When asked whether holding early elections is a solution to the political crisis, President Nicuşor Dan said: “I don’t think it’s a solution, especially since the percentages… the voting intentions in the polls are relatively close to the representation in Parliament. We’d just be wasting a few more months trying to bring the same people to the same table.”

According to the Constitution, early elections in Romania can only be held if two proposals from the Executive are rejected by Parliament within 60 days of one another, and the President of Romania requests that the two Chambers dissolve Parliament.

Thus, the only situation provided for by the Constitution for holding early elections is the dissolution of Parliament. This can be done, according to Article 89 of the Constitution, only “after consultation with the presidents of the two chambers and the leaders of the parliamentary groups” by the President of Romania.

The President “may dissolve Parliament if it has not granted a vote of confidence for the formation of the Government within 60 days of the first request and only after the rejection of at least two requests for investiture.”

More specifically, early elections cannot be held, even after Parliament has rejected two government proposals, unless the President of Romania expressly requests it, following the fulfillment of constitutional conditions.

To reach such a situation, therefore, a consensus within Parliament is required to reject two “sacrificial” nominations.

On the other hand, the Constitution also stipulates that Parliament may be dissolved only once during the course of a year and may not be dissolved during the last six months of the Romanian President’s term, nor during a state of mobilization, war, siege, or emergency.

Defense Minister Radu Miruţă stated that his party is prepared for the scenario of early elections if the PSD withdraws its ministers from the government.

“We at the USR are prepared to go ahead with early elections,” Miruţă said.

„Este o onoare cu o mare responsabilitate să reprezint încă o dată România, așa cum am făcut-o ca jucător. Sper să o fac și ca antrenor, pentru că tot ce contează, până la urmă, e să performezi, să ai succes”, a declarat Gheorghe Hagi.

Numirea lui Hagi vine după finalizarea negocierilor cu FRF, fostul căpitan al naționalei fiind prima opțiune pentru înlocuirea regretatului Mircea Lucescu.

Acesta a detaliat principalele direcții ale proiectului său, punând accent pe obiective ambițioase, stil de joc bazat pe posesie și presiune, dar și pe selecția jucătorilor.

„Strategia pe care trebuie să o avem (…) vom încerca să devenim cei mai buni. Poate pare ceva prea mare, dar știți că mie îmi place să-mi fixez obiective destul de îndrăznețe. În sensul că îmi place să câștig, îmi place să am victorii cât mai multe și cred că lucrul care te face fericit este acesta. Cred că unul din obiectivele cele mai importante este ca echipa națională, împreună cu stafful, cu noi, conducerea, să-i facă mulțumiți pe suporteri și îi mulțumești atât timp cât aduci foarte multe succese, performanțe foarte mari”, a declarat Gheorghe Hagi.

Noua identitate a echipei naționale

Acesta a prezentat și identitatea pe care vrea să o imprime echipei naționale.

„Jucătorul trebuie să știe să atace, să știe să se apere. Principiile de bază pe care le avem sunt posesie și presiune. Posesia prin partea ofensivă, presiunea prin partea defensivă. Dacă ai jucători care fac lucrul acesta, cu siguranță că o să ai o echipă care o să știe să atace și să se apere. Bineînțeles că în cele două există tranziție, când pierdem mingea, dar trebuie să o recuperăm, lucruri fundamentale pentru a câștiga”, a mai spus Hagi.

„Îmi place să folosesc și sistemele cu patru fundași și sistemele cu trei fundași, așa că vom fi destul de dinamici. Ofensiv să încercăm să fim noi, să atacăm, iar defensiv să ne pliem în funcție de adversar”, a adăugat el.

Selecția, un capitol principal

De asemenea, Hagi a adus în discuție și modul de selecție.

„Selecția face diferența. Cele două criterii pentru echipa națională sunt ca jucătorii să aibă experiență internațională (…) Pentru că ne luptăm cu cei mai buni, trebuie să putem să ne luptăm cu ei și automat trebuie să ai jucători care să fie europeni (…) Criteriul numărul doi: cei mai buni din România. Deci, ca să vii la echipa națională, trebuie să fii unul dintre cei mai buni din România. Iar cu aceste două criterii vom încerca să construim succesul cu jucătorii care ne vor veni, să le cultivăm personalitatea lor, pentru că trebuie să ne asumăm și trebuie să luăm decizii. Iar în jucător lucrul cel mai important în teren trebuie să aibă personalitate, să-și asume și să ia deciziile. Bineînțeles, cu o mentalitate foarte bună, care în timp se poate construi, de a lua decizii foarte bune și de a deveni învingători”, a mai spus Hagi.

Hagi a subliniat că performanța va fi criteriul principal al mandatului său.

„Cred, sunt convins și am curaj că putem să realizăm lucruri frumoase. Bineînțeles că timpul ne va da răspuns. Dar, sunt foarte încrezător și sper că și ca antrenor să fac performanțe însemnând calificări sau victorii la fiecare meci”, a conchis noul selecționer.

Cercetătorii avertizează că personajele virtuale extrem de realiste, controlate de inteligența artificială, ar putea juca în curând un rol major în formarea opiniei publice și în influențarea sistemelor democratice, potrivit Science Daily.

Un document recent al unui forum de politici publicat în revista Science descrie modul în care grupuri mari de personaje generate de IA pot imita în mod convingător comportamentul uman online.

Aceste sisteme pot intra în comunități digitale, participa la discuții și influența punctele de vedere cu o viteză extraordinară.

Spre deosebire de rețelele de boți anterioare, acești agenți IA se pot coordona instantaneu, pot răspunde la feedback și pot menține narațiuni consecvente pe mii de conturi.

Cum imită personajele IA oamenii reali online

Progresul rapid în domeniul modelelor lingvistice de mari dimensiuni și al sistemelor multi-agent a făcut posibil ca un singur operator să gestioneze rețele vaste de „voci” ale IA.

Aceste personaje pot părea autentice, pot adopta limba și tonul local și pot interacționa într-un mod care pare natural pentru ceilalți utilizatori.

De asemenea, ele sunt capabile să desfășoare milioane de experimente la scară mică pentru a determina care mesaje sunt cele mai convingătoare.

Acest lucru le permite să-și rafineze strategiile de comunicare în timp real și să genereze ceea ce pare a fi un consens public larg. În realitate, acest consens este creat artificial și conceput pentru a influența discuțiile politice.

Deepfake-urile și știrile false semnalează riscuri timpurii

Deși roiurile de IA pe deplin dezvoltate sunt încă în mare parte teoretice, cercetătorii spun că există deja semne de avertizare.

Acestea includ deepfake-uri generate de IA și surse de știri false care au influențat recentele discuții electorale în țări precum Statele Unite, Taiwan, Indonezia și India, potrivit informaticianului de la UBC, dr. Kevin Leyton-Brown.

În același timp, organizațiile de monitorizare au identificat rețele pro-Kremlin care răspândesc volume mari de conținut online.

Se crede că această activitate are ca scop modelarea datelor utilizate pentru antrenarea viitoarelor sisteme de IA, influențând potențial modul în care aceste sisteme se comportă și ce informații prioritizează.

Experții avertizează asupra impactului crescând asupra democrației

Privind în viitor, experții consideră că „roiurile” de IA ar putea afecta în mod semnificativ echilibrul de putere în societățile democratice.

Dr. Leyton-Brown a avertizat că aceste sisteme vor schimba probabil modul în care oamenii au încredere în informațiile online. „Nu ar trebui să ne imaginăm că societatea va rămâne neschimbată odată cu apariția acestor sisteme. Un rezultat probabil este scăderea încrederii în vocile necunoscute de pe rețelele sociale, ceea ce ar putea da putere vedetelor și ar face mai dificilă afirmarea mesajelor venite de la nivelul de bază”.

Autoritățile chineze au solicitat „eforturi concertate” din partea industriei pentru a combate excesul din producția de energie solară, potrivit CNBC. Printre măsurile propuse se numără impunerea unor plafoane de preț, fuziuni și achiziții.

China este liderul mondial incontestabil în domeniul energiei solare. Capacitatea de producție a Chinei depășește cu mult cererea globală, declanșând un război al prețurilor interne în ultimii ani.

Țara produce peste 80% din componentele panourilor solare din lume, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, dar industria se luptă cu o problemă de supracapacitate din cauza concurenței interne intense, pe care guvernul chinez a numit-o „involuție”.

Criza a fost agravată de tarifele și de alte măsuri luate pe piețele externe importante, precum SUA și Europa.

Președintele chinez Xi Jinping a declarat astăzi, 20 aprilie 2026, într-o convorbire telefonică cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, că libera trecere prin Strâmtoarea Ormuz „trebuie menținută” pentru a proteja securitatea energetică globală și rutele comerciale internaționale, relatează South China Morning Post.

Această declarație vine în contextul unei crize maritime majore declanșate în februarie 2026, marcată de blocada navală a SUA asupra porturilor iraniene și atacurile reciproce dintre Washington și Teheran.

Xi a subliniat că stabilitatea în Golf este în interesul întregii comunități internaționale, avertizând împotriva oricărei acțiuni care ar putea transforma regiunea într-o „lege a junglei”.

Beijingul a criticat oficial blocada porturilor iraniene impusă de administrația Trump, numind-o o acțiune „periculoasă și iresponsabilă” care subminează armistițiul fragil.

În ciuda tensiunilor, nave chineze sub sancțiuni au continuat să tranziteze Strâmtoarea Ormuz, sfidând avertismentele SUA pentru a asigura fluxul de energie către China.

Xi a lăudat eforturile Riadului de a menține dialogul regional, în timp ce Arabia Saudită a raportat repararea conductei sale strategice est-vest, atacată anterior de forțele iraniene.

Sâmbătă, 18 aprilie, peste 20 de nave au reușit să traverseze strâmtoarea, acesta fiind cel mai mare număr de tranzite de la începutul lunii martie.

SUA au interceptat și sechestrat astăzi o navă cargo sub pavilion iranian care venea din China, acuzând-o de încălcarea blocadei.

Cotațiile globale stagnează în jurul valorii de 100 USD pe baril din cauza temerilor legate de o escaladare militară directă între marile puteri în zona strâmtorii.

Concluzia aparține unui studiu al USC Norris Comprehensive Cancer Center, prezentat la reuniunea anuală a Asociației Americane pentru Cercetarea Cancerului.

Recomandarea de a consuma cât mai multe fructe, legume și cereale integrale este un pilon al nutriției sănătoase. Un nou studiu american o pune însă sub semnul întrebării, cel puțin pentru un anumit grup de populație, conform news.keckmedicine.org.

Cercetătorii de la USC Norris Comprehensive Cancer Center au descoperit că tinerii nefumători sub 50 de ani care mănâncă mai sănătos decât media sunt mai predispuși să dezvolte cancer pulmonar.

O descoperire contraintuitivă

„Persoanele tinere nefumătoare care consumă mai multe alimente sănătoase sunt mai predispuse să dezvolte cancer pulmonar”, a declarat dr. Jorge Nieva, oncolog și cercetător principal al studiului.

Descoperirea a ridicat imediat o întrebare: ce anume din aceste alimente ar putea crește riscul?

Răspunsul suspectat de cercetători: pesticidele. Fructele, legumele și cerealele integrale neecologice sunt mai susceptibile să conțină reziduuri de pesticide decât carnea, lactatele sau alimentele procesate.

Un argument suplimentar vine din statistici. Lucrătorii agricoli expuși cronic la pesticide au rate mai ridicate de cancer pulmonar.

Cine este cel mai afectat

Studiul a analizat 187 de pacienți diagnosticați cu cancer pulmonar înainte de 50 de ani. Majoritatea nu fumaseră niciodată.

Cercetătorii au folosit Indicele de Alimentație Sănătoasă pentru a compara dieta pacienților cu media națională americană. Tinerii bolnavi au obținut un scor mediu de 65 din 100, față de media națională de 57.

Femeile tinere sunt cel mai afectat grup. Ele au atât scoruri alimentare mai ridicate, cât și o incidență mai mare a cancerului pulmonar față de bărbații de aceeași vârstă.

O nouă tendință îngrijorătoare

Cancerul pulmonar afectează în mod tradițional persoanele în vârstă, fumătorii și bărbații. Vârsta medie de debut este de 71 de ani.

Rata de fumat a scăzut constant din anii 1980. Numărul cazurilor de cancer pulmonar a scăzut și el, cu o singură excepție. Nefumătorii sub 50 de ani, în special femeile, înregistrează o creștere a incidenței.

Ce urmează

Cercetătorii nu au testat direct pesticidele din alimente. Au estimat expunerea pe baza datelor publice despre nivelurile medii de pesticide pe categorii de produse.

Următorul pas este măsurarea directă a pesticidelor în sânge și urină. Scopul este identificarea substanțelor care cresc cel mai mult riscul.

„Speranța noastră este ca aceste informații să ghideze recomandările de sănătate publică”, a spus dr. Nieva.

Educația financiară nu este un subiect tehnic rezervat economiștilor. Este, potrivit președintelui Nicușor Dan, o abilitate esențială de supraviețuire în secolul XXI.

„Un tânăr care iese din școală trebuie să știe cum se ia un credit, cum se compară ofertele, cum se poate investi”, a spus Dan, luni, la Forumul Educației Financiare. Fără aceste cunoștințe de bază, orice adult este lipsit de instrumente esențiale.

Legătura dintre educație financiară și prosperitate

Există o corelație demonstrată între nivelul de educație financiară al unei societăți și prosperitatea acelei țări, spune președintele.

Oamenii educați financiar influențează politicile publice. Politicienii urmăresc ce gândesc alegătorii și își ajustează deciziile în consecință. Lipsa de cunoaștere financiară a dus, în cazul României, la decizii economice nesănătoase.

O societate cu educație financiară solidă generează mai mult antreprenoriat. Iar fără antreprenoriat, economia „scârțâie”. În plus, capitalul privat – insuficient în România –  ar beneficia de un apetit mai mare pentru investiții.

„Trăim un război informațional”

„Trăim un război informațional”, a declarat Nicușor Dan. El a spus că transmite acest mesaj fiecărui corp profesional cu care se întâlnește.

Un exemplu concret: reclame false în care imaginea guvernatorului BNR este folosită pentru a promite profituri de 300%. „Cine are educație financiară știe că nu există profit de 300%”, a spus președintele.

Dar dezinformarea merge mai departe. Ea vizează însăși încrederea oamenilor în democrație. Încearcă să îi atragă spre modele autoritare. „Aceasta este o chestiune extrem de serioasă”, a subliniat Dan.

Chemarea către profesioniști

Președintele a explicat de ce a acceptat invitația la forum. Este nevoie ca oameni cu credibilitate profesională să intre în spațiile online – inclusiv pe TikTok – și să demaște impostura.

„Altfel, o parte întreagă a societății noastre se duce într-o direcție total nesănătoasă”, a avertizat el.

Mesajul a fost adresat deopotrivă tinerilor, profesioniștilor și decidenților. Educația financiară nu este un lux. Este, în viziunea președintelui, un scut împotriva manipulării și un fundament al democrației.

Cele două selecționate ale României, ambele vicecampioane europene en-titre, se pregătesc la Sala Romsilva FRTM din București, anunță luni Federația Română de Tenis de masă.

Lotul masculin va încheia pregătirea pe 26 aprilie, urmând să plece spre Londra, în timp ce echipa feminină va face deplasarea pe 30 aprilie.

Loturile României pentru Mondiale

Echipa feminină:

Bernadette Szőcs
Elizabeta Samara
Adina Diaconu
Andreea Dragoman
Elena Zaharia

Echipa masculină:

Eduard Ionescu
Iulian Chirița
Ovidiu Ionescu
Darius Movileanu
Andrei Istrate

Stafful tehnic este condus de antrenorul coordonator Andrei Filimon, alături de Viorel Filimon.

Grupe dificile pentru România

La Campionatul Mondial, echipa feminină a fost repartizată în Grupa 1, alături de forțe mondiale precum China, campioana mondială en-titre, și Coreea de Sud.

Programul echipei tricolore la competiția de la Londra este următorul:

România – China (2 mai, ora 12:00)
România – Coreea de Sud (2 mai, ora 19:00)
România – Taipei (3 mai, ora 19:00)

Echipa masculină va evolua în Grupa 9, după următorul program:

România – Benin (28 aprilie, ora 19:00)
România – Argentina (29 aprilie, ora 21:30)
România – Peru (30 aprilie, ora 21:30)

Format extins

Ediția din 2026 a competiției are un format extins, reunind 64 de echipe masculine și 64 feminine.

Această ediție marchează 100 de ani de la primele Campionate Mondiale organizate în istorie, precum și 100 de ani de la constituirea Federației Internaționale de profil și a forului național.

Seria de anulări continuă pentru Kanye „Ye” West, după ce Polonia și Elveția au decis să renunțe la concertele programate în această vară. Artistul urma să urce pe scenă pe 19 iunie, pe stadionul Silezia din Chorzów, însă evenimentul a fost anulat din „motive formale și legale”. Decizia a venit în contextul criticilor dure formulate de oficiali polonezi. Ministrul Culturii a subliniat că trecutul artistului și declarațiile sale nu pot fi ignorate într-o țară marcată de istoria Holocaustului, mai transmite Euronews.

În Elveția, clubul FC Basel a confirmat că nu va găzdui concertul programat, invocând valorile instituției și refuzul de a oferi o platformă unui artist controversat.

Presiuni crescânde după interdicții și amânări

Anulările vin după ce autoritățile britanice i-au interzis accesul în Regatul Unit, ceea ce a dus la anularea participării la festivalul Wireless. În Franța, concertul programat la Marsilia a fost amânat. Aceste decizii reflectă o presiune tot mai mare asupra organizatorilor și autorităților din Europa, pe fondul reacțiilor generate de declarațiile și acțiunile controversate ale artistului din ultimii ani.

Declarații controversate și consecințe internaționale

Controversele legate de Kanye West datează din 2022, când artistul a făcut o serie de declarații antisemite în mediul online. Ulterior, a fost suspendat de pe platforme sociale și a pierdut contracte importante cu branduri internaționale. Situația s-a agravat în 2025, când artistul a lansat produse și conținut asociate simbolurilor naziste, generând reacții critice la nivel global și măsuri restrictive din partea unor state. Deși West și-a cerut scuze public și a invocat probleme de sănătate mintală, reacțiile rămân împărțite, iar multe instituții culturale refuză să colaboreze cu el.

Turneul european, în incertitudine

În prezent, doar câteva concerte mai sunt programate în Europa, inclusiv în Turcia, Olanda, Italia, Spania și Portugalia. Cu toate acestea, pe fondul valului de anulări, există tot mai multe semne de întrebare privind desfășurarea completă a turneului. Organizatorii și autoritățile locale analizează situația, iar viitorul concertelor rămâne incert în contextul reacțiilor publice și politice.

Donald Trump este genul de lider care își împinge deciziile imediat în fața lumii, aproape simultan cu momentul luării lor, iar rețelele sociale sunt locul în care își pune în scenă propria autoritate, transformând politica externă într-o succesiune de reacții vizibile, trăite în fața unei audiențe globale.

Vladimir Putin nu vede Ucraina ca pe o miză izolată, ci ca pe o verigă într-un proiect mai larg de reafirmare a influenței asupra Europei, în care controlul teritorial merge mână în mână cu cel energetic, pentru că Rusia a învățat că supremația gazului este un instrument de presiune și negociere mai eficient decât armata.

Xi Jinping se ferește de expunere, pentru că urmărește așezarea lucrurilor în timp ce observă cum SUA își consumă resursele în conflicte, iar Rusia își consumă energia într-un război de uzură; China stă deoparte și profită de fiecare dezechilibru, pentru că lumea este împinsă exact spre industriile pe care chinezii deja le controlează.

Această strategie este rezultatul unei politici construite în decenii, prin care China își extinde influența prin investiții masive pe toate continentele, în infrastructură, energie, tehnologie și lanțuri logistice, de la porturi și căi ferate în Africa și Asia până la proiecte industriale și energetice în Europa și Orientul Mijlociu, creând o rețea de interdependențe economice care îi consolidează poziția globală, în timp ce domină deja peste 70% din lanțurile de producție pentru energie solară, eoliană, baterii și vehicule electrice.

În același timp, fără să fie implicată direct, China a avut cel mai mult de învățat din conflictul din Iran, urmărind atent modul în care armata americană își desfășoară operațiunile, de la utilizarea inteligenței artificiale, până la rotația echipamentelor navale și consumul accelerat de muniție de precizie, observând cum rachete costisitoare precum Tomahawk sau sisteme Patriot și THAAD pot fi anihilate cu drone mult mai ieftine.

OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Made in China

În paralel, Beijingul își modernizează rapid propria armată, investind masiv în rachete hipersonice, sisteme anti-navă capabile să țină la distanță portavioane, având o flotă în continuă extindere care a devenit cea mai mare din lume, iar dezvoltarea accelerată a tehnologiilor bazate pe inteligență artificială și război electronic  transformă China în cel mai de temut adversar al lumii.

Ceea ce multă lume nu cunoaște, este faptul că planurile Chinei privind Orientul Mijlociu sunt demult trasate, fiecare țară având un rol bine determinat în strategia de dominație chineză.

Arabia Saudită este piesa de rezistență pentru energie și finanțe, numai în 2024, aproape 19 miliarde de dolari din investițiile chineze (Belt and Road) ducându-se către acea zonă. Dincolo de interesul pentru petrol, stocarea energiei sau consolidarea infrastructurii financiare, China a reușit  internaționalizarea yuanului, după ce banca centrală chineză a cerut Riadului sisteme de plată integrate, cooperare pe monedă digitală și investiții bilaterale extinse.

În Abu Dhabi, China și-a expus la IDEX echipamente militare strategice, de la avionul stealth J-35 și J-10CE până la drone, sisteme de apărare antiaeriană, vehicule blindate și obuzierul autopropulsat SH16A, iar în Dubai, unde s-a organizat Forumul China-UAE pentru comerț și investiții, au fost semnate multiple acorduri și memorandumuri.

Iranul nu se mai află în centrul planului său regional, pentru că,  deși cele două țări discută de ani buni un parteneriat strategic pe 25 de ani, multe dintre aceste planuri au rămas pe hârtie, iar China s-a orientat către furnizori de energie mai puțin riscanți.

Qatarul ocupă un loc extrem de valoros în capitalul chinez, pentru că este locul în care Beijingul își securizează materiile prime pentru industriile de vârf; QatarEnergy a semnat cu compania chineză Guangzhou Guanggang Gases & Energy un acord pe douăzeci de ani pentru furnizarea anuală a 2,8 milioane de metri cubi de heliu de înaltă puritate, într-un moment în care Qatarul asigură deja 90% din importurile chineze de heliu (indispensabil pentru semiconductori, tehnologie medicală și sisteme aerospațiale).

În Irak compania de stat chineză ZhenHua Oil a semnat acorduri de miliarde de dolari cu producători irakieni de petrol, oferind plăți în avans, securizând, astfel, relația energetică pentru următorii ani, pentru că, după cum spuneam, Beijingul nu intră în conflicte, ci mizează pe reconstrucție, refinanțare și refacerea infrastructurii după războaie, pentru a-și asigura dominanța.

Egiptul rămâne poarta către Africa de Nord și Canalul Suez, iar China a înțeles devreme această miză și s-a instalat acolo discret, devenind unul dintre principalii parteneri comerciali ai țării și mutând relația din zona exporturilor spre controlul infrastructurii, prin dezvoltarea zonei China-Egypt Suez Economic and Trade Cooperation Zone, un nod industrial și logistic care leagă capitalul chinez de una dintre cele mai circulate rute comerciale ale lumii.

Și te întrebi firesc ce altă superputere mai reușește să lege investițiile globale, controlul energiei, al tehnologiei și prudența în plan militar, mai bine decât China ?

SUA par lipsite de o strategie durabilă, pentru că fiecare președinte își aduce propria busolă, iar sub Donald Trump politica externă a devenit mai mult o voință personală, cu accente de forță brută și improvizație.

De la capturarea lui Nicolás Maduro și ideea că Washingtonul ar putea administra Venezuela, până la reluarea obsesivă a proiectului Groenlanda sau amenințările că Iranul poate fi împins înapoi în Epoca de Piatră și presiunea aruncată asupra aliaților NATO prin sugestia repetată că SUA ar putea ieși din alianță, vedem conturându-se neliniștea unei puteri care simte că pierde controlul.

Spre deosebire de această schimbare continuă de direcție, Vladimir Putin urmează o linie mult mai previzibilă, pentru că Rusia nu își schimbă obiectivele odată cu liderul (chiar dacă liderul pare etern), ci le urmărește în timp, iar scopul rămâne refacerea zonei de influență pierdută după destrămarea Uniunii Sovietice.

OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Made in China

În această logică, Ucraina este punctul central al unei frontiere strategice pe care Moscova o consideră esențială pentru propria securitate și influență, pentru că extinderea NATO spre est a mutat linia de contact mult mai aproape de Rusia, iar țări precum România sau cele din regiunea baltică devin zone de interes.

În paralel, gazele naturale sunt una dintre cele mai eficiente pârghii de influență ale Rusiei, pentru că dependența energetică a Europei a permis Moscovei să transforme livrările de energie într-un instrument de presiune politică, fără a mai fi necesară forța militară, efectele strategice fiind comparabile.

Acum că v-am prezentat programele electorale ale celor trei candidați, revin la prima întrebare: pe cine ați alege?

Pe cel care spune tot, imediat, cu voce tare, transformând fiecare decizie într-un spectacol global și fiecare criză într-o scenă? Pe cel care nu spune aproape nimic, dar mută frontierele de pe hartă cu răbdare? Sau pe cel ce nu pare să candideze deloc, dar care, în timp ce ceilalți doi își consumă energia, își pregătește victoria?

Acum închideți ochii și faceți o listă imaginară cu produsele chinezești pe care le aveți în casă și în viața voastră de zi cu zi. Apoi rămâneți cu ei închiși și gândiți-vă cum ar fi ca, într-o iarnă geroasă, să nu aveți gaze în centrală. Și rămâneți așa, câteva secunde, întrebându-vă ce ar însemna lumea fără NATO, fără SUA și fără Donald Trump care postează zilnic.

Și, ca să nu vă fie prea greu să decideți, puteți deschide ochii – probabil primul lucru pe care îl veți vedea va fi Made in China.