Potrivit unui comunicat al organizatorilor turneului de la Wimbledon, sistemul va fi disponibil pe șase terenuri, fiind folosit în special la meciurile de simplu.

Jucătorii vor putea solicita verificarea unor decizii ale arbitrului de scaun. Spre deosebire de alte sporturi, nu va exista o limită a numărului de solicitări pentru reluare.

Tehnologia este diferită de sistemul electronic de arbitraj pentru liniile terenului („in” sau „out”), introdus deja anul trecut, când Wimbledon a renunțat la arbitrii de linie tradiționali.

Noul sistem video vine ca o completare, în urma feedbackului primit după respectiva schimbare.

De asemenea, tabelele de scor vor afișa indicii vizuale clare pentru deciziile automate, precum „out” sau „fault”.

Wimbledon devine astfel al treilea turneu de Grand Slam care adoptă această tehnologie, după US Open (din 2023) și Australian Open.

Ediția din 2026 a turneului din Marea Britanie va începe pe 29 iunie.

După o misiune de 6 luni în România, sute de militari belgieni (din Marche-en-Famenne, Amay) ar trebui să se întoarcă la familiile lor pentru a lăsa locul altor soldați belgieni să le ia locul. Unii dintre ei au fost totuși dezamăgiți când au aflat că nu se vor întoarce direct acasă, relatează presa din Belgia.

Toți vor trebui, de fapt, să treacă printr-o perioadă de acomodare, un mini-sejur de 2 sau 3 zile, într-un hotel situat în Belgia, în camere de decompresie.

Unii dintre ei susțin că nu înțeleg acest lucru. „Chiar nu avem nevoie de asta, ce sens are?”, mărturisește unul dintre ei.

Ce misiuni au avut în România

Soldații au avut zile pline și misiuni intense: exerciții, gărzi, antrenamente, întreținerea echipamentului, schimburi de bune practici cu soldați străini), și spun că nu au trăit într-un stres mare. Soldații au fost trimiși în România, în cadrul misiunii NATO, pentru a consolida frontiera estică a Europei în contextul conflictului din Ucraina.

„Înțeleg că această ședere poate fi obositoare, dar mai bine să previi decât să tratezi”, spune  Boris Morenville, director SLFP-Apărare.

„Camerele de decompresie sunt obligatorii”

Ministerul Apărării ne confirmă: aceste camere de decompresie sunt obligatorii. „Aceste camere de adaptare, denumite și Third Location Decompression” (TLD) în jargonul militar, sunt utilizate în timpul misiunilor de lungă durată (peste 4 luni) sau în urma misiunilor mai sensibile”, explică serviciul de presă al Ministerului Apărării.

„Aceste cazări au scopul de a pregăti militarii pentru întoarcerea lor în Belgia prin intermediul psiho-educației (…). Dacă anumiți militari doresc acest lucru, pot solicita programarea unui interviu individual sau a unei ședințe de kinetoterapie. Această cazare face parte din misiune și reprezintă o reorientare mentală. Nu este prevăzută scutirea de la acest program de sprijin”.

Din partea sindicatelor, se solicită ca aceste camere de decompresie să fie obligatorii.

„Totul permite soldatului, care a fost izolat de tot ceea ce a cunoscut de-a lungul vieții, să se reobișnuiască cu viața civilă”, explică Boris Morenville, lider al SLFP Defense.

„Acest lucru face parte din bunele practici la locul de muncă și din sănătatea mintală. Acest sejur la hotel nu servește pentru a petrece, ci pentru a se relaxa, pentru a se regăsi în liniște, întâlnindu-se, dacă este necesar, cu psihologi și consilieri în prevenție psihosocială. Revenirea la viața civilă fără această etapă poate fi periculoasă. Prima astfel de etapă fusese prevăzută în 2020 pentru soldații noștri reveniți din Mali, care fuseseră martori la două atentate. Din păcate, din cauza Covidului, sejurul a fost anulat, iar soldații au fost trimiși direct acasă. Unii au suferit din cauza asta. Pe scurt, înțeleg că asta îi deranjează pe unii, dar mai bine să previi decât să tratezi”.

Ministerul Apărării din Belgia spune totuși că acest program de sprijin este încă în faza de evaluare.

Doi vecini, aceeași rutină de dimineață, aceeași cană de cafea, același program zilnic. Unul se simte ancorat. Celălalt simte că pereții cad pe el. Din exterior, cele două vieți par identice.

Diferența nu este de personalitate. Este de autonomie, potrivit Global English Editing.

Rutină sau captivitate: variabila care schimbă totul

Teoria autodeterminării, dezvoltată de psihologii Edward Deci și Richard Ryan în anii 1980, plasează alegerea percepută în centrul bunăstării umane. Aceeași activitate repetată zilnic te poate energiza sau eroda. Totul depinde de dacă o experimentezi ca autodirijată.

Când rutina este aleasă, ajustată și construită în jurul valorilor personale, creierul o codifică drept ritual. Când este moștenită, acceptată implicit sau impusă de circumstanțe, creierul o codifică drept captivitate.

Distincția pare subtilă. Nu este subtilă.

Cum arată diferența în viața reală

Gândiți-vă la persoana care se trezește la 5:30 dimineața pentru a medita, a se plimba și a scrie în jurnal. Acum gândiți-vă la persoana care se trezește la aceeași oră pentru că așa îi cere drumul spre serviciu. Ambele duc vieți repetitive. Una trăiește repetiția ca ritual. Cealaltă, ca închisoare.

Cercetările privind autonomia sugerează că alegerea percepută susține perseverența și realizările. Absența ei contribuie la amânare și epuizare.

Rutinele moștenite, cel mai subtil tip de captivitate

Majoritatea rutinelor nu sunt alese. Ele se acumulează fără să fie conștientizate. Îți iei un job pentru că este disponibil. Te muți undeva deoarece chiria este convenabilă. Îți construiești o secvență matinală care servește logisticii, nu sensului.

Într-o zi ridici privirea și îți dai seama că trăiești o viață organizată în jurul unor constrângeri pe care nu le-ai ales niciodată în mod conștient.

Această realizare poate da senzația că ești îngropat de viu într-o cameră perfect confortabilă. Nimic nu este greșit în mod obiectiv. Și tocmai asta este cel mai dezorientant.

De ce unii ajung la limită mai repede decât alții

Pragul sufocării variază de la persoană la persoană. Cei care păstrează micro-alegeri în cadrul unui model mai larg rezistă mai mult. A-ți alege locul de prânz, drumul spre casă sau modul în care îți petreci serile sunt fragmente de autonomie care câștigă timp.

Aceste fragmente acționează ca supape de eliberare a presiunii. Când dispar și ele, presiunea devine insuportabilă.

Șeful regional al Zaporojiei, Ivan Fedorov, a precizat că un bărbat și o femeie și-au pierdut viața, iar doi copii au fost răniți când o dronă rusească a lovit o locuință privată în dimineața zilei de sâmbătă, potrivit AP.

Atacul a avut loc înaintea întâlnirilor dintre SUA și Ucraina, care ar urma să aibă loc sâmbătă, în Miami.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis joi seara că a trimis o delegație oficială în Statele Unite pentru a relua negocierile trilaterale mediate de SUA privind încetarea invaziei Rusiei, care au fost suspendate.

Discuțiile trilaterale cu Rusia, care nu au adus până acum progrese pe probleme cheie, au fost puse pe pauză în timp ce războiul din Iran a atras atenția internațională. Casa Albă nu a confirmat încă o întâlnire cu delegația ucraineană.

Conflictul recent din Orientul Mijlociu a deviat atenția internațională de la situația din Ucraina.

În același timp, Rusia beneficiază financiar de o suspendare temporară a sancțiunilor asupra petrolului impuse de SUA, în timp ce Ucraina se confruntă cu lipsă de fonduri și așteaptă încă împrumutul promis de 90 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene.

Anterior, sâmbătă dimineață, Ministerul rus al Apărării anunțase că Ucraina a lansat 283 de drone asupra Rusiei, în noapte de vineri spre sâmbătă, într-un atac considerat unul dintre cele mai masive din război.

Sâmbătă dimineață Șalupa rapidă de intervenție pentru scafandri „JUPITER” – 107, cu 15 scafandri militari la bord, s-a deplasat în zona maritimă unde nava este scufundată, anunță într-un comunicat Ministerul Apărării Naţionale.

Personalul Centrului 39 Scafandri și o ambulanță a Grupului de Sprijin al Forțelor Navale „Ovidius” au fost, de asemenea, mobilizați în portul Midia.

În seara zilei de 18 martie, militarii Centrului 39 Scafandri, care au intervenit cu nava „Grigore Antipa” și șalupa „MARTE” – 106, au identificat remorcherul scufundat la aproximativ cinci mile marine de portul Midia, la 26 de metri adâncime.

Echipele au recuperat de la bord corpul uneia dintre victime, care a fost transportat în portul militar Constanța și predat autorităților competente.

Acțiunile de căutare și recuperare continuă, iar Forțele Navale acționează în colaborare cu celelalte structuri implicate pentru gestionarea situației, se mai arată în comunicat.

Derogarea a fost publicată pe site-ul Departamentului Trezoreriei după închiderea pieței și va rămâne în vigoare până pe 19 aprilie.

Petrolul iranian poate fi importat în SUA în baza acestei licențe atunci când este necesar pentru finalizarea unei vânzări sau livrări, potrivit Reuters.

SUA nu au importat în mod semnificativ petrol iranian de când Washingtonul a impus sancțiuni după revoluția din 1979.

SUA relaxează sancțiuni Iran: prețurile petrolului, în centrul deciziei

Prețurile petrolului au crescut cu aproximativ 50% de la declanșarea atacurilor americano-israeliene pe 28 februarie. Petrolul Brent a depășit 100 de dolari pe baril, atingând cele mai ridicate niveluri din 2022.

Casa Albă este îngrijorată că prețurile mari la energie vor afecta consumatorii americani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Republicanii speră să păstreze controlul asupra Congresului.

„În esență, vom folosi barilele iraniene împotriva Teheranului pentru a menține prețul scăzut în timp ce continuăm Operațiunea Epic Fury”, a declarat Bessent.

Cine beneficiază de derogare

Măsura vizează în principal Asia, principalul cumpărător de petrol din Orientul Mijlociu. Secretarul pentru Energie, Chris Wright, a declarat că aprovizionările ar putea ajunge în Asia în trei sau patru zile.

Rafinăriile chineze independente au fost principalii cumpărători de petrol iranian sancționat în ultimii ani. India, Coreea de Sud, Japonia, Italia, Grecia, Taiwan și Turcia au fost cumpărători importanți înainte ca sancțiunile să fie reimpuse în 2018.

Cuba, Coreea de Nord și Crimeea sunt excluse din licență.

„Rămânem fără opțiuni”

Analiștii din domeniul energetic atrag atenția că relaxările repetate de sancțiuni ridică semne de întrebare. Brett Erickson, director general la Obsidian Risk Advisors, avertizează că eforturile administrației nu vor avea impact real cât timp Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă navelor.

„Dacă am ajuns în punctul în care relaxăm sancțiunile împotriva țării cu care suntem în război, chiar rămânem fără opțiuni”, a spus Erickson.

Bessent a precizat că Iranul va întâmpina dificultăți în a accesa veniturile generate de această măsură. Washingtonul va menține presiunea maximă asupra capacității Iranului de a accesa sistemul financiar internațional.

Anterior, SUA au relaxat și sancțiunile asupra petrolului rusesc și au suspendat temporar legea maritimă Jones Act. A făcut asta să permită navelor străine să transporte combustibil între porturile americane.

Imaginile arată că mai multe clădiri ale centralei de la Natanz au fost avariate în atac, care survine în contextul războiului în desfășurare, potrivit AP.

Centrala de la Natanz, situată la aproximativ 220 km sud-est de Teheran, a mai fost vizată în trecut de atacuri aeriene israeliene în timpul conflictului de 12 zile dintre Iran și Israel din iunie 2025.

De asemenea, și de operațiuni ale Statelor Unite ale Americii.

Agenția internațională pentru energie nucleară a transmis că nu se așteaptă la consecințe radiologice în urma atacului recent, similar cu concluziile pentru atacul anterior.

Războiul din Orientul Mijlociu, cu atacuri aeriene americane și israeliene împotriva Iranului, continuă să afecteze infrastructura nucleară și să genereze tensiuni internaționale.

De-a lungul timpului, Oltenia și-a construit reputația unei provincii greu de stăpânit. Iuți la mânie și puternic atașați de libertate, locuitorii regiunii au opus rezistență imperiilor care și-au disputat influența în zonă. Un episod important din istoria provinciei a început în 1718, când, în urma tratatului de la Passarovitz, Oltenia a intrat sub stăpânire habsburgică, fiind numită de austrieci „Kleine Walachei” – „Valahia Mică”.

Ocupația habsburgică a durat aproape două decenii și a fost marcată de tensiuni puternice. Tentativa Vienei de a transforma Oltenia într-o provincie imperială, administrată direct și controlată militar, a generat revolte în toate păturile sociale, de la țărani și mici meseriași până la comercianți și boieri. Nemulțumirile erau alimentate atât de caracterul militar al administrației, cât și de direcționarea veniturilor locale către visteria imperială.

În această perioadă, haiducia a cunoscut în Oltenia o amploare rar întâlnită în Europa, iar autoritățile habsburgice au avut mari dificultăți în a controla efectiv provincia. Cu toate acestea, ocupația a adus și unele schimbări importante, precum realizarea primelor hărți topografice ale regiunii și construirea drumului Călimănești–Cozia, menit să lege noua provincie de restul imperiului.

Situația s-a schimbat în 1739, când, în urma tratatului de la Belgrad, Oltenia a fost realipită Țării Românești. În anii care au urmat, regiunea a rămas asociată cu spiritul de frondă și cu imaginea haiducilor și pandurilor care au marcat istoria locală. Timp de aproape un secol, Oltenia a fost spațiul în care s-au afirmat figuri legendare, iar Craiova a devenit un centru important al unei regiuni aflate adesea în pragul anarhiei.

Astăzi, Ziua Olteniei readuce în atenție nu doar trecutul zbuciumat al provinciei, ci și contribuția decisivă a acesteia la istoria României. Sărbătoarea din 21 martie este, astfel, un prilej de a celebra identitatea unei regiuni care și-a păstrat de-a lungul secolelor spiritul independent și forța de a influența cursul istoriei.

La mulți ani, Olteniei și tuturor oltenilor!

Compania lui Mark Zuckerberg a anunțat că va renunța treptat la colaboratorii externi care moderează conținutul pe Facebook și Instagram, consolidând sistemele interne bazate pe modele lingvistice de mari dimensiuni, conform ANSA.

„Vom reduce dependența noastră de furnizori terți pentru controlul conținutului și ne vom concentra pe consolidarea sistemelor noastre interne”, se arată în comunicatul Meta.

Meta și moderarea AI: ce poate face inteligența artificială

Sistemele de inteligență artificială ale Meta pot înțelege 98% din limbile utilizate online. Acoperirea anterioară se limita la aproximativ 80 de limbi.

Aceeași inteligență artificială va reduce escrocheriile și va bloca conturile false ale vedetelor. Va accelera și detectarea conținutului sexual destinat minorilor.

Moderatorii umani, nu eliminați ci redefiniti

Moderatorii umani nu vor dispărea complet. Rolul lor va fi redefinit: se vor ocupa de proiectarea, instruirea și evaluarea sistemelor de inteligență artificială.

Ei vor continua să ia decizii în cazurile critice, precum contestațiile împotriva dezactivării conturilor sau sesizările către forțele de ordine.

Asistent AI disponibil non-stop pentru utilizatori

Meta lansează și o funcție de asistență bazată pe inteligență artificială pentru utilizatorii care au probleme de acces la conturile de Facebook și Instagram. Serviciul va funcționa 24 de ore din 24 și va fi disponibil inițial în SUA și Canada, urmând să se extindă ulterior.

Echipa condusă de Tianyu Jiang de la Universitatea Shandong din China a modificat genetic tulpina bacteriană Escherichia coli Nissle 1917, un probiotic prezent în mod natural în corpul uman. Bacteria a fost reprogramată să producă Romidepsin, un medicament anticanceros aprobat de FDA.

Rezultatul este o „fabrică de medicamente” vie, capabilă să se infiltreze în tumori și să elibereze substanța activă exact acolo unde este nevoie, scrie Science Daily.

Bacterii contra cancer: cum funcționează terapia

Cercetătorii au introdus celule tumorale de cancer mamar la șoareci, apoi au administrat bacteria modificată. Aceasta s-a acumulat în interiorul tumorilor și a eliberat medicamentul atât în condiții de laborator, cât și pe animale vii.

Abordarea combină două mecanisme simultane. Bacteria colonizează tumora, iar medicamentul pe care îl produce acționează direct asupra celulelor canceroase. Autorii o descriu drept „terapie cu dublă acțiune”.

Avantajul față de tratamentele clasice

Chimioterapia tradițională afectează atât celulele canceroase, cât și pe cele sănătoase. Această metodă livrează medicamentul exclusiv la locul tumorii, ceea ce ar putea reduce semnificativ efectele secundare.

Tratamentele țintite reprezintă una dintre direcțiile principale ale cercetării oncologice actuale. Folosirea bacteriilor ca vehicule de transport al medicamentelor deschide o cale nouă în acest domeniu.

Când ar putea ajunge la pacienți

Metoda nu a fost încă testată pe oameni. Studiile viitoare vor trebui să examineze posibilele efecte secundare și modalitățile de îndepărtare în siguranță a bacteriilor după tratament.

Cercetătorii consideră că rezultatele de până acum stabilesc „o bază solidă” pentru dezvoltarea unor terapii bazate pe bacterii modificate genetic. Progresele viitoare în acest domeniu depind de succesul studiilor clinice pe oameni.