor români care s-au întors din Spania în România, comunitatea românească fiind a doua cea mai importantă din Spania.

Comunitatea românească a scăzut cu 32%

El Pais notează că potrivit Institutului Național de Statistică (INE), comunitatea românească a scăzut cu 32% între 2012 și 1 ianuarie 2025 (ultima dată cu date definitive) și s-a redus de la aproape 897.203 de persoane – numărul maxim – la 609.270.

„Tendința continuă. Aproximativ 29.600 de cetățeni români au părăsit Spania între începutul lunii ianuarie 2025 și 1 aprilie a acestui an, conform datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică din Spania (INE).

În ciuda acestui fapt, aceștia reprezintă doar 8,8% dintre cetățenii născuți în străinătate care locuiesc în Spania, fiind pe locul doi după Maroc, cu 14%. Cu date mai puțin recente, echivalentul românesc al biroului spaniol de statistică raportează întoarcerea a 47.044 de cetățeni români din Spania în 2024, pe lângă cei 51.316 care s-au întors în anul precedent.

Care sunt motivele

„Practic, declinul economic din Spania din cauza pandemiei – Spania fiind a fost țara OCDE cu cea mai mare scădere a PIB-ului în 2020 din cauza loviturii aduse sectorului turistic – a accentuat o tendință de reimigrare în rândul unor români”, spune Dumitru Sandu, sociolog la Universitatea din București.

Sandu subliniază că creșterea salariilor și a beneficiilor sociale în România au fost alți factori care au încurajat revenirea lor în țară. Au existat și alții care s-au mutat în diferite țări din Europa de Nord. „Beneficiile familiale pentru copii și locuințe, precum și salariile mai mari, i-au determinat pe mulți să părăsească Spania”, spune expertul în fenomenele migrației, care prezice că plecarea lor va fi o lovitură puternică pentru economia spaniolă, deoarece „va pierde lucrători valoroși, atât calificați, cât și necalificați”.

Această tendință descendentă a numărului de rezidenți români în Spania continuă, deși acum este mai degrabă una treptată.

Numărul cererilor de ajutor familial de la Ministerul Muncii din România din partea familiilor originare din Spania a fost de aproape 10.000 anul trecut. În plus, conform unui sondaj realizat în 2023 de Cult Market Research, 59% dintre românii care locuiesc în Spania și-au dorit să se întoarcă, cu 11 puncte procentuale mai mult decât următoarele două țări: Italia și Germania.

Achiziția marchează una dintre cele mai importante mișcări din piața media românească din ultimul deceniu.

Conform surselor MEDIAFAX, negocierile s-ar fi încheiat deja, iar, în acest moment, ar mai rămâne doar ultimii pași de finalizare a tranzacției, iar plata să fie realizată în mai multe tranșe.

Contactați de Paginademedia.ro, oficialii Kanal D au refuzat inițial să comenteze subiectul. Ulterior, aceștia au transmis: „Kanal D nu are nicio informatie despre acest subiect, pot fi contactati Dogan Holding sau potenţiali cumpărători”.

Orlando Nicoară, reprezentant al acționariatului Clever, a declarat la rândul său că „nu comentează zvonuri”.

„Analizăm și căutăm oportunitățile care apar în piața media”, a adăugat Nicoară, fără să ofere alte detalii.

Tranzacție majoră pe piața media din România

În urma acestei achiziții, Prima TV și întregul grup media Clever Media își extind într-un mod semnificativ influența pe piața media. Postul de televiziune Kanal D a fost, până în acest moment, unul dintre marii jucători din topul televiziunilor comerciale din România.

Kanal D este deținut de Dogan Media Internațional SA, companie al cărei acționariat este format din Dogan Media Invest BV, cu 99,99998% din capitalul social, și Rukiye Sevda Boduroglu, cu 0,00002%.

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, compania-proprietară a stației de televiziune Kanal D a avut, în 2024, o cifră de afaceri de 286.685.710 lei (peste 56 milioane de euro) și un profit de 45.091.356 lei (aproape 9 milioane de euro).

„Dogan Media Internațional” se află în România de 20 de ani și a raportat un număr mediu de 366 de angajați.

Postul Kanal D a mizat constant pe formate de tip reality show și entertainment de seară. Acesta a devenit, în timp, un mare competitor pentru marile trusturi media din țară, în special în zona de divertisment.

Printre emisiunile-vedetă de la Kanal D se află „Jocul cuvintelor” și „The floor”, moderate de Dan Negru, „Casa iubirii”, „Asta-i România” (cu Mihai Ghiță), „În căutarea adevărului” (prezentată de Ernest Takacs), „Follow us” cu Teo Trandafir și Ilinca Vandici, dar și formatele TV prezentate de Andreea Mantea.

Clever Media, expansiune pe piața media din România

Pe de altă parte, Clever Media a crescut în ultimii ani printr-o strategie de diversificare, care a mizat pe sport, știri, documentar și conținut tematic.

Grupul Clever operează mai multe stații TV și site-uri prin intermediul firmelor sale, Clever Media Network, Clever Business Transilvania, Diplomatic Digital, Agro TV și Medika Broadcast Channel.

Potrivit surselor MEDIAFAX, compania prin care ar urma să aibă loc tranzacția este Clever Business Transilvania, care deține, printre altele, licențele pentru Prima TV și Prima Sport.

Societatea a fost fondată în decembrie 2005 și are o structură de acționariat în care Adrian Gheorghe Tomșa deține 65%, Clever Media Network din Cluj 25%, iar Maria Nicoară 10%.

Compania a avut în 2024 o cifră de afaceri de 57.373.299 lei (11,2 milioane euro) și a înregistrat un profit de 4.061.367 lei (aproape 800.000 de euro). De altfel, Clever Business Transilvania a declarat un număr mediu de 128 de angajați.

Totodată, Clever Media Network, parte a Clever Business Transilvania, figurează și ea, în 2024, cu o cifră de afaceri de 214.880.693 lei (42 milioane de euro) și un profit de 3.884.577 lei (puțin peste 750.000 de euro).

Extinderea grupului Clever este vizibilă și în portofoliul de canale pe care le controlează deja. Dincolo de Prima TV și rețeaua Prima Sport, grupul deține Prima News, Cinemaraton, Agro TV, Prima History, Prima World, Prima Comedy, Nostalgia TV, precum și platforma Profit.ro.

De menționat este că Grupul Clever deține în România drepturile de difuzare pentru mai multe competiții sportive majore, inclusiv UEFA Champions League, UEFA Europa League și UEFA Conference League, precum și pentru Superliga României, Liga 2 și Cupa României.

În același timp, compania are acces la transmisiuni din unele dintre cele mai importante campionate europene, printre care Bundesliga, La Liga, Ligue 1 și Serie A.

Spre deosebire de iPhone, Android nu are o politică unitară de actualizări. În doar câteva secunde poți verifica dacă telefonul tău mai primește suport, însă este important să știi că Google dezvoltă sistemul de operare, iar fiecare producător decide cât timp oferă actualizări pentru modelele sale.

Care este diferența dintre actualizările de sistem și cele de securitate?

Există două categorii de actualizări relevante, conform okdiario.com.

Actualizările de sistem aduc funcții noi și îmbunătățiri de interfață. Actualizările de securitate sunt cele cu adevărat critice – remediază vulnerabilitățile prin care atacatorii pot accesa datele de pe dispozitiv. Când acestea din urmă se opresc, telefonul devine un risc.

Ce riscuri apar după data de expirare?

Telefonul continuă să funcționeze, dar nu mai este sigur pentru operațiuni sensibile. Banking online, accesarea conturilor personale sau cumpărăturile online devin activități riscante pe un dispozitiv fără actualizări de securitate. Îl poți refolosi ca player muzical, GPS sau consolă de jocuri, dar nu ca instrument pentru date confidențiale.

Cât timp primesc actualizări telefoanele Android?

Perioadele de suport s-au prelungit în ultimii ani. Google și Samsung oferă actualizări timp de șapte ani. Pentru toate telefoanele lansate după 20 iunie 2025, legislația europeană obligă producătorii să furnizeze actualizări cel puțin cinci ani după retragerea modelului de pe piață.

Cum afli când expiră suportul pentru telefonul tău?

Ai nevoie de marca, modelul și numărul de serie al dispozitivului. Le găsești în Setări, la secțiunea „Despre telefon”. Cu aceste date, poți căuta pe site-ul producătorului data oficială până la care modelul tău primește actualizări de securitate.

Andrew Tate appeared Wednesday morning at DIICOT headquarters, where he is being investigated by prosecutors for several serious crimes. According to MEDIAFAX sources, the charges include forming an organized criminal group, human trafficking, and rape.

The influencer had also been summoned to DIICOT at the end of May, when it was announced that he was under criminal investigation for a new charge: incitement to hatred or discrimination. This stems from posts shared on social media in which he allegedly incited the public to hatred and discrimination against women.

Andrew and Tristan Tate, who hold dual British and American citizenship, were indicted by DIICOT on June 20, 2023, on charges of forming an organized criminal group, human trafficking, rape, unauthorized access to a computer system, and assault or other acts of violence.

In December 2024, the courts dismissed the indictment, and the case was returned to DIICOT for a new criminal investigation.

Tate bothers will face new charges, sources said

Prosecutors are working to reconstruct the case files. The sources cited confirmed that the Tate brothers will face new charges.

Andrew Tate is an influencer with millions of followers on the X platform, where he advocates for men’s rights.

A self-proclaimed admirer of Donald Trump and a former professional kickboxer, born in the United States and living in Romania for several years, Tate came to the attention of the general public during his appearance on the show “Big Brother UK” in 2016.

On June 17, 2026, as part of the ongoing criminal investigation into the case, prosecutors from the Directorate for Investigating Organized Crime and Terrorism—Central Unit ordered the expansion of the investigation to include the crimes of human trafficking and money laundering.

What did the investigation uncover?

According to DIICOT, the criminal investigation files revealed that a 39-year-old defendant (a British citizen), in the first half of 2017, taking advantage of a victim’s obvious vulnerability (lack of family support, pre-existing psychological trauma caused by the absence of a father figure, and lack of financial resources), by misleading her regarding his intention to establish a romantic relationship, recruited her for the purpose of sexual exploitation. Subsequently, through acts of psychological coercion (emotional blackmail), the defendant compelled her to engage in pornographic acts for the purpose of producing and distributing sexually explicit material, specifically to participate in video chat sessions on a specialized platform.

Furthermore, during the period of sexual exploitation, the defendant housed the victim at a location in Ilfov County and provided her with the necessary logistics to carry out the video chat activities.

Andrew Tate and his brother established their companies to allegedly conceal the illicit origin of the funds

The evidence presented also revealed that, between May 2018 and October 2022, the defendant, together with a co-defendant who was his relative, established two commercial companies—in which they served as partners and directors—for the purpose of concealing and disguising the illicit origin of the funds obtained from the crime of human trafficking, as well as for the purpose of integrating those funds into the ostensibly lawful economic circuit.

Subsequently, they transferred significant sums of money into the companies’ assets in the form of ostensible loans granted to the companies, made exclusively via bank transfers, totaling over 13,000,000 lei and 370,000 euros.

The Tate brothers allegedly bought land, buildings, cars, and services using illicit funds

The investigation revealed that, using these funds, the two defendants made purchases—through the companies’ bank accounts or their personal accounts—consisting of land, buildings, services, automobiles, and a four-story apartment building, with a total value of over 13 million lei and approximately 360, 000 euros. These assets became part of the companies’ assets but were used exclusively for the defendants’ personal benefit—specifically, to modernize and furnish their residence, as well as to purchase cars, services, and other goods for personal use—without any real connection to the companies’ stated business activities.

The judicial proceedings are being conducted in collaboration with police officers from the Ilfov Organized Crime Investigation Service.

Statul baltic, membru al Uniunii Europene și cu o populație de 1,3 milioane de locuitori, ar urma să devină prima țară din lume care adoptă o astfel de măsură. Inițiativa vine în contextul în care tot mai multe guverne încearcă să stabilească reguli clare pentru folosirea inteligenței artificiale, scrie Bloomberg.

„Dacă acționăm rapid și înțelept, Estonia poate deveni o țară care contribuie la stabilirea standardului internațional în acest domeniu”, a scris Kristen Michal pe X. Premierul nu a precizat când ar urma să fie lansat programul.

Estonia este considerată una dintre cele mai avansate țări din lume în domeniul serviciilor digitale.

Identitatea digitală este folosită deja pentru numeroase proceduri, de la semnarea documentelor și programările la medic până la înregistrarea căsătoriilor. Sistemul a redus semnificativ birocrația și nevoia ca cetățenii să meargă fizic la ghișee.

Estonia a folosit deja inteligența artificială în administrația publică și a introdus chatboturi AI în școli, prin parteneriate cu OpenAI și alte companii.

Premierul Kristen Michal are și un consiliu consultativ pentru inteligență artificială, din care fac parte antreprenori din tehnologie, inclusiv directorul general al companiei Bolt.

Cercetătorii au descoperit că șobolanii masculi expuși timpuriu la DEHP manifestă anxietate ridicată la maturitate. Efectele persistă mult timp după încetarea expunerii.

Animalele evită spațiile deschise și rămân imobilizate pe loc, conform ScienceDaily. Acest studiu a fost prezentat la reuniunea ENDO 2026 din Chicago. Rezultatele sugerează că expunerea prenatală la substanțe care perturbă sistemul endocrin poate provoca schimbări comportamentale și la oameni.

O substanță chimică comună din plastic, supusă investigației

Substanța examinată a fost ftalatul de di-(2-etilhexil) (DEHP). Acest plastifiant oferă flexibilitate produselor. El se regăsește în dispozitive medicale, jucării sau pelerine de ploaie.

Cercetări anterioare arată că DEHP afectează sistemul reproductiv și sistemul nervos. Autorii au investigat efectele DEHP asupra anxietății. Ei au analizat și rolul testosteronului sau al neurotransmițătorului GABA.

Evaluarea anxietății după expunerea timpurie la DEHP

Femelele șobolan gravide au primit doze zilnice de DEHP până la înțărcarea puilor. La maturitate, puii masculi au trecut printr-un test în labirint. Acest test speculează frica rozătoarelor de înălțime și de spații deschise.

Cercetătorii au măsurat timpul petrecut în zonele deschise. Ei au înregistrat și perioadele în care șobolanii rămâneau nemișcați. Înainte de test, unele animale au primit agoniști ai GABA. Alți șobolani au primit tratament cu testosteron timp de două săptămâni.

Subiecții expuși doar la DEHP au prezentat o anxietate crescută. Aceștia au evitat zonele deschise și au înghețat pe loc mai mult timp.

Tratamentele cu GABA sau testosteron au contracarat complet aceste efecte negative. Comportamentul șobolanilor a revenit la normal.

„Una dintre variante este un guvern minoritar, că oricum toate guvernele posibile în acest moment sunt minoritare. Și Guvernul Veștea va fi un guvern minoritar – ca să nu aveți impresia că AUR va susține fiecare proiect de lege, eventual dacă susține investirea Guvernului”, a declarat Kelemen Hunor. 

Liderul UDMR a precizat că prima opțiune este refacerea coaliției și a precizat că „fiecare trebuie să fie mai flexibil”, pentru că „atunci putem discuta despre ziua de mâine și despre România”.

Kelemen Hunor a precizat că a doua variantă este guvern minoritar PNL-USR-UDMR, iar a treia variantă este un guvern minoritar PSD.

„Noi am spus că vom vota un guvern minoritar PSD cu premier PSD. Un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, dar nu cu Ilie Bolojan premier și vom vota, bineînțeles. Pentru noi prima opțiune ar fi să refacem coaliția”, a declarat Kelemen Hunor. 

Acesta a precizat că UDMR își dorește ca guvernul să ajungă în 2027 cu toate angajamentele, cu bugetul pentru anul viitor, iar din 2028 partidele din Guvern pot face campanie.

„Nu acum trebuie să facem campanie pentru 2028”, a declarat Hunor.

Întrebat dacă UDMR ar susține inițiativele unui guvern monocolor PSD, dar și cum ar funcționa, Kelemen Hunor a explicat că atât pentru un Guvern majoritar cât și pentru unul minoritar, partidele trebuie să ajungă la un acord pentru a adopta o inițiativă legislativă.

„Sunt multe inițiative care oricum sunt susținute de toată lumea. Uitați-vă la vot în Parlament. Dacă vorbim de guvern minoritar – și pentru un guvern majoritar se face un acord – pentru un guvern minoritar trebuie să faci un acord. Indiferent cine vine, cu ceilalți trebuie să facă un acord. Asta este logica, asta este normal. Ce votezi, care sunt acele deziderate pentru care fiecare va da un vot”, a declarat Kelemen Hunor. 

Kelemen Hunor a anunțat, de asemenea, că UDMR nu va susține Guvernul Veștea.