Potrivit unui comunicat al organizatorilor turneului de la Wimbledon, sistemul va fi disponibil pe șase terenuri, fiind folosit în special la meciurile de simplu.

Jucătorii vor putea solicita verificarea unor decizii ale arbitrului de scaun. Spre deosebire de alte sporturi, nu va exista o limită a numărului de solicitări pentru reluare.

Tehnologia este diferită de sistemul electronic de arbitraj pentru liniile terenului („in” sau „out”), introdus deja anul trecut, când Wimbledon a renunțat la arbitrii de linie tradiționali.

Noul sistem video vine ca o completare, în urma feedbackului primit după respectiva schimbare.

De asemenea, tabelele de scor vor afișa indicii vizuale clare pentru deciziile automate, precum „out” sau „fault”.

Wimbledon devine astfel al treilea turneu de Grand Slam care adoptă această tehnologie, după US Open (din 2023) și Australian Open.

Ediția din 2026 a turneului din Marea Britanie va începe pe 29 iunie.

După o misiune de 6 luni în România, sute de militari belgieni (din Marche-en-Famenne, Amay) ar trebui să se întoarcă la familiile lor pentru a lăsa locul altor soldați belgieni să le ia locul. Unii dintre ei au fost totuși dezamăgiți când au aflat că nu se vor întoarce direct acasă, relatează presa din Belgia.

Toți vor trebui, de fapt, să treacă printr-o perioadă de acomodare, un mini-sejur de 2 sau 3 zile, într-un hotel situat în Belgia, în camere de decompresie.

Unii dintre ei susțin că nu înțeleg acest lucru. „Chiar nu avem nevoie de asta, ce sens are?”, mărturisește unul dintre ei.

Ce misiuni au avut în România

Soldații au avut zile pline și misiuni intense: exerciții, gărzi, antrenamente, întreținerea echipamentului, schimburi de bune practici cu soldați străini), și spun că nu au trăit într-un stres mare. Soldații au fost trimiși în România, în cadrul misiunii NATO, pentru a consolida frontiera estică a Europei în contextul conflictului din Ucraina.

„Înțeleg că această ședere poate fi obositoare, dar mai bine să previi decât să tratezi”, spune  Boris Morenville, director SLFP-Apărare.

„Camerele de decompresie sunt obligatorii”

Ministerul Apărării ne confirmă: aceste camere de decompresie sunt obligatorii. „Aceste camere de adaptare, denumite și Third Location Decompression” (TLD) în jargonul militar, sunt utilizate în timpul misiunilor de lungă durată (peste 4 luni) sau în urma misiunilor mai sensibile”, explică serviciul de presă al Ministerului Apărării.

„Aceste cazări au scopul de a pregăti militarii pentru întoarcerea lor în Belgia prin intermediul psiho-educației (…). Dacă anumiți militari doresc acest lucru, pot solicita programarea unui interviu individual sau a unei ședințe de kinetoterapie. Această cazare face parte din misiune și reprezintă o reorientare mentală. Nu este prevăzută scutirea de la acest program de sprijin”.

Din partea sindicatelor, se solicită ca aceste camere de decompresie să fie obligatorii.

„Totul permite soldatului, care a fost izolat de tot ceea ce a cunoscut de-a lungul vieții, să se reobișnuiască cu viața civilă”, explică Boris Morenville, lider al SLFP Defense.

„Acest lucru face parte din bunele practici la locul de muncă și din sănătatea mintală. Acest sejur la hotel nu servește pentru a petrece, ci pentru a se relaxa, pentru a se regăsi în liniște, întâlnindu-se, dacă este necesar, cu psihologi și consilieri în prevenție psihosocială. Revenirea la viața civilă fără această etapă poate fi periculoasă. Prima astfel de etapă fusese prevăzută în 2020 pentru soldații noștri reveniți din Mali, care fuseseră martori la două atentate. Din păcate, din cauza Covidului, sejurul a fost anulat, iar soldații au fost trimiși direct acasă. Unii au suferit din cauza asta. Pe scurt, înțeleg că asta îi deranjează pe unii, dar mai bine să previi decât să tratezi”.

Ministerul Apărării din Belgia spune totuși că acest program de sprijin este încă în faza de evaluare.

Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a publicat sâmbătă pe X un bilanț actualizat al atacurilor iraniene. Cifrele arată amploarea conflictului care a început pe 28 februarie.

UAE air defences engage 3 ballistic missiles, 8 UAVs

The UAE air defence systems on 21th March 2026 engaged 3 ballistic missiles and 8 UAVs launched from Iran.

Since the onset of the blatant Iranian aggression, UAE air defences have engaged 341 ballistic missiles, 15 cruise… pic.twitter.com/AVZylkFUC8

— وزارة الدفاع |MOD UAE (@modgovae) March 21, 2026

În total, sistemele de apărare aeriană au interceptat 341 de rachete balistice, 15 rachete de croazieră și 1.748 de drone de la începutul „agresiunii iraniene flagrante”, conform comunicatului oficial.

Emiratele, sub atac iranian: bilanțul victimelor

Atacurile au provocat moartea a doi militari emiratezi căzuți la datorie. Alte șase persoane de naționalitate pakistaneză, nepaleză, bangladeză și palestiniană au murit în urma loviturilor.

Un total de 160 de persoane au fost rănite, cu leziuni variind de la ușoare la grave.

Golul decisiv a fost marcat în minutul 17 de Maika Hamano, care a înscris spectaculos de la distanță. Japonia câștigă, astfel, trofeul continental asiatic pentru a treia oară în istorie, după succesele din 2014 și 2018 – ambele obținute tot în fața Australiei, cu același scor.

Australia a început mai bine partida și a avut prima mare ocazie prin Caitlin Foord. Însă, ratarea acesteia a fost urmată rapid de golul japonezelor.

Ulterior, gazdele au mai irosit câteva oportunități importante, inclusiv înainte de pauză.

După reluare, Japonia a rămas periculoasă pe contraatac, în timp ce Australia a forțat egalarea până în ultimele minute. Cea mai mare șansă a venit în minutul 88, dar defensiva niponă a rezistat presiunii.

Turneul a stabilit un nou record de audiență, potrivit organizatorilor, cu peste 350.000 de spectatori în total, confirmând creșterea popularității fotbalului feminin în Asia.

Totodată, competiția a servit și drept calificare pentru viitoarea Cupă Mondială din Brazilia, biletele fiind obținute de Japonia, Australia, Coreea de Sud, China, Coreea de Nord și Filipine.

Danemarca era pregătită să distrugă pistele de aterizare din Groenlanda pentru a împiedica o posibilă invazie americană, în ianuarie 2026.

Soldații danezi trimiși în insulă transportau explozibili și provizii medicale pentru răniți. Dezvăluirile aparțin postului public danez DR, care a consultat surse din guvernul danez și serviciile secrete din Danemarca, Franța și Germania. Informația este citată de Il Messaggero.

Totul s-a declanșat după ce Donald Trump a amenințat că va prelua Groenlanda „cu forța”. Copenhaga a fost atât de șocată încât a început să se pregătească pentru un conflict armat cu cel mai apropiat aliat al său.

Soldații danezi trimiși în Groenlanda transportau explozibili pentru a distruge pistele din capitala Nuuk și din Kangerlussuaq. Scopul era să împiedice aterizarea avioanelor americane în cazul unei invazii. Aceștia transportau și provizii de la băncile de sânge daneze pentru îngrijirea răniților.

Danemarca și Groenlanda: punctul de cotitură

Atacul american asupra Venezuelei din 3 ianuarie a fost „un punct de cotitură crucial”, potrivit DR. A doua zi, Trump a declarat că SUA aveau „absolută nevoie” de Groenlanda, reaprinzând temerile unei invazii.

Premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că un atac american împotriva unui aliat NATO ar fi însemnat sfârșitul alianței și al „securității post-al Doilea Război Mondial”.

Soldați din cinci țări, trimiși în Groenlanda

Copenhaga a demarat discuții secrete cu liderii europeni imediat după alegerile americane din 2024. Un contingent format din soldați danezi, francezi, germani, norvegieni și suedezi a debarcat în Groenlanda.

Obiectivul era să aibă cât mai multe naționalități prezente pentru a descuraja o acțiune ostilă americană. Avioane de luptă daneze și o navă de război franceză au fost trimise în Atlanticul de Nord.

Un înalt oficial francez anonim a declarat pentru DR că „odată cu criza din Groenlanda, Europa a înțeles că trebuie să fie capabilă să își asigure propria securitate”.

„Nu ne-am mai aflat într-o situație similară din aprilie 1940″, a declarat o sursă din apărarea daneză.

Doi vecini, aceeași rutină de dimineață, aceeași cană de cafea, același program zilnic. Unul se simte ancorat. Celălalt simte că pereții cad pe el. Din exterior, cele două vieți par identice.

Diferența nu este de personalitate. Este de autonomie, potrivit Global English Editing.

Rutină sau captivitate: variabila care schimbă totul

Teoria autodeterminării, dezvoltată de psihologii Edward Deci și Richard Ryan în anii 1980, plasează alegerea percepută în centrul bunăstării umane. Aceeași activitate repetată zilnic te poate energiza sau eroda. Totul depinde de dacă o experimentezi ca autodirijată.

Când rutina este aleasă, ajustată și construită în jurul valorilor personale, creierul o codifică drept ritual. Când este moștenită, acceptată implicit sau impusă de circumstanțe, creierul o codifică drept captivitate.

Distincția pare subtilă. Nu este subtilă.

Cum arată diferența în viața reală

Gândiți-vă la persoana care se trezește la 5:30 dimineața pentru a medita, a se plimba și a scrie în jurnal. Acum gândiți-vă la persoana care se trezește la aceeași oră pentru că așa îi cere drumul spre serviciu. Ambele duc vieți repetitive. Una trăiește repetiția ca ritual. Cealaltă, ca închisoare.

Cercetările privind autonomia sugerează că alegerea percepută susține perseverența și realizările. Absența ei contribuie la amânare și epuizare.

Rutinele moștenite, cel mai subtil tip de captivitate

Majoritatea rutinelor nu sunt alese. Ele se acumulează fără să fie conștientizate. Îți iei un job pentru că este disponibil. Te muți undeva deoarece chiria este convenabilă. Îți construiești o secvență matinală care servește logisticii, nu sensului.

Într-o zi ridici privirea și îți dai seama că trăiești o viață organizată în jurul unor constrângeri pe care nu le-ai ales niciodată în mod conștient.

Această realizare poate da senzația că ești îngropat de viu într-o cameră perfect confortabilă. Nimic nu este greșit în mod obiectiv. Și tocmai asta este cel mai dezorientant.

De ce unii ajung la limită mai repede decât alții

Pragul sufocării variază de la persoană la persoană. Cei care păstrează micro-alegeri în cadrul unui model mai larg rezistă mai mult. A-ți alege locul de prânz, drumul spre casă sau modul în care îți petreci serile sunt fragmente de autonomie care câștigă timp.

Aceste fragmente acționează ca supape de eliberare a presiunii. Când dispar și ele, presiunea devine insuportabilă.

Șeful regional al Zaporojiei, Ivan Fedorov, a precizat că un bărbat și o femeie și-au pierdut viața, iar doi copii au fost răniți când o dronă rusească a lovit o locuință privată în dimineața zilei de sâmbătă, potrivit AP.

Atacul a avut loc înaintea întâlnirilor dintre SUA și Ucraina, care ar urma să aibă loc sâmbătă, în Miami.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis joi seara că a trimis o delegație oficială în Statele Unite pentru a relua negocierile trilaterale mediate de SUA privind încetarea invaziei Rusiei, care au fost suspendate.

Discuțiile trilaterale cu Rusia, care nu au adus până acum progrese pe probleme cheie, au fost puse pe pauză în timp ce războiul din Iran a atras atenția internațională. Casa Albă nu a confirmat încă o întâlnire cu delegația ucraineană.

Conflictul recent din Orientul Mijlociu a deviat atenția internațională de la situația din Ucraina.

În același timp, Rusia beneficiază financiar de o suspendare temporară a sancțiunilor asupra petrolului impuse de SUA, în timp ce Ucraina se confruntă cu lipsă de fonduri și așteaptă încă împrumutul promis de 90 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene.

Anterior, sâmbătă dimineață, Ministerul rus al Apărării anunțase că Ucraina a lansat 283 de drone asupra Rusiei, în noapte de vineri spre sâmbătă, într-un atac considerat unul dintre cele mai masive din război.

Sâmbătă dimineață Șalupa rapidă de intervenție pentru scafandri „JUPITER” – 107, cu 15 scafandri militari la bord, s-a deplasat în zona maritimă unde nava este scufundată, anunță într-un comunicat Ministerul Apărării Naţionale.

Personalul Centrului 39 Scafandri și o ambulanță a Grupului de Sprijin al Forțelor Navale „Ovidius” au fost, de asemenea, mobilizați în portul Midia.

În seara zilei de 18 martie, militarii Centrului 39 Scafandri, care au intervenit cu nava „Grigore Antipa” și șalupa „MARTE” – 106, au identificat remorcherul scufundat la aproximativ cinci mile marine de portul Midia, la 26 de metri adâncime.

Echipele au recuperat de la bord corpul uneia dintre victime, care a fost transportat în portul militar Constanța și predat autorităților competente.

Acțiunile de căutare și recuperare continuă, iar Forțele Navale acționează în colaborare cu celelalte structuri implicate pentru gestionarea situației, se mai arată în comunicat.

Derogarea a fost publicată pe site-ul Departamentului Trezoreriei după închiderea pieței și va rămâne în vigoare până pe 19 aprilie.

Petrolul iranian poate fi importat în SUA în baza acestei licențe atunci când este necesar pentru finalizarea unei vânzări sau livrări, potrivit Reuters.

SUA nu au importat în mod semnificativ petrol iranian de când Washingtonul a impus sancțiuni după revoluția din 1979.

SUA relaxează sancțiuni Iran: prețurile petrolului, în centrul deciziei

Prețurile petrolului au crescut cu aproximativ 50% de la declanșarea atacurilor americano-israeliene pe 28 februarie. Petrolul Brent a depășit 100 de dolari pe baril, atingând cele mai ridicate niveluri din 2022.

Casa Albă este îngrijorată că prețurile mari la energie vor afecta consumatorii americani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Republicanii speră să păstreze controlul asupra Congresului.

„În esență, vom folosi barilele iraniene împotriva Teheranului pentru a menține prețul scăzut în timp ce continuăm Operațiunea Epic Fury”, a declarat Bessent.

Cine beneficiază de derogare

Măsura vizează în principal Asia, principalul cumpărător de petrol din Orientul Mijlociu. Secretarul pentru Energie, Chris Wright, a declarat că aprovizionările ar putea ajunge în Asia în trei sau patru zile.

Rafinăriile chineze independente au fost principalii cumpărători de petrol iranian sancționat în ultimii ani. India, Coreea de Sud, Japonia, Italia, Grecia, Taiwan și Turcia au fost cumpărători importanți înainte ca sancțiunile să fie reimpuse în 2018.

Cuba, Coreea de Nord și Crimeea sunt excluse din licență.

„Rămânem fără opțiuni”

Analiștii din domeniul energetic atrag atenția că relaxările repetate de sancțiuni ridică semne de întrebare. Brett Erickson, director general la Obsidian Risk Advisors, avertizează că eforturile administrației nu vor avea impact real cât timp Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă navelor.

„Dacă am ajuns în punctul în care relaxăm sancțiunile împotriva țării cu care suntem în război, chiar rămânem fără opțiuni”, a spus Erickson.

Bessent a precizat că Iranul va întâmpina dificultăți în a accesa veniturile generate de această măsură. Washingtonul va menține presiunea maximă asupra capacității Iranului de a accesa sistemul financiar internațional.

Anterior, SUA au relaxat și sancțiunile asupra petrolului rusesc și au suspendat temporar legea maritimă Jones Act. A făcut asta să permită navelor străine să transporte combustibil între porturile americane.

Echipa condusă de Tianyu Jiang de la Universitatea Shandong din China a modificat genetic tulpina bacteriană Escherichia coli Nissle 1917, un probiotic prezent în mod natural în corpul uman. Bacteria a fost reprogramată să producă Romidepsin, un medicament anticanceros aprobat de FDA.

Rezultatul este o „fabrică de medicamente” vie, capabilă să se infiltreze în tumori și să elibereze substanța activă exact acolo unde este nevoie, scrie Science Daily.

Bacterii contra cancer: cum funcționează terapia

Cercetătorii au introdus celule tumorale de cancer mamar la șoareci, apoi au administrat bacteria modificată. Aceasta s-a acumulat în interiorul tumorilor și a eliberat medicamentul atât în condiții de laborator, cât și pe animale vii.

Abordarea combină două mecanisme simultane. Bacteria colonizează tumora, iar medicamentul pe care îl produce acționează direct asupra celulelor canceroase. Autorii o descriu drept „terapie cu dublă acțiune”.

Avantajul față de tratamentele clasice

Chimioterapia tradițională afectează atât celulele canceroase, cât și pe cele sănătoase. Această metodă livrează medicamentul exclusiv la locul tumorii, ceea ce ar putea reduce semnificativ efectele secundare.

Tratamentele țintite reprezintă una dintre direcțiile principale ale cercetării oncologice actuale. Folosirea bacteriilor ca vehicule de transport al medicamentelor deschide o cale nouă în acest domeniu.

Când ar putea ajunge la pacienți

Metoda nu a fost încă testată pe oameni. Studiile viitoare vor trebui să examineze posibilele efecte secundare și modalitățile de îndepărtare în siguranță a bacteriilor după tratament.

Cercetătorii consideră că rezultatele de până acum stabilesc „o bază solidă” pentru dezvoltarea unor terapii bazate pe bacterii modificate genetic. Progresele viitoare în acest domeniu depind de succesul studiilor clinice pe oameni.