Donald Trump este genul de lider care își împinge deciziile imediat în fața lumii, aproape simultan cu momentul luării lor, iar rețelele sociale sunt locul în care își pune în scenă propria autoritate, transformând politica externă într-o succesiune de reacții vizibile, trăite în fața unei audiențe globale.

Vladimir Putin nu vede Ucraina ca pe o miză izolată, ci ca pe o verigă într-un proiect mai larg de reafirmare a influenței asupra Europei, în care controlul teritorial merge mână în mână cu cel energetic, pentru că Rusia a învățat că supremația gazului este un instrument de presiune și negociere mai eficient decât armata.

Xi Jinping se ferește de expunere, pentru că urmărește așezarea lucrurilor în timp ce observă cum SUA își consumă resursele în conflicte, iar Rusia își consumă energia într-un război de uzură; China stă deoparte și profită de fiecare dezechilibru, pentru că lumea este împinsă exact spre industriile pe care chinezii deja le controlează.

Această strategie este rezultatul unei politici construite în decenii, prin care China își extinde influența prin investiții masive pe toate continentele, în infrastructură, energie, tehnologie și lanțuri logistice, de la porturi și căi ferate în Africa și Asia până la proiecte industriale și energetice în Europa și Orientul Mijlociu, creând o rețea de interdependențe economice care îi consolidează poziția globală, în timp ce domină deja peste 70% din lanțurile de producție pentru energie solară, eoliană, baterii și vehicule electrice.

În același timp, fără să fie implicată direct, China a avut cel mai mult de învățat din conflictul din Iran, urmărind atent modul în care armata americană își desfășoară operațiunile, de la utilizarea inteligenței artificiale, până la rotația echipamentelor navale și consumul accelerat de muniție de precizie, observând cum rachete costisitoare precum Tomahawk sau sisteme Patriot și THAAD pot fi anihilate cu drone mult mai ieftine.

OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Made in China

În paralel, Beijingul își modernizează rapid propria armată, investind masiv în rachete hipersonice, sisteme anti-navă capabile să țină la distanță portavioane, având o flotă în continuă extindere care a devenit cea mai mare din lume, iar dezvoltarea accelerată a tehnologiilor bazate pe inteligență artificială și război electronic  transformă China în cel mai de temut adversar al lumii.

Ceea ce multă lume nu cunoaște, este faptul că planurile Chinei privind Orientul Mijlociu sunt demult trasate, fiecare țară având un rol bine determinat în strategia de dominație chineză.

Arabia Saudită este piesa de rezistență pentru energie și finanțe, numai în 2024, aproape 19 miliarde de dolari din investițiile chineze (Belt and Road) ducându-se către acea zonă. Dincolo de interesul pentru petrol, stocarea energiei sau consolidarea infrastructurii financiare, China a reușit  internaționalizarea yuanului, după ce banca centrală chineză a cerut Riadului sisteme de plată integrate, cooperare pe monedă digitală și investiții bilaterale extinse.

În Abu Dhabi, China și-a expus la IDEX echipamente militare strategice, de la avionul stealth J-35 și J-10CE până la drone, sisteme de apărare antiaeriană, vehicule blindate și obuzierul autopropulsat SH16A, iar în Dubai, unde s-a organizat Forumul China-UAE pentru comerț și investiții, au fost semnate multiple acorduri și memorandumuri.

Iranul nu se mai află în centrul planului său regional, pentru că,  deși cele două țări discută de ani buni un parteneriat strategic pe 25 de ani, multe dintre aceste planuri au rămas pe hârtie, iar China s-a orientat către furnizori de energie mai puțin riscanți.

Qatarul ocupă un loc extrem de valoros în capitalul chinez, pentru că este locul în care Beijingul își securizează materiile prime pentru industriile de vârf; QatarEnergy a semnat cu compania chineză Guangzhou Guanggang Gases & Energy un acord pe douăzeci de ani pentru furnizarea anuală a 2,8 milioane de metri cubi de heliu de înaltă puritate, într-un moment în care Qatarul asigură deja 90% din importurile chineze de heliu (indispensabil pentru semiconductori, tehnologie medicală și sisteme aerospațiale).

În Irak compania de stat chineză ZhenHua Oil a semnat acorduri de miliarde de dolari cu producători irakieni de petrol, oferind plăți în avans, securizând, astfel, relația energetică pentru următorii ani, pentru că, după cum spuneam, Beijingul nu intră în conflicte, ci mizează pe reconstrucție, refinanțare și refacerea infrastructurii după războaie, pentru a-și asigura dominanța.

Egiptul rămâne poarta către Africa de Nord și Canalul Suez, iar China a înțeles devreme această miză și s-a instalat acolo discret, devenind unul dintre principalii parteneri comerciali ai țării și mutând relația din zona exporturilor spre controlul infrastructurii, prin dezvoltarea zonei China-Egypt Suez Economic and Trade Cooperation Zone, un nod industrial și logistic care leagă capitalul chinez de una dintre cele mai circulate rute comerciale ale lumii.

Și te întrebi firesc ce altă superputere mai reușește să lege investițiile globale, controlul energiei, al tehnologiei și prudența în plan militar, mai bine decât China ?

SUA par lipsite de o strategie durabilă, pentru că fiecare președinte își aduce propria busolă, iar sub Donald Trump politica externă a devenit mai mult o voință personală, cu accente de forță brută și improvizație.

De la capturarea lui Nicolás Maduro și ideea că Washingtonul ar putea administra Venezuela, până la reluarea obsesivă a proiectului Groenlanda sau amenințările că Iranul poate fi împins înapoi în Epoca de Piatră și presiunea aruncată asupra aliaților NATO prin sugestia repetată că SUA ar putea ieși din alianță, vedem conturându-se neliniștea unei puteri care simte că pierde controlul.

Spre deosebire de această schimbare continuă de direcție, Vladimir Putin urmează o linie mult mai previzibilă, pentru că Rusia nu își schimbă obiectivele odată cu liderul (chiar dacă liderul pare etern), ci le urmărește în timp, iar scopul rămâne refacerea zonei de influență pierdută după destrămarea Uniunii Sovietice.

OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Made in China

În această logică, Ucraina este punctul central al unei frontiere strategice pe care Moscova o consideră esențială pentru propria securitate și influență, pentru că extinderea NATO spre est a mutat linia de contact mult mai aproape de Rusia, iar țări precum România sau cele din regiunea baltică devin zone de interes.

În paralel, gazele naturale sunt una dintre cele mai eficiente pârghii de influență ale Rusiei, pentru că dependența energetică a Europei a permis Moscovei să transforme livrările de energie într-un instrument de presiune politică, fără a mai fi necesară forța militară, efectele strategice fiind comparabile.

Acum că v-am prezentat programele electorale ale celor trei candidați, revin la prima întrebare: pe cine ați alege?

Pe cel care spune tot, imediat, cu voce tare, transformând fiecare decizie într-un spectacol global și fiecare criză într-o scenă? Pe cel care nu spune aproape nimic, dar mută frontierele de pe hartă cu răbdare? Sau pe cel ce nu pare să candideze deloc, dar care, în timp ce ceilalți doi își consumă energia, își pregătește victoria?

Acum închideți ochii și faceți o listă imaginară cu produsele chinezești pe care le aveți în casă și în viața voastră de zi cu zi. Apoi rămâneți cu ei închiși și gândiți-vă cum ar fi ca, într-o iarnă geroasă, să nu aveți gaze în centrală. Și rămâneți așa, câteva secunde, întrebându-vă ce ar însemna lumea fără NATO, fără SUA și fără Donald Trump care postează zilnic.

Și, ca să nu vă fie prea greu să decideți, puteți deschide ochii – probabil primul lucru pe care îl veți vedea va fi Made in China.

Potrivit CNAB, este vorba despre „amenajarea infrastructurii de transport pentru stație îmbarcare/debarcare pasageri la AIHCB”, în condițiile în care numărul de pasageri care ajung la aeroport din alte localități, utilizând microbuze, autobuze sau autocare, este în creștere.

Compania arată că „amenajarea unei autogări dedicate devine o necesitate pentru asigurarea unor condiții eficiente și sigure de îmbarcare și debarcare”.

Zona destinată operatorilor de transport rutier va avea aproximativ 4.300 de metri pătrați și va fi amplasată „în proximitatea Terminalului Plecări, în perimetrul adiacent parcării de pasageri, spre sensul giratoriu”, astfel încât vehiculele să aibă acces rapid la peroane.

Conform datelor transmise, „Stația va deservi simultan minimum 6 autocare, 15 microbuze și 2 autobuze și va include spații dedicate pentru staționarea în siguranță a vehiculelor aflate în așteptare”.

Pentru pasageri, autogara va fi prevăzută cu o sală de așteptare.

Accesul autovehiculelor va fi gestionat prin „sisteme automate, inclusiv bariere cu cititoare de numere de înmatriculare, afișaj electronic al locurilor disponibile și supraveghere video pentru monitorizarea fluxurilor de acces și a zonei de așteptare”.

CNAB precizează că, în termen de 60 de zile, va primi studiul de fezabilitate, urmând ca „imediat să înceapă etapa legală de construcție propriu-zisă”.

Instituția a emis o avertizare de tsunami, estimând valuri de până la 3 metri în prefecturile Iwate, Aomori și Hokkaido.

Potrivit agenției, seismul a avut epicentrul în Oceanul Pacific, la o adâncime de 10 km.

Cutremurul a fost evaluat la nivelul „5 superior” pe scara japoneză de intensitate seismică, suficient de puternic încât să îngreuneze deplasarea oamenilor. În multe cazuri, pereții din blocuri de beton nearmate se prăbușesc.

Evaluarea a fost făcută de Rosimushchestvo, agenția guvernamentală responsabilă cu administrarea și valorificarea activelor statului, care a stabilit valoarea pachetului de 67,2% la 140,4 miliarde de ruble (aproximativ 1,85 miliarde de dolari), potrivit Reuters.

În spatele confiscării, acuzații de corupție

Pachetul majoritar din compania de exploatare a aurului UGC (Uzhuralzoloto) a fost confiscat în iulie 2025 de la omul de afaceri rus Konstantin Strukov.

Autoritățile ruse au susținut că acesta ar fi obținut controlul asupra companiei prin mijloace ilegale, inclusiv prin abuz de poziție și fapte de corupție, acuzații pe baza cărora instanța a dispus transferul acțiunilor către stat.

Confiscări de 50 de miliarde de dolari

Cazul face parte dintr-un val mai amplu de preluări de active în Rusia, inclusiv de la companii private și firme occidentale care au părăsit piața rusă. Potrivit unei estimări din 2025, statul rus a confiscat active în valoare de aproximativ 50 de miliarde de dolari de la începutul războiului din Ucraina.

Banca centrală a Rusiei a avertizat că, după confiscare, statul nu le-a oferit acționarilor minoritari posibilitatea de a-și vinde acțiunile, așa cum prevede legislația rusă, care obligă acționarul majoritar să facă o ofertă de cumpărare către ceilalți investitori. În acest caz, noul proprietar ar urma să corecteze situația după finalizarea tranzacției.

Evaluarea, peste nivelul pieței

Inițial, vânzarea fusese planificată pentru 2025, însă a fost amânată datorită creșterii prețului aurului, autoritățile vizând obținerea unei sume mai mari.

Potrivit sursei citate, la prețurile actuale de piață, pachetul ar valora aproximativ 1,6 miliarde de dolari, sub evaluarea stabilită de stat, ceea ce sugerează că autoritățile încearcă să obțină un preț premium în cadrul licitației.

„Activitățile vizează analizarea legalității funcționării unităților verificate și stabilirea situației serviciilor medicale prestate de clinici privind, pentru fiecare persoană în parte: perioada instituționalizării, afecțiuni medicale, servicii medicale prestate/locația și data efectuării acestora, documente medicale emise în urma accesării de servicii medicale, unitatea/medicul care ar fi prestat serviciile medicale (contracte încheiate, facturi emise etc.), modalitate deplasare/persoane însoțitoare în vederea efectuării de acte medicale”, transmite, luni, Poliția Română.

În același timp, se va verifica modul de respectare, de către furnizorii de servicii medicale, a clauzelor contractuale prevăzute în contractele încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate Ilfov, cu accent pe verificarea concordanței dintre serviciile medicale raportate în P.I.A.S. – Sistemul Informatic Unic Integrat de către furnizorii de servicii medicale în vederea decontării de către C.A.S. Ilfov și serviciile medicale consemnate în documentele de evidență primară de la nivelul furnizorilor controlați.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că verificările se fac la Children – CTF Casa Mia (sat Roşu), SC Casa Primitoare SRL – Căminul de Bătrâni Casa Primitoare (comuna Ciorogârla), la sediul Asociației Matei Dominik – Centrul de Îngrijire și Asistență Habitora (localitatea Cornetu), la sediul Centrului de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Ciolpani, la Gimed SRL (din orașul Bragadiru), la sediul Elsan Medical Center (comuna Chiajna) și la sediul Cardio – REC SRL (comuna Corbeanca).

Incidentul s-a produs în Texas, potrivit Futurism. Șoferul unei mașini Tesla susține că sistemul de conducere autonomă completă al autoturismului (FSD-Full Self-Driving mode) nu a realizat că în față se află o trecere peste calea ferată. Momentul înregistrat și de camera din interior arată mașina care rupe bariera și trece razant prin fața trenului.

Joshua Brown din Plano, Texas, a declarat că modul de conducere autonomă completă al mașinii sale era activat în timp ce aștepta la trecerea de cale ferată. Brown a recunoscut că a fost susprins.

„În momentul în care mi-am dat seama că mă mișc, bariera era chiar acolo, chiar în fața mea”, a spus Brown.

Trenul a trecut în mare viteză pe lângă mașină.

„Aș vrea să spun că nu am fost zdruncinat, dar m-a zdruncinat. Dumnezeu a avut grijă de mine și sunt recunoscător că sunt încă aici”, a mai spus bărbatul.

Totuși, el a anunțat că nu va da compania în judecată deoarece crede că șoferii „ar trebui să fie implicați activ atunci când conduc”. În plus, bărbatul a dezvăluit că nu se va mai baza pe sistemele automate în momentele importante.

Președintele Consiliului Județean Buzău, fost premier PSD, Marcel Ciolacu, a postat imaginile virale din partida Steaua – Dinamo Kiev, care îl are ca protagonist pe fostul atacant al Stelei, Nicolae Dică. În imagini, Dică avansează cu mingea la picior pentru a marca un gol în poarta ucrainenilor, în timp ce comentatorul strigă „Du-te, Dică, du-te”, moment ce a rămas viral din 2006, când a avut loc meciul.

Ciolacu spune și el „Du-te, Ilie, du-te”. Deși mesajul pentru Dică era unul de încurajare, Ciolacu îl folosește pentru a-i transmite lui Ilie Bolojan să demisioneze.

De altfel, Nicolae Dică înscrie în poarta lui Dinamo Kiev.

„Este momentul să spunem AJUNGE! Ajunge ca românii să deconteze nota de plată a dezastrului economic produs de premierul Ilie Bolojan – cea mai abruptă scădere a nivelului de trai din ultimii 20 de ani, conform INS. De aceea, îi transmit lui Bolojan un îndemn celebru în lumea fotbalului românesc (să mă ierte Nicolae Dică). Du-te, Ilie! Du-te…”, scrie, pe Facebook, Marcel Ciolacu.

„Momentul adevărului nu e o lozincă. E o oglindă. Iar unii evită să se uite în ea”, a transmis luni Radu Miruță, acuzând că PSD încearcă să se delimiteze de deciziile guvernării, deși a fost parte a acestora.

Reformele invocate de ministru

Într-o postare pe rețelele sociale, ministrul Economiei spune că a găsit „ani de inerție împachetați în două cuvinte: «nu se poate»” la preluarea mandatului. El susține însă că, în ultimele luni, au fost luate decizii concrete, inclusiv în privința unor proiecte industriale și a recuperării unor active ale statului.

În acest sens, Miruță enumeră o serie de măsuri pe care le consideră relevante: „De la lucruri aparent mărunte, până la decizii strategice, cum ar fi fabrica de pulberi de la Făgăraș, programe de înzestrare a Armatei Române prin SAFE, cu producție în România, recuperarea unor active ale statului”.

De asemenea, afirmă că au fost sesizate instituțiile competente în cazul „celor care au tratat bunurile publice ca pe proprietăți personale”.

Miruță: Toate deciziile, luate cu acordul PSD

În același mesaj, Miruță le cere reprezentanților Partidului Social Democrat să își asume responsabilitatea pentru situația financiară a țării: „ Dacă vorbiți despre «momentul adevărului», spuneți și că în ultimele luni nu ați venit cu nicio soluție reală pentru criza bugetară creată tot de voi”.

El afirmă că, în cadrul coaliției, toate deciziile guvernului au fost luate cu acordul Partidului Social Democrat: „Toate deciziile Guvernului Bolojan au fost luate cu acordul PSD în coaliție. Nu poți fi ziua la guvernare și seara în opoziție la televizor și pe rețelele sociale”.

PSD, acuzat de blocarea reformelor

„Oamenii politici maturi își asumă decizii, nu dau foc la casă ca să se laude apoi că vor să stingă flăcările, dar nu au apă și niciun alt plan”, mai spune ministrul.

„Dacă tot invocați acest „moment”, spuneți (…) de ce industrii întregi au fost ținute pe loc, de ce funcțiile au devenit recompense politice și nu responsabilități, de ce performanța a fost înlocuită cu loialitatea”, a scris Miruță, formulând alte critici la adresa PSD.

USR, pregătit de alegeri anticipate

Ministrul USR a declarat că partidul său este pregătit pentru scenariul alegerilor anticipate, dacă PSD își retrage miniștrii din guvern.

„Noi la USR suntem pregătiți să mergem și în alegeri anticipate”, afirmă Miruță, subliniind că renunțarea la reforme „ar fi un abandon”.

„Curățenia doare, dar stagnarea costă”

Ministrul mai susține că măsurile adoptate de Guvern sunt dificile, dar necesare: „Reconstrucția nu vine cu aplauze, ci cu decizii dificile. Curățenia doare. Dar stagnarea costă și mai mult”.

„Adevăratul moment al adevărului nu separă partide. Separă oamenii serioși de cei care doar joacă roluri”, a transmis Radu Miruță.

Miruță: Fără PSD, reformele ar fi mai greu de aplicat

Oficialul recunoaște că retragerea PSD din Guvern ar complica implementarea reformelor: „Am tăiat privilegii și-am înlocuit obișnuita răsplată politică cu performanța. Cum vom face asta fără suport parlamentar în caz că PSD își va retrage miniștrii? Mai greu, dar nu a fost ușor nici în ultimele luni”.

Potrivit ISU Prahova, incidentul a fost semnalat luni, în jurul orei 07:40, prin apel prin la 112. S-A semnalat faptul că o persoană ar fi căzut dintr-o barcă într-un lac situat pe raza comunei Boldești-Grădiștea, satul Boldești.

La locul intervenției intervin pompierii militari din cadrul Detașamentului Mizil, cu o autospecială de stingere, o ambulanță SMURD și o barcă.

Totodată, a fost solicitat sprijinul unui echipaj de scafandri.

Conform informațiilor disponibile până în acest moment, este vorba despre un bărbat, în vârstă de aproximativ 47 de ani, care nu a mai ajuns la mal.

A fost recuperată ambarcațiunea utilizată de acesta.

Misiunea este în desfășurare.

Campioni olimpici și lideri ai sportului mondial se află pe lista nominalizărilor pentru Premiile Laureus 2026, gala urmând să aibă loc la Palacio de Cibeles din Madrid. Locul ales este cel în care echipa de fotbal Real Madrid sărbătorește în mod tradițional trofeele câșigate.

Cei 1.300 de membri ai Laureus Global Media Panel au fost responsabili pentru selectarea nominalizaților.

Spaniolul Carlos Alcaraz și italianul Jannik Sinner se vor confrunta din nou, de această dată la ceremonia unde va fi ales Sportivul Anului, și nu pe terenul de tenis. Primii doi jucători ai lumii împart între ei cele patru titluri de Grand Slam.

Ei sunt doi dintre cei șase nominalizați la Premiul Laureus, alături de câștigătorul Balonului de Aur Ousmane Dembélé, internaționalul francez care a condus succesul lui Paris Saint‑Germain în Liga Campionilor, încheind sezonul de fotbal ca golgheter și câștigând șase trofee în 2025.

Printre nominalizați este și câștigătorul de anul trecut, săritorul cu prăjina Mondo Duplantis, din Suedia, care a doborât patru recorduri mondiale într‑un sezon fără înfrângere.

Nominalizați mai sunt și ciclistul sloven Tadej Pogačar, care a obținut patru victorii de etapă în Turul Franței pentru a‑și adjudeca al treilea tricou galben și titlul mondial, și spaniolul Marc Márquez câștigător al celui de-al șaptelea său titlu mondial MotoGP, cu 11 victorii.

Aitana Bonmatí, din nou printre nominalizate

La feminin, Aitana Bonmatí, prima fotbalistă care a câștigat trei Baloane de Aur, a fost nominalizată din nou la Sportiva Anului.

Ea concurează cu atletele Melissa Jefferson‑Wooden și Sydney McLaughlin‑Levrone (dublă medaliată cu aur la Paris 2024), ambele din Statele Unite ale Americii.

Nominalizate mai sunt kenyanca Faith Kipyegon (prima atletă care a câștigat trei medalii olimpice consecutive la 1.500 m), precum și cu Katie Ledecky (câștigătoare a patru medalii de aur la Paris 2024 și cea mai decorată înotătoare americană din istorie) și liderul mondial din tenis Aryna Sabalenka, din Belarus.

La categoria Revelația Anului, sunt nominalizați: fotbalistul francez Désiré Doué de la PSG, campionul din Formula 1 Lando Norris, jucătorul de darts Luke Littler, ambii din Marea Britanie, baschetbalistul canadian Shai Gilgeous‑Alexander, tânărul star al tenisului brazilian João Fonseca și înotătoarea chineză de 12 ani Yu Zidi.

Nominalizările la Echipa Anului includ campioana NBA Oklahoma City Thunder, campioana Europei la fotbal Paris Saint‑Germain, echipa feminină de cricket a Indiei (prima echipă feminină din India nominalizată la acest premiu), echipa feminină de fotbal a Angliei, echipa campioană din Formula 1 McLaren și echipa europeană de golf Ryder Cup.

Nadia Comăneci, printre invitați; omagiu pentru Nelson Mandela

Ediția din 2026 marchează și aniversarea a 25 de ani de la momentul în care Nelson Mandela a lansat mesajul care a stat la baza mișcării „Sport for Good”, subliniind rolul sportului în schimbarea societății.

Covorul roșu din inima capitalei spaniole se anunță a fi o adevărată constelație sportivi. Printre participanții confirmați se află și fosta mare gimnastă română Nadia Comăneci, precum și gimnasta Simone Biles, acum ambasador Laureus, alături de foști sportivi precum Boris Becker (tenis), Luis Figo, Cafu (fotbal) și Giacomo Agostini (motociclism).

Sunt așteptate, de asemenea, figuri marcante din „sportul rege”, precum Iker Casillas, Roberto Carlos, Raphaël Varane, Andriy Shevchenko, Fabio Capello și Xavi Hernández.