Pe măsură ce războiul intră în cea de-a patra săptămână, Teheranul nu doar că refuză negocierile, dar își intensifică acțiunile, inclusiv asupra statelor din jur. Potrivit unor diplomați europeni și unui oficial arab, citați de The Washington Post, conducerea iraniană pariază că poate „crește costurile” mai rapid decât Washingtonul le poate controla prin forță militară.

„Singuri împotriva celei mai mari superputeri militare”

Controlul asupra Strâmtorii Hormuz, prin care tranzitează aproximativ o cincime din transporturile globale de combustibil, este elementul central al strategiei. Iranul a restricționat parțial circulația în zonă, ceea ce a generat deja turbulențe pe piețele energetice. Sub protecția anonimatului, un diplomat iranian a explicat direct miza: „încercăm să facem această agresiune extrem de costisitoare pentru agresori”.

Același oficial a descris astfel raportul de forțe: „Suntem singuri împotriva celei mai mari superputeri militare din istorie”.

În paralel, președintele american Donald Trump a transmis un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea rutei și a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii energetice a Iranului. Pentagonul și-a intensificat operațiunile în zonă, inclusiv prin atacuri aeriene și desfășurarea de forțe suplimentare.

Destabilizarea piețelor echivalează cu victoria

Conflictul s-a extins dincolo de granițele Iranului, ajungând să vizeze infrastructura energetică din statele din Golf. Iranul a răspuns unor atacuri asupra propriilor instalații prin lovituri în Qatar, Arabia Saudită și Kuweit, amplificând îngrijorările privind securitatea aprovizionării globale cu energie.

În acest context, diplomații occidentali spun că Teheranul nu resimte presiune reală pentru negocieri. „Atâta timp cât regimul există, poate crea teroare în regiune și poate destabiliza piețele internaționale prin prețurile la petrol și gaze. Pentru ei, asta înseamnă victorie”, a declarat un diplomat european aflat în Golf. „Nu simt nicio presiune să negocieze”.

Până acum, impactul economic asupra SUA și Europei este considerat „moderat”, dar creșterea prețurilor la energie începe să îngrijoreze Washingtonul.

Iran: SUA se vor afunda într-o mlaștină

Deși state precum Qatar și Oman au încercat să medieze un posibil armistițiu, Iranul a transmis că nu este dispus să accepte o oprire rapidă a luptelor.

„Iranul nu este dispus la un armistițiu prematur”, a spus un diplomat iranian, care a precizat că Teheranul ar accepta negocieri doar dacă atacurile sunt oprite și dacă primește garanții de „neagresiune”, inclusiv compensații pentru pagubele provocate de război.

Același oficial a avertizat că un conflict prelungit ar putea deveni dificil pentru SUA: „Acesta este doar începutul unei situații în care SUA se vor afunda într-o mlaștină. Nu există altă ieșire”.

Peste 15.000 de ținte lovite în Iran

Potrivit Pentagonului, Statele Unite și Israelul au lovit peste 15.000 de ținte în Iran, distrugând infrastructură militară și administrativă și eliminând lideri de rang înalt.

Ministerul iranian al Sănătății susține că peste 1.200 de civili au fost uciși, inclusiv într-un atac asupra unei școli soldat cu peste 160 de victime, majoritatea copii.

În ultima săptămână, mai mulți oficiali iranieni de rang înalt au fost uciși, inclusiv Ali Larijani, considerat un canal important de comunicare cu Occidentul. Potrivit unui diplomat european, aceste asasinate reduc și mai mult șansele de dialog și „pe termen lung cresc nivelul de sfidare” al regimului.

Îngrijorări pe termen lung

În pofida mesajelor publice de sfidare, inclusiv declarații potrivit cărora Iranul va ieși „mai puternic” din conflict, există îngrijorări serioase în interiorul regimului privind costurile pe termen lung.

Analiștii spun că strategia actuală poate funcționa pe termen scurt, dar riscă să se întoarcă împotriva Iranului. „Iranul nu și-a atins încă obiectivul, încearcă în continuare să ridice costurile”, a explicat Alan Eyre, fost oficial al Departamentului de Stat al SUA și expert la Institutul pentru Orientul Mijlociu din Washington.

Un alt fost oficial american a avertizat că adevăratul test pentru Iran va veni după încheierea luptelor, când autoritățile vor trebui să gestioneze distrugerile și presiunea economică internă:„Momentul critic pentru ei nu este în timpul bombardamentelor, ci atunci când acestea se opresc”.

Distrugerile extinse și presiunea economică ar putea afecta capacitatea statului de a funcționa și ar putea declanșa noi valuri de nemulțumire internă, într-o țară care s-a confruntat deja cu mai multe proteste în ultimii ani.

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat duminică că Varșovia „avea suspiciuni” că Ungaria transmite Rusiei informații detaliate din reuniunile Consiliului UE, după ce The Washington Post a publicat un articol în acest sens.

Citând mai mulți actuali și foști oficiali europeni din domeniul securității, publicația americană scrie că guvernul ungar condus de Viktor Orbán ar fi oferit Moscovei acces la discuții sensibile din interiorul Uniunii Europene.

Reuniunile UE, cu Moscova la masă

În centrul acuzațiilor se află ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, despre care sursele citate susțin că ar fi contactat în mod regulat partea rusă chiar în timpul pauzelor din reuniunile europene. Mai exact, acesta i-ar fi transmis omologului său, Sergei Lavrov, „rapoarte directe despre ce s-a discutat” și posibile variante de compromis analizate la nivelul UE.

Aceste practici ar fi oferit Rusiei un avantaj strategic în interiorul Uniunii Europene, în condițiile în care Budapesta a blocat sau a încetinit în mod repetat decizii importante, inclusiv pachete de sprijin pentru Ucraina. Unul dintre oficialii europeni citați susține că, prin astfel de contacte, „practic fiecare reuniune a UE, timp de ani de zile, a avut Moscova la masă”.

Polonia, precaută în UE

„Știrile că oamenii lui Orbán informează Moscova despre reuniunile Consiliului UE în cele mai mici detalii nu ar trebui să surprindă pe nimeni”, a scris Tusk pe platforma X. „Aveam de mult aceste suspiciuni. De aceea iau cuvântul doar atunci când este strict necesar și spun doar atât cât este necesar”, a adăugat premierul polonez.

Declarațiile sale sugerează că Polonia a adoptat o abordare mai rezervată în cadrul discuțiilor europene, tocmai din cauza riscului ca informațiile sensibile să ajungă la Moscova.

Ungaria: Fake news, ca de obicei

De cealaltă parte, șeful diplomației Ungariei a respins acuzațiile, pe care le-a calificat drept „fake news”, acuzându-l pe Tusk că încearcă să influențeze scena politică internă din Ungaria.

„Fake news, ca de obicei. Spui minciuni pentru a sprijini partidul Tisza să instaleze un guvern-marionetă pro-război în Ungaria. Nu veți reuși!”, a transmis acesta, tot pe X.

Partidul Tisza este principalul partid de opoziție din Ungaria și conduce în sondaje cu trei săptămâni înaintea alegerilor parlamentare din aprilie.

Relațiile dintre Polonia și Ungaria s-au tensionat în ultimii ani, în special din cauza pozițiilor diferite față de războiul din Ucraina. Budapesta a blocat în repetate rânduri pachete de ajutor european pentru Kiev și a menținut legături apropiate cu Rusia, spre nemulțumirea altor state membre ale Uniunii Europene.

Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Qalibaf, a avertizat duminică, pe X, că aceste obiective – esențiale pentru producția de energie și alimentarea cu apă potabilă – vor deveni ținte și vor fi „distruse ireversibil”. El a menționat și că „entitățile care finanțează bugetul militar al SUA sunt ținte legitime”, sugerând o extindere a conflictului dincolo de actorii direcți, potrivit Associated Press.

SUA și Iranul își răspund cu amenințări

Cu o zi înainte, Statele Unite au amenințat că vor lovi infrastructura energetică a Iranului. Donald Trump a dat Teheranului un termen de 48 de ore pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, avertizând că, în caz contrar, SUA vor distruge „diversele lor centrale electrice, începând cu cea mai mare”.

La rândul său, Iranul a transmis că va „închide complet” strâmtoarea dacă Washingtonul își duce la capăt amenințările. Ruta, care leagă Golful Persic de restul lumii, este esențială pentru exporturile de petrol, aproximativ o cincime din aprovizionarea globală tranzitând această zonă. Traficul de petroliere a fost aproape complet blocat din cauza incidentelor și atacurilor din zonă, contribuind la creșterea prețurilor și la tensiuni pe piețele internaționale.

Israel: luptele vor continua câteva săptămâni

Războiul, lansat de Statele Unite și Israel la sfârșitul lunii februarie, a intrat în cea de-a patra săptămână și continuă să afecteze economia globală, crescând prețurile petrolului și punând în pericol unele dintre cele mai aglomerate coridoare aeriene din lume. Peste 2.000 de persoane au fost ucise de la începutul conflictului.

Gruparea Hezbollah, susținută de Iran, a revendicat un atac aerian lansat sâmbătă în nordul Israelului, soldat cu moartea unui civil. În același timp, președintele Libanului, Joseph Aoun, a avertizat că loviturile israeliene asupra podurilor din sudul Libanului reprezintă „un preludiu la o invazie terestră”.

„Ne așteptăm la câteva săptămâni de lupte încă împotriva Iranului și a Hezbollah”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, generalul de brigadă Effie Defrin.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis că este „un miracol” că nu s-au înregistrat victime după un atac cu rachete iraniene în sudul Israelului, în apropierea unui sit nuclear, unde zeci de persoane au fost rănite.

Iran: atacurile asupra centralelor sunt crime de război

În paralel, Iranul a sesizat Consiliul de Securitate al ONU, susținând că atacurile asupra centralelor electrice ar fi „în mod inerent nediscriminatorii și clar disproporționate”, afectând fără diferență civili și infrastructură, și ar constitui „o crimă de război”. Statele Unite susțin însă că o mare parte din infrastructura Iranului este controlată de Islamic Revolutionary Guard Corps și utilizată pentru susținerea efortului de război.

Traian Băsescu a vorbit la România TV din perspectiva unui fost comandant de navă care a transportat petrol. Diagnosticul său este simplu și dur.

„Creșterea prețului se va opri doar dacă se opresc acțiunile militare și dacă se deschide Ormuz”, a declarat el. În lipsa acestor condiții, scumpirea va continua fără un plafon previzibil.

120 de dolari pe baril, un prag care poate fi depășit

Băsescu și-a amintit perioada în care barilul de țiței ajunsese la 120 de dolari. „Era o adevărată dramă”, a spus el. Acum, în contextul actual, acest prag ar putea fi depășit în decurs de o săptămână dacă războiul continuă.

Fostul președinte și-a exprimat îngrijorarea față de un scenariu și mai grav: lovirea instalațiilor de desalinizare a apei din Golf sau incendierea câmpurilor petrolifere. „Sper din suflet că nu se va ajunge acolo”, a spus el.

Riscul extinderii conflictului

Băsescu a avertizat că implicarea militară a mai multor state NATO în atacurile asupra Iranului ar putea declanșa reacții din partea Rusiei și Chinei.

„Dacă ne ducem – Marea Britanie, Franța, Olanda, toată lumea – să bombardăm Iranul, stimulăm reacția Federației Ruse și a Chinei, care vor veni în sprijinul Iranului”, a explicat fostul președinte.

Concluzia sa este îngrijorătoare. „Premisele unui război mondial sunt majore”, a afirmat Băsescu. El a adăugat că nicio mare putere nucleară nu acceptă să piardă un război fără a fi tentată să lanseze arma nucleară.

Berbec

Programele de plată ulterioară necesită o lectură atentă înainte de orice angajament. Rivalitatea la locul de muncă se gestionează mai bine prin rezultate, nu prin conflicte. Fricțiunile cu rudele cer maturitate. Demersurile legate de proprietăți avansează fără probleme. O călătorie de ultim moment se poate dovedi productivă.

Taur

Un ritm constant te ajută să treci prin zi fără presiune. Cheltuielile prioritizate clar reduc povara financiară. Revizuirea evaluării unei proprietăți aduce siguranță. Antrenamentul de forță îți susține rezistența fizică.

Gemeni

Stresul mental cere un program mai lejer și așteptări realiste. Documentele financiare depuse la timp restabilesc încrederea. Documentația imobiliară se oprește temporar. Rețelele profesionale îți extind influența.

Rac

Organizarea zilei aduce ușurare. Controlul costurilor menține finanțele în ordine. Planificarea achiziției unei proprietăți pare promițătoare. Cooperarea în familie face ca lucrurile să meargă mai lin.

Leu

Efortul canalizat constructiv stabilizează încrederea. Tranzacțiile sigure îți protejează interesele financiare. Expertiza tehnică îți aduce respect profesional. Aprobările legate de proprietăți întârzie ușor.

Fecioară

Perturbările cer răbdare până când rutina revine. Cheltuielile de călătorie trebuie limitate. Verificările de conformitate îți protejează activele. Odihna este esențială azi.

Balanță

Colaborarea aduce progres comun. Monitorizarea conturilor îmbunătățește controlul financiar. Acordurile imobiliare sunt aproape de finalizare. Liniștea acasă depinde de răspunsuri echitabile.

Scorpion

Consecvența susține avansarea în toate responsabilitățile. Câștigurile financiare neașteptate cer o gestionare rațională. Planurile de extindere a activelor capătă direcție clară. Călătoriile în familie consolidează legăturile.

Săgetător

Sfatul persoanelor cu experiență aduce claritate în decizii. Informațiile despre investiții modelează planurile pe termen lung. Planificarea călătoriilor lungi necesită răbdare. Optimismul legat de proprietăți rămâne intact.

Capricorn

Responsabilitățile par mai grele azi, iar stabilirea priorităților devine esențială. Evidențele financiare au nevoie de ordine. Negocierile imobiliare încetinesc temporar. Un dialog calm poate repara o relație tensionată.

Vărsător

Circumstanțele se schimbă și reevaluarea devine necesară. Activele supraevaluate trebuie revizuite. Deciziile imobiliare cer răbdare. Echilibrul emoțional necesită atenție conștientă.

Pești

Implicarea în proiecte cu sens aduce satisfacție. Proiectele financiare comune par promițătoare. Stabilizarea vieții de acasă aduce confort. Coordonarea călătoriilor rămâne plăcută.

Decizia de a amplasa scutul antirachetă Deveselu pe teritoriul României a fost luată în 2011. La acea vreme, Iranul nu avea rachete balistice, dar le avea în program.

Băsescu și-a amintit discuțiile cu Joe Biden pe această temă. „Îmi imaginez ce s-ar fi întâmplat dacă ajungeam azi cu un Iran care avea rachete balistice și scutul de la Deveselu nu exista”, a spus fostul președinte.

Scutul a intrat în funcțiune exact în momentul în care dotarea Iranului justifica existența lui.

Cum funcționează sistemul și unde se distrug rachetele

Băsescu a explicat tehnic diferența dintre sistemele de apărare. Rachetele care ar putea viza România și Europa se distrug în spațiu, la altitudini între 150 și 500 de kilometri, când se deplasează cu 16.000 de kilometri pe oră.

Rachetele iraniene care au vizat baza turcească de la Incirlik au fost distruse în atmosferă, la 25-30 de kilometri altitudine. Turcia nu dispune de un sistem de tip Deveselu – acolo se află doar radarul care deservește bazele din România și Polonia.

Racheta SM-2, aflată la Deveselu, acționează în spațiu. Sistemul Patriot este rezervat ultimei instanțe, când o rachetă se află la 20-25 de kilometri de țintă.

Are sau nu are Iranul armă nucleară

Răspunsul lui Băsescu a fost scurt și fără echivoc. „În momentul de față nu are. Dacă o avea, o folosea. N-am dubii”.

Fostul președinte a subliniat însă o contradicție majoră. Trump declarase anul trecut că a distrus tot programul nuclear iranian. Acum a reieșit că Iranul era aproape de capacitatea de a lovi Statele Unite.

Întrebarea pe care Băsescu nu vrea să o adreseze

Băsescu a lăsat să planeze o suspiciune. Statele Unite sunt cel mai mare producător de petrol din lume. Prețul petrolului a explodat după izbucnirea conflictului.

„N-aș vrea, Doamne ferește, asta să fie de fapt motivația de bază în intervenția făcută în Iran”, a spus fostul președinte, fără să ducă afirmația mai departe.

Potrivit informării RO-Alert, Sistemul de Monitorizare a Spațiului Aerian (SMFA) a detectat un grup de ținte în apropierea spațiului aerian al României.

Autoritățile le recomandă locuitorilor să își păstreze calmul și să respecte măsurile de protecție transmise prin mesajele oficiale.

„Există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian. Păstrați-vă calmul! (…) Durata estimată: 90 min.”, se specifică în mesaj.

Până la acest moment, nu au fost înregistrate apeluri la dispeceratul ISU Tulcea privind eventuale incidente sau pagube.

Declarația Ministerului Apărării Naționale

Sistemele de apărare aeriană ale Ministerului Apărării Naționale au fost trecute în stare de alertă în seara zilei de duminică, 22 martie, ca urmare a detectării unor semnale radar la est de Sulina.

Aviația de vânătoare patrulează în nordul județului Tulcea pentru monitorizarea situației.

La ora 21.10 a fost emis un mesaj de avertizare a populației prin sistemul RO-ALERT, pentru zona vizată.

Ministerul Apărării Naționale se coordonează cu aliații în timp real.

„Personal nu sunt de acord cu modul cum a rezolvat problema, pentru că a afectat foarte puternic sectorul economic. Companiile, că-s mari, că-s mici, că-s PFA-uri, au fost puternic afectate, în loc să afecteze pe cei în cauza cărora s-a generat situația. Adică s-a dat salarii, pensii uriașe. Cu pensiile a luat 10% din pensia fiecărui român, deci a rezolvat-o. Dar cu bugetarii nicicum”, a spus Băsescu.

Fostul șef al statului a criticat și menținerea unor sporuri în sectorul bugetar.

„Am văzut și eu chestia asta cu sporurile la Ministerul Dezvoltării. Am constatat că salarii de 35% din salariul brut, spor de compromis sau cum îl numeau (…) spor de complexitate. Adică munca lor este complexă și trebuie să le mai dea sporul ăsta. Nu poți să lași mamele, persoanele cu handicap și bugetarii să aibă în continuare sporuri pe bandă rulantă”, a spus fostul președinte.

Băsescu a susținut că măsurile trebuiau orientate diferit, invocând modelul din 2010

„Eu aș fi mers exact cum am mers în 2010. Pentru că atunci principiul a fost nu ne atingem de economie, nu-i punem sarcini în plus. Hai să vedem cum rezolvăm și fără să creăm foarte mult șomaj. Și atunci am văzut o chestie de genul tăiem 25% la toată lumea, dar nu dăm pe nimeni afară. Și facem reducerea de personal din două surse. Una era nimeni nu poate lua în același timp și salariu și pensie de la stat. Și au plecat vreo 20 și ceva de mii de oameni din minister. Și a doua: la fiecare șapte pensionari numeam o angajare. Și am plecat de la un deficit bugetar puțin mai mare decât cel de acum”, a precizat Băsescu.

Fostul președinte a mai afirmat că tensiunile din coaliție creează percepția de instabilitate politică și afectează capacitatea statului de a se împrumuta.

„Nu fac decât să creeze impresia de instabilitate politică, ceea ce nu-i bine pentru România. Au încercat luna asta de câteva ori să împrumute bani de la bănci. Nu le-a dat nimeni bani la o dobândă acceptabilă (…) Ridicolul situației este că nu poți să-i ceri băncii să-ți dea bani cu 4,5% dobândă când tu ai inflație 10%. N-ai cum să o rezolvi. Marea problemă aici va fi plata dobânzilor. Deci, anul trecut, în 2025, am plătit 10 miliarde de euro dobânzi. 10 miliarde de euro, deci 1.000 de km de autostradă. Anul acesta sunt 12 miliarde dobânzi și la anul vor fi mai mari sumele pe care trebuie să le plătim ca dobândă. După mine, ar fi foarte bine să facem un acord de precauție cu fondul, în care să știm că avem o sumă rezervată și la nevoie o putem trage. Cât timp ai acord cu fondul, sigur nu intri în încetare de plăți”, a conchis Băsescu.

Victoria nu a fost la limită. Grégoire a respins net alianța construită de Rachida Dati cu adepții lui Pierre-Yves Bournazel, care se retrăsese din cursă îndemânându-și alegătorii să voteze dreapta.

Strategia lui Grégoire a mers în direcție opusă. El a refuzat repetat ofertele de alianță din partea La France Insoumise, în ciuda riscului de a pierde voturi în fața unei drepte consolidate. Pariul s-a dovedit câștigător, potrivit Il Messaggero.

„A fost victoria unei anumite viziuni asupra Parisului – un Paris dinamic, progresist, popular, un Paris pentru toți”, a declarat noul primar. „Parisul nu este și nu va fi niciodată un oraș de extremă dreaptă”, a adăugat el.

Extrema dreaptă, oprită la Marsilia și în orașele-cheie

Marine Le Pen a celebrat duminică seară o „victorie imensă” a RN la nivel național, invocând „mii de consilieri municipali” câștigați în sute de comune. Dar partidul său a pierdut în orașele care contau cel mai mult.

La Marsilia, primarul socialist Benoît Payan – care refuzase și el alianța cu LFI – l-a învins categoric pe candidatul RN Franck Allisio. RN a pierdut și în Toulon și Nîmes, orașe din sudul Franței considerate terenuri fertile pentru extrema dreaptă.

Lecția serii: stânga câștigă fără Mélenchon

Rezultatele din această seară conturează o tendință clară înaintea prezidențialelor din 2027. Stânga socialistă care a refuzat alianța cu La France Insoumise a câștigat. Stânga care a acceptat-o a pierdut.

Exemplul cel mai dur: Clermont-Ferrand, guvernat de stânga timp de 80 de ani, a căzut în mâinile dreptei republicane după ce socialiștii s-au aliat cu LFI. Același scenariu s-a repetat la Tulle, fieful lui François Hollande.

Ce înseamnă pentru 2027

Confirmarea lui Édouard Philippe ca primar al orașului Le Havre a fost urmărită cu atenție de analiști. Fostul premier condiționase candidatura la președinție de această realegere. Sondajele îl plasează drept principalul adversar potențial al Marinei Le Pen sau al lui Jordan Bardella în cursa pentru Élysée.

Hermannstadt a deschis scorul în minutul 32, când Aurelian Chițu a transformat o pasă a lui Neguț. Acesta a marcat pentru al cincilea meci consecutiv, performanță care nu mai fusese atinsă în Superliga de șase ani.

În minutul 58, Sergiu Buș a majorat avantajul la 2-0. Dragoș Albu a stabilit scorul final, 3-0, în minutul 73.

Meciul s-a încheiat cu un cartonaș roșu direct pentru jucătorul de la Hermannstadt, Eduard Florescu, după o intrare dură asupra lui Aldair.

Hermannstadt urcă astfel pe locul 8, în timp ce FC Botoșani rămâne pe locul 3 în play-out.

Clasament play-out după această etapă:

1. FCSB – 27 puncte, 1-0 golaveraj
2. UTA – 25 p, 3-3
3. FC Botoșani – 24 p, 3-5
4. Farul – 23 p, 3-1
5. Oțelul Galați – 21 p, 2-3
6. Csikszereda – 20 p, 4-3
7. Petrolul – 16 p, 0-3
8. Hermannstadt – 15 p, 5-3
9. Unirea Slobozia – 13 p, 2-3
10. Metaloglobus – 10 p, 1-0