Conform rapoartelor globale de sănătate, bolile cardiovasculare sunt responsabile pentru mai multe decese decât orice altă afecțiune. Mulți oameni cred că atacurile de cord apar brusc, dar în majoritatea cazurilor problema se dezvoltă lent, pe parcursul mai multor ani.

Cum apar blocajele în artere

Una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă este ateroscleroza. Această afecțiune apare atunci când substanțele grase se acumulează treptat în interiorul arterelor. Arterele sunt vasele de sânge care transportă sânge bogat în oxigen de la inimă către restul corpului.

În timp, aceste grăsimi formează depozite groase, numite plăci, pe pereții interiori ai arterelor. Aceste plăci îngustează și rigidizează arterele, iar sângele nu mai circulă la fel de ușor. Dacă o placă se rupe brusc, poate apărea un cheag de sânge care blochează complet artera.

Când acest lucru se întâmplă la nivelul inimii, apare un atac de cord. Dacă blocajul este în creier, poate duce la un accident vascular cerebral.

Rolul colesterolului și al trigliceridelor

Un factor important care contribuie la formarea plăcilor este dislipidemia, adică niveluri nesănătoase de grăsimi în sânge. Acestea includ colesterolul și trigliceridele.

Colesterolul este o substanță de tip gras de care organismul are nevoie în cantități mici, dar în exces devine periculos. Trigliceridele sunt un alt tip de grăsime, provenit din alimentație și din metabolismul propriu al organismului.

La nivel global, un număr foarte mare de adulți au valori crescute ale acestor grăsimi. Cercetările arată că aproape jumătate dintre adulți se confruntă cu niveluri nesănătoase de colesterol sau trigliceride. În timp, aceste valori ridicate afectează vasele de sânge și cresc riscul de boli cardiovasculare.

Medicii tratează, de obicei, aceste probleme cu medicamente care reduc colesterolul și riscul de rupere a plăcilor. Totuși, plăcile deja formate în artere nu dispar complet, chiar dacă devin mai stabile.

Descoperirea legată de mangan

Oamenii de știință au descoperit recent că un mineral comun, de care organismul are deja nevoie, ar putea ajuta la reducerea grăsimilor dăunătoare din sânge și chiar la micșorarea plăcilor din artere. Acest mineral este manganul.

Manganul este un oligoelement prezent în alimente precum cerealele integrale, nucile, fasolea și legumele cu frunze verzi. Organismul are nevoie de cantități mici, dar acesta joacă un rol important în numeroase procese biologice. Contribuie la dezvoltarea oaselor, susține activitatea enzimelor și ajută la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ.

Ce arată studiile pe animale

Cercetătorii au început să analizeze dacă manganul influențează și modul în care organismul procesează grăsimile. Într-un studiu recent, mineralul a fost testat pe șoareci predispuși la boli de inimă.

Animalelor li s-au administrat diferite doze de mangan, iar oamenii de știință au urmărit modificările nivelului de grăsimi din sânge și starea arterelor.

Rezultatele au arătat că manganul a redus atât colesterolul, cât și trigliceridele. În plus, a diminuat acumularea plăcilor în artere, sugerând că ar putea ajuta organismul să elimine o parte din grăsimile responsabile de ateroscleroză.

Cum acționează în organism

Pentru a înțelege acest proces, trebuie știut că grăsimile nu circulă liber în sânge, deoarece nu se amestecă cu apa. Ele sunt transportate cu ajutorul unor particule numite lipoproteine.

În interiorul celulelor, un sistem numit COPII ajută la ambalarea și transportul acestor particule. Acest sistem funcționează ca un mecanism de livrare, care pregătește și trimite „pachetele” către diferite zone ale organismului.

Cercetătorii au observat că manganul influențează acest sistem și modifică modul în care grăsimile sunt procesate și transportate. În prezența unei cantități adecvate de mangan, mai puține grăsimi dăunătoare rămân în circulația sanguină, ceea ce ar putea explica reducerea plăcilor observată la animale.

Ce spun specialiștii

Dr. Xiao Wang, unul dintre cercetătorii implicați, consideră că rezultatele sunt promițătoare. El a explicat că manganul ar putea deveni, în viitor, parte a unor tratamente pentru prevenirea sau reducerea bolilor de inimă.

Totuși, studiul este încă într-o fază incipientă și a fost realizat doar pe animale. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a vedea dacă efectele sunt similare și la oameni și dacă utilizarea manganului este sigură în dozele necesare.

Ce trebuie să știm acum

Dacă rezultatele vor fi confirmate, manganul ar putea deveni o soluție simplă și accesibilă pentru reducerea riscului cardiovascular. Până atunci, specialiștii recomandă metodele deja cunoscute pentru protejarea inimii.

O alimentație echilibrată, activitatea fizică, menținerea unei greutăți sănătoase și controlul colesterolului rămân cele mai eficiente măsuri.

Cercetările continuă să arate că dieta joacă un rol esențial în sănătatea inimii. Unele studii sugerează că anumite alimente, precum fructele, leguminoasele și dietele echilibrate, pot susține sănătatea vaselor de sânge și pot reduce riscul de boli.

Descoperirile despre mangan adaugă o nouă piesă acestui puzzle complex. Deși sunt necesare mai multe studii, ele oferă speranța că noi soluții ar putea ajuta la protejarea inimii în viitor.

Studiul a fost publicat în revista științifică Life Metabolism.

În vârstă de aproape 37 de ani, Dominik Paris a revenit pe prima treaptă a podiumului după un an, cu o cursă perfectă, în care a dominat pista Olympiabakken. Italianul a încheiat cu timpul de 1:45.37, fiind excelent în special pe sectorul final.

El l-a devansat pe campionul olimpic Franjo von Allmen (Elveția), care a terminat la doar 19 sutimi, după ce fusese foarte aproape la ultimul intermediar. Vincent Kriechmayr (Austria) s-a clasat al treilea, la +0.60 secunde.

Victoria are o semnificație specială pentru Paris. Este al 7-lea succes la Kvitfjell, una dintre pârtiile sale favorite.

De asemenea, reprezintă a 20-a victorie în proba de coborâre, ceea ce îl urcă pe locul 2 în istorie în această disciplină, devansându-l pe Peter Müller (Elveția).

Doar legendarul austriac Franz Klammer are mai multe victorii în carieră, cu 25.

În urma acestui rezultat, Dominik Paris urcă pe locul 3 în clasamentul de specialitate al sezonului, într-un an în care trofeul fusese deja adjudecat de elvețianul Marco Odermatt.

Alex Korb, cercetător în neuroștiințe, spune că nu este nevoie să îți optimizezi fiecare minut al zilei pentru a-ți întări creierul. Chiar și mici schimbări de abordare pot îmbunătăți concentrarea, calmul și rezistența la epuizare, notează CNBC.

Creier sănătos: nu ignora anxietatea

Korb nu tratează anxietatea ca pe un defect. El o vede ca pe un detector de fum – un semnal care indică ce contează cu adevărat.

Când se simte anxios, face o pauză și se întreabă ce îi transmite acea senzație. Odată identificată problema, o poate aborda direct, în loc să intre în stare de îngheț sau să se frământe.

Nu te motiva prin autocritică

Autocritica activează cortexul prefrontal prin dopamină și norepinefrină. Aceste substanțe chimice pot ascuți concentrarea pe termen scurt, dar epuizează neurotransmițătorii legați de bucurie, precum serotonina și endorfinele.

Korb nu se gândește obsesiv la rezultatele nedorite. Se concentrează pe rezultatele pe care le dorește. Schimbarea este simplă, dar efectul asupra clarității mintale este semnificativ.

Nu monitorizează calitatea somnului

Korb nu folosește aplicații pentru a urmări somnul REM. Prea multe date despre lucruri pe care nu le poți controla direct cresc stresul.

În schimb, se concentrează pe obiceiuri care pregătesc creierul pentru un somn bun. Lumina soarelui dimineața, o oră fixă de culcare, exercițiile fizice regulate și o rutină de seară calmantă reduc cortizolul și susțin eliberarea de melatonină.

Nu face mai multe lucruri simultan

Multitasking-ul oferă un impuls rapid de dopamină, dar este o iluzie de productivitate. Trecerea rapidă între sarcini solicită excesiv cortexul prefrontal și duce la greșeli și epuizare mentală.

Korb împarte sarcinile complexe în perioade scurte de timp și se concentrează pe un singur lucru la un moment dat.

Nu forța gândirea pozitivă

Gândirea pozitivă poate fi un instrument puternic. Forțată, poate face mai mult rău decât bine. Suprimarea sentimentelor negative blochează progresul.

Korb recomandă recunoașterea și etichetarea emoțiilor. Această abordare ușurează sarcina amigdalei și permite creierului să elibereze tensiunea și să se reorienteze cu intenție.

Nu confunda productivitatea cu valoarea personală

Korb a petrecut mult timp concentrându-se exclusiv pe ambiție pentru a evita sentimentul de eșec. Din perspectiva neuroștiinței, această abordare crește nivelul hormonilor de stres pe termen lung.

Acum, când intră într-o spirală, respiră adânc și își reamintește că face tot ce poate. Recunoașterea valorii personale dincolo de rezultate reprogramează creierul spre un sentiment mai profund de împlinire.

Elvețianul Simon Ehammer a dominat proba de 60 m garduri din cadrul concursului de heptatlon, la competiția de la Torun (Polonia).

Timpul stabilit de atletul elvețian, de 7,52 secunde, este cu 0,08 secunde mai bun decât precedentul record, realizat de americanul Ashton Eaton, în urmă cu 15 ani.

Cu acest timp, Ehammer a obținut 1106 puncte, ajungând la un total de 4804 puncte în clasamentul general după această probă.

Elvețianul ocupă prima poziție, la peste 200 de puncte de al doilea clasat, americanul Kyle Garland (4590).

În proba de 60 metri garduri, Heath Baldwin (SUA) a fost al doilea, cu 7,80 secunde (1033 puncte). Makenson Gletty (Franța) a sosit al treilea, cu 7,86 secunde (1017 puncte).

În prima sesiune a zilei de la Mondialele de Atletism în sală mai era programată și proba de săritura cu prăjina în concursul de heptathlon.

Totul a început pe 19 aprilie 2025, când polițiștii au găsit un Ford Mustang GT într-un șanț, într-un sat de lângă Varșovia. La volan se afla un bărbat de 39 de ani cu o alcoolemie uriașă, conform Bild.

Policyjny Ford Mustang GT oficjalnie trafił dziś do służby w Radomiu 🚓🔥. To pierwszy taki radiowóz w Polsce, a jego historia zaczęła się w 2025 r., gdy został skonfiskowany kierowcy mającemu ponad 2 promile alkoholu we krwi.

Mustang z silnikiem 5.0 V8 / 450 KM, manualną… pic.twitter.com/RK0shNAsll

— Policja Mazowsze (@PolicjaMazowsze) March 17, 2026

În Polonia, vehiculele pot fi confiscate de la șoferii prinși cu o alcoolemie mare. Regula este în vigoare din martie 2024. Pe 23 septembrie 2025, o instanță poloneză a decis că Mustang-ul revine la trezoreria statului.

Ford Mustang GT confiscat, transformat în mașină de poliție

Poliția din Radom a solicitat transferul vehiculului pentru a fi utilizat în supravegherea traficului. Mașina sport, odinioară roșie, a fost vopsită și a primit girofar și sirenă.

„Mașina rapidă și puternică, confiscată de fisc, poate fi utilizată de ofițerii de poliție”, a declarat poliția din Radom.

Ce poate face un Mustang GT în urmărire

Motorul V8 de 5,0 litri al Mustang GT dezvoltă 450 CP. Mașina accelerează de la 0 la 100 km/h în mai puțin de cinci secunde și atinge o viteză maximă de 249 km/h.

Șoferii care încearcă să fugă de poliție în provincia Radom nu vor mai avea aproape nicio șansă.

Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a publicat sâmbătă pe X un bilanț actualizat al atacurilor iraniene. Cifrele arată amploarea conflictului care a început pe 28 februarie.

UAE air defences engage 3 ballistic missiles, 8 UAVs

The UAE air defence systems on 21th March 2026 engaged 3 ballistic missiles and 8 UAVs launched from Iran.

Since the onset of the blatant Iranian aggression, UAE air defences have engaged 341 ballistic missiles, 15 cruise… pic.twitter.com/AVZylkFUC8

— وزارة الدفاع |MOD UAE (@modgovae) March 21, 2026

În total, sistemele de apărare aeriană au interceptat 341 de rachete balistice, 15 rachete de croazieră și 1.748 de drone de la începutul „agresiunii iraniene flagrante”, conform comunicatului oficial.

Emiratele, sub atac iranian: bilanțul victimelor

Atacurile au provocat moartea a doi militari emiratezi căzuți la datorie. Alte șase persoane de naționalitate pakistaneză, nepaleză, bangladeză și palestiniană au murit în urma loviturilor.

Un total de 160 de persoane au fost rănite, cu leziuni variind de la ușoare la grave.

Golul decisiv a fost marcat în minutul 17 de Maika Hamano, care a înscris spectaculos de la distanță. Japonia câștigă, astfel, trofeul continental asiatic pentru a treia oară în istorie, după succesele din 2014 și 2018 – ambele obținute tot în fața Australiei, cu același scor.

Australia a început mai bine partida și a avut prima mare ocazie prin Caitlin Foord. Însă, ratarea acesteia a fost urmată rapid de golul japonezelor.

Ulterior, gazdele au mai irosit câteva oportunități importante, inclusiv înainte de pauză.

După reluare, Japonia a rămas periculoasă pe contraatac, în timp ce Australia a forțat egalarea până în ultimele minute. Cea mai mare șansă a venit în minutul 88, dar defensiva niponă a rezistat presiunii.

Turneul a stabilit un nou record de audiență, potrivit organizatorilor, cu peste 350.000 de spectatori în total, confirmând creșterea popularității fotbalului feminin în Asia.

Totodată, competiția a servit și drept calificare pentru viitoarea Cupă Mondială din Brazilia, biletele fiind obținute de Japonia, Australia, Coreea de Sud, China, Coreea de Nord și Filipine.

Danemarca era pregătită să distrugă pistele de aterizare din Groenlanda pentru a împiedica o posibilă invazie americană, în ianuarie 2026.

Soldații danezi trimiși în insulă transportau explozibili și provizii medicale pentru răniți. Dezvăluirile aparțin postului public danez DR, care a consultat surse din guvernul danez și serviciile secrete din Danemarca, Franța și Germania. Informația este citată de Il Messaggero.

Totul s-a declanșat după ce Donald Trump a amenințat că va prelua Groenlanda „cu forța”. Copenhaga a fost atât de șocată încât a început să se pregătească pentru un conflict armat cu cel mai apropiat aliat al său.

Soldații danezi trimiși în Groenlanda transportau explozibili pentru a distruge pistele din capitala Nuuk și din Kangerlussuaq. Scopul era să împiedice aterizarea avioanelor americane în cazul unei invazii. Aceștia transportau și provizii de la băncile de sânge daneze pentru îngrijirea răniților.

Danemarca și Groenlanda: punctul de cotitură

Atacul american asupra Venezuelei din 3 ianuarie a fost „un punct de cotitură crucial”, potrivit DR. A doua zi, Trump a declarat că SUA aveau „absolută nevoie” de Groenlanda, reaprinzând temerile unei invazii.

Premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că un atac american împotriva unui aliat NATO ar fi însemnat sfârșitul alianței și al „securității post-al Doilea Război Mondial”.

Soldați din cinci țări, trimiși în Groenlanda

Copenhaga a demarat discuții secrete cu liderii europeni imediat după alegerile americane din 2024. Un contingent format din soldați danezi, francezi, germani, norvegieni și suedezi a debarcat în Groenlanda.

Obiectivul era să aibă cât mai multe naționalități prezente pentru a descuraja o acțiune ostilă americană. Avioane de luptă daneze și o navă de război franceză au fost trimise în Atlanticul de Nord.

Un înalt oficial francez anonim a declarat pentru DR că „odată cu criza din Groenlanda, Europa a înțeles că trebuie să fie capabilă să își asigure propria securitate”.

„Nu ne-am mai aflat într-o situație similară din aprilie 1940″, a declarat o sursă din apărarea daneză.

Potrivit unui comunicat al organizatorilor turneului de la Wimbledon, sistemul va fi disponibil pe șase terenuri, fiind folosit în special la meciurile de simplu.

Jucătorii vor putea solicita verificarea unor decizii ale arbitrului de scaun. Spre deosebire de alte sporturi, nu va exista o limită a numărului de solicitări pentru reluare.

Tehnologia este diferită de sistemul electronic de arbitraj pentru liniile terenului („in” sau „out”), introdus deja anul trecut, când Wimbledon a renunțat la arbitrii de linie tradiționali.

Noul sistem video vine ca o completare, în urma feedbackului primit după respectiva schimbare.

De asemenea, tabelele de scor vor afișa indicii vizuale clare pentru deciziile automate, precum „out” sau „fault”.

Wimbledon devine astfel al treilea turneu de Grand Slam care adoptă această tehnologie, după US Open (din 2023) și Australian Open.

Ediția din 2026 a turneului din Marea Britanie va începe pe 29 iunie.

După o misiune de 6 luni în România, sute de militari belgieni (din Marche-en-Famenne, Amay) ar trebui să se întoarcă la familiile lor pentru a lăsa locul altor soldați belgieni să le ia locul. Unii dintre ei au fost totuși dezamăgiți când au aflat că nu se vor întoarce direct acasă, relatează presa din Belgia.

Toți vor trebui, de fapt, să treacă printr-o perioadă de acomodare, un mini-sejur de 2 sau 3 zile, într-un hotel situat în Belgia, în camere de decompresie.

Unii dintre ei susțin că nu înțeleg acest lucru. „Chiar nu avem nevoie de asta, ce sens are?”, mărturisește unul dintre ei.

Ce misiuni au avut în România

Soldații au avut zile pline și misiuni intense: exerciții, gărzi, antrenamente, întreținerea echipamentului, schimburi de bune practici cu soldați străini), și spun că nu au trăit într-un stres mare. Soldații au fost trimiși în România, în cadrul misiunii NATO, pentru a consolida frontiera estică a Europei în contextul conflictului din Ucraina.

„Înțeleg că această ședere poate fi obositoare, dar mai bine să previi decât să tratezi”, spune  Boris Morenville, director SLFP-Apărare.

„Camerele de decompresie sunt obligatorii”

Ministerul Apărării ne confirmă: aceste camere de decompresie sunt obligatorii. „Aceste camere de adaptare, denumite și Third Location Decompression” (TLD) în jargonul militar, sunt utilizate în timpul misiunilor de lungă durată (peste 4 luni) sau în urma misiunilor mai sensibile”, explică serviciul de presă al Ministerului Apărării.

„Aceste cazări au scopul de a pregăti militarii pentru întoarcerea lor în Belgia prin intermediul psiho-educației (…). Dacă anumiți militari doresc acest lucru, pot solicita programarea unui interviu individual sau a unei ședințe de kinetoterapie. Această cazare face parte din misiune și reprezintă o reorientare mentală. Nu este prevăzută scutirea de la acest program de sprijin”.

Din partea sindicatelor, se solicită ca aceste camere de decompresie să fie obligatorii.

„Totul permite soldatului, care a fost izolat de tot ceea ce a cunoscut de-a lungul vieții, să se reobișnuiască cu viața civilă”, explică Boris Morenville, lider al SLFP Defense.

„Acest lucru face parte din bunele practici la locul de muncă și din sănătatea mintală. Acest sejur la hotel nu servește pentru a petrece, ci pentru a se relaxa, pentru a se regăsi în liniște, întâlnindu-se, dacă este necesar, cu psihologi și consilieri în prevenție psihosocială. Revenirea la viața civilă fără această etapă poate fi periculoasă. Prima astfel de etapă fusese prevăzută în 2020 pentru soldații noștri reveniți din Mali, care fuseseră martori la două atentate. Din păcate, din cauza Covidului, sejurul a fost anulat, iar soldații au fost trimiși direct acasă. Unii au suferit din cauza asta. Pe scurt, înțeleg că asta îi deranjează pe unii, dar mai bine să previi decât să tratezi”.

Ministerul Apărării din Belgia spune totuși că acest program de sprijin este încă în faza de evaluare.