Din anul 2022, România sărbătorește legal Ziua Independenței. Parlamentul a votat în anul 2021 legea prin care 10 Mai devine Ziua Independenţei Naţionale a României, zi de sărbătoare naţională. Nu este zi liberă, este zi lucrătoare, potrivit Euronews.

Evenimentele istorice au iscat o adevărată controversă în jurul acestei sărbători. De ce? Pe 9 mai 1877, prim-ministrul Mihail Kogălniceanu a citit în Camera Deputaților actul de Independență. Pe 10 Mai, Carol I a semnat documentul oficial. Înainte de comunism, ziua de 10 mai era sărbătorită ca Zi Națională.

Proiectul este înregistrat în Parlament și propune modificarea Codului Muncii, astfel încât 10 mai să fie declarată zi nelucrătoare. În prezent, data este deja recunoscută ca Ziua Independenței Naționale a României, însă angajații lucrează în mod normal în această zi.

Inițiatorii susțin că măsura ar consolida importanța istorică și simbolică a zilei, considerată una dintre cele mai importante din istoria modernă a României.

Propunerea aparține unor parlamentari PNL și a fost depusă în aprilie 2026. Dacă va fi adoptată, 10 mai ar urma să fie introdusă oficial în lista zilelor nelucrătoare din România, alături de celelalte sărbători legale prevăzute de Codul Muncii.

În prezent, România are 17 zile libere legale pe an, iar adoptarea proiectului ar crește totalul la 18. Decizia finală aparține Parlamentului, iar legea trebuie ulterior promulgată și publicată în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.

10 mai, ziua care a definit istoria României: Independența, Regatul și începutul unei noi epoci

Ziua de 10 mai are o semnificație centrală în istoria modernă a României, fiind legată de trei momente esențiale: venirea lui Carol I în țară, proclamarea Independenței și transformarea României în regat. Mult timp, această dată a fost considerată ziua națională a statului român.

Pe 10 mai 1866, Carol I a intrat în București și a fost proclamat domnitor al României. Acest moment a marcat începutul unei perioade de stabilitate politică și modernizare instituțională, considerată decisivă pentru evoluția statului român modern.

Al doilea moment important este legat de Războiul de Independență al României. În acest context, independența României a fost votată de Parlament pe 9 mai 1877, însă pe 10 mai actul a fost promulgat de Carol I. Din acest motiv, data de 10 mai a fost asociată ulterior cu proclamarea independenței și a devenit una dintre cele mai importante sărbători naționale din acea perioadă.

Al treilea moment major are loc pe 10 mai 1881, când România a fost proclamată regat, iar Carol I a fost încoronat rege. Acest eveniment a consolidat statutul internațional al țării și a marcat intrarea României într-o nouă etapă politică și simbolică.

În perioada monarhiei, 10 mai a fost considerată ziua națională a României și era celebrată oficial ca zi a Independenței, zi a Regelui și zi a statului român modern. După 1947, odată cu schimbarea regimului politic, această dată a fost eliminată din calendarul oficial, iar sărbătoarea națională a fost mutată pe alte repere istorice.

Timișenii mai au timp săptămână aceasta până sâmbătă, 25 aprilie, să susțină parcursul celor două finaliste:

Bastionul Maria Theresia din Timișoara, la categoria „Landmark”

Conacul Mocioni din Foeni la categoria „Sanctuare ale Istoriei”.

Votul se poate exprima online, pe platforma oficială destinatiaanului.ro, prin selectarea a minimum 5 categorii din competiție.

Potrivit ultimului anunț oficial oferit de reprezentanții competiției Destinația Anului 2026, Conacul Mocioni se află în top la categoria „Sanctuare ale Istoriei”, alături de alte locații importante, precum Castelul Peleș și Cetatea Alba Iulia.

De asemenea, la categoria „Landmark”, Bastionul Maria Theresia se regăsește în plutonul fruntaș, alături de repere precum Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși, Biserica Neagră din Brașov și Cazinoul din Constanța, unele dintre cele mai recunoscute simboluri ale patrimoniului românesc.

Citeşte comunicatul integral AICI

În perioada 20–26 aprilie 2026, platforma OLX organizează cea de-a treia ediție a Târgului Digital de Piese Auto, agro și accesorii, un eveniment online dedicat comunității auto și agricole din România, care aduce împreună cumpărători, vânzători profesioniști și specialiști din domeniu.

Evenimentul reunește oferte promoționale din două categorii principale: Piese Auto – incluzând subcategoriile Roți, Jante și Anvelope, Consumabile și Accesorii, Caroserie și Interior, Mecanică și Electrică, Alte Piese, Alte Vehicule și Vehicule pentru dezmembrare – și Agro și Industrie, cu oferte pentru piese de utilaje agricole, piese de utilaje industriale și componente rezultate din dezmembrări. Față de edițiile anterioare, ediția din această primăvară extinde semnificativ componenta agro, răspunzând interesului în creștere pentru achiziția online de echipamente și piese agricole.

Citeşte comunicatul integral AICI

Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG),  au finalizat un proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobare a normelor metodologice de aplicare a Programului geologic la nivel național, în vederea asigurării relansării domeniului și a dezvoltării durabile a acestuia, au transmis oficialii instituției, la solicitarea Mediafax, la sfârșitul săptămânii trecute.

Răspunsurile oficialilor MEDAT și ANRMPSG au venit după ce reporterul Mediafax a întrebat, în contextul discuțiilor la nivel național și internațional privind materialele/materiile prime rare, dar nu exclusiv, să furnizeze cele mai noi și detaliate informații privind potențialul acestor resurse pe teritoriul României și demersurile statului (MEDAT, ANRMPSG) pentru determinarea acestora.

Solicitarea viza și stadiul proiectului de hotărâre de Guvern pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 27/2018 pentru aprobarea Programului geologic la nivel național, publicat în transparență decizională pe 15 octombrie 2025.

„Este necesară demararea cât mai rapidă a unui program de cercetare la nivel național”

Proiectul de act normativ se află în circuitul de avizare, iar termenul estimat de aprobare în ședință de Guvern este sfârșitul primului semestru al anului curent, potrivit oficialilor MEDAT.

„Având în vedere necesitatea actualizării datelor istorice existente în arhivele instituțiilor abilitate și contextul macroeconomic internațional, este necesară demararea cât mai rapidă a unui program de cercetare la nivel național, pentru a face posibilă integrarea resurselor minerale naționale în lanțul de aprovizionare și producție al Uniunii Europene”, au transmis reprezentanții instituției.

Potrivit MEDAT, prin Legea nr. 27/2018, s-a aprobat Programul geologic la nivel național, care introduce cadrul general prin care se poate stabili anual o listă de obiective geologice prioritare necesară pentru a menține potențialul de resurse minerale al țării, în vederea conformării cu angajamentele economice, comerciale și de securitate asumate de statul român, cu strategiile naționale de dezvoltare și cu prevederile Programului de guvernare.

Programul Geologic Național este elaborat și în conformitate cu Strategia națională a resurselor minerale neenergetice 2025–2035, având ca obiect cercetarea geologică a resurselor neregenerabile. Cadrul legal invocat stabilește prerogativele Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, ca minister de resort, și ale Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), ca autoritate competentă și de reglementare, care gestionează toate resursele minerale ale României.

„Se constată un interes crescut pentru materiile prime critice și strategice”

„Ținând cont de faptul că explorările geologice anterioare au vizat în principal resursele minerale necesare industriei din perioada 1945–1989, în prezent se constată un interes crescut pentru materiile prime critice și strategice (crom, stibiu, pământuri rare, grafen etc.), precum și necesitatea actualizării bazei de date la nivel național și a utilizării metodelor moderne pentru identificarea și valorificarea acestora”, au transmis oficialii MEDAT.

Un alt considerent care conferă acestui demers un caracter de urgență este necesitatea conformării prevederilor Regulamentului (UE) 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020, care obligă statele membre la elaborarea și implementarea unui program național de explorare a materiilor prime critice.

„În cazul României, acest program de explorare va fi reprezentat de Programul geologic la nivel național. Prin propunerile făcute în proiectul de hotărâre de Guvern, se stabilește cadrul general de implementare în etape a programului, în conformitate cu bugetul anual alocat de la bugetul de stat, pentru activitățile eligibile stabilite în anexa la Legea nr. 27/2018 pentru aprobarea Programului geologic la nivel național”, arată MEDAT.

Care sunt pașii următori

Potrivit inițiatorului legislativ, normele prevăd etapele de implementare a programului, care se realizează prin procedură competitivă de ofertare deschisă, transparentă și nediscriminatorie, în conformitate cu legislația achizițiilor publice în vigoare. Prestatorii selectați în urma procedurii de achiziții publice vor încheia contracte cu Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, în vederea efectuării lucrărilor de cercetare geologică.

Programul Geologic Național are ca obiect cercetarea pentru resurse minerale neregenerabile, inclusiv materiile prime critice definite în lista cuprinsă în Regulamentul (UE) 2024/1252, precum și pentru resurse minerale regenerabile, cum sunt apele minerale naturale gazoase și plate, apele minerale terapeutice și apele geotermale.

Astfel, temele de cercetare vor include activități de prospecțiune, realizate în baza unui permis emis de ANRMPSG, în conformitate cu prevederile legale și instrucțiunile tehnice aplicabile la momentul emiterii permisului, și vor conduce la elaborarea de studii geologice specifice, sinteze, hărți geotematice de interes național, hărți predictive privind potențialul de resurse minerale, inclusiv materii prime critice, precum și rapoarte geologice la nivel național pentru zonele prospectate, în vederea valorificării informațiilor preexistente, obținute prin lucrări de cartare și metode geofizice și geochimice.

„Programul Geologic Național va contribui la creșterea gradului de utilizare a resurselor secundare de materii prime, având drept obiectiv și auditarea resurselor minerale secundare depozitate în iazuri de decantare sau halde de steril, care prezintă un potențial ridicat de valorificare industrială prin recuperarea metalelor prețioase, critice și utile de bază. Reintroducerea în circuitul economic a resurselor secundare va sprijini consolidarea securității și sustenabilității aprovizionării cu materii prime critice esențiale pentru sectoarele industriale cheie, atât în prezent, cât și în perspectiva tranziției către o economie verde. Rezultatele cercetării geologice vor fi integrate de către ANRMPSG în Fondul Geologic Național (FGN), în vederea valorificării acestora prin organizarea de oferte publice pentru explorare”, au arată reprezentanții MEDAT.

Demersuri pentru consolidarea colaborării cu mediul privat în proiecte de exploatarea resurselor

Cele treizeci și patru de tipuri de materii prime critice identificate de Comisia Europeană sunt încadrate în această categorie deoarece există un risc ridicat în ceea ce privește securitatea aprovizionării și au un impact semnificativ asupra economiei, comparativ cu alte materii prime, explică oficialii MEDAT.

În acest context, potrivit sursei citate, în România sunt identificate următoarele resurse:

• din categoria resurselor nemetalifere: grafit și nisipuri cuarțoase, minerale de bor, fosforite;
• din categoria resurselor metalifere: cupru, magneziu, bismut, galiu, germaniu și telur, stibiu, titan, wolfram și pământuri rare (TR).

Zăcămintele de grafit sunt exploatate, la nivel european, într-un număr restrâns de țări, precum Ucraina, Rusia, Cehia, Norvegia și Turcia, însă acestea nu acoperă semnificativ necesarul, nici cantitativ, nici calitativ, subliniază responsabilii.

„Dependența totală a UE de importuri poate asigura, în prezent, potențialilor investitori o cotă de piață foarte importantă ulterior redeschiderii exploatării grafitului din zăcământul de la Baia de Fier, cuprinzând mina Cătălinu și cariera Ungurelașu, acesta putând constitui materie primă pentru o gamă variată de produse specifice tehnologiilor avansate din industriile auto (baterii pentru vehicule electrice), electronică (producerea grafenei) și construcția de mașini, a transmis MEDAT.

• În prezent, pentru cariera Ungurelașu, județul Gorj, există licența de exploatare nr. 634/1999, în vigoare până în anul 2030, titularul licenței fiind SNS SALROM S.A., companie aflată în portofoliul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT).
• altă companie aflată în portofoliul MEDAT, Băița S.A. Ștei, deține două licențe de exploatare pentru minereuri cu conținut de wolfram și bismut.

„MEDAT urmărește consolidarea colaborării cu mediul privat în proiecte de exploatare a resurselor minerale neenergetice, încurajând inițiativele venite din partea agenților economici din Uniunea Europeană și facilitând parteneriatele cu societățile din portofoliul ministerului care administrează obiective miniere”, arată MEDAT.

În plus, potrivit ministrului, România deține o rezervă considerabilă de magneziu, omologată geologic, în perimetrul minier Budureasa din județul Bihor.

„Exploatarea magneziului reprezintă o oportunitate economică însemnată, existând un interes foarte mare la nivel mondial pentru acest tip de resurse, prin prisma utilizării acestui metal în producerea aliajelor ușoare aplicate într-o gamă largă de produse cu valoare adăugată mare. Și în acest caz, Uniunea Europeană este dependentă aproape în totalitate de importuri”, au transmis reprezentantții MEDAT.

Alte categorii de materii prime critice existente la nivel național sunt pământurile rare și titanul, prezente în perimetrul minier Jolotca din județul Harghita. Autoritatea competentă a aprobat o licență de concesiune pentru explorare în acest perimetru unei companii private, care și-a manifestat dorința de colaborare cu investitori interesați, potrivit sursei citate.

ANRMPSG va decide asupra oportunității concesionării activităţii de prospectare, explorare sau exploatare a resurselor minerale

„ANRMPSG, în calitate de autoritate competentă și de reglementare care reprezintă interesele statului în domeniul resurselor minerale este responsabilă cu selecţia, verificarea, stabilirea suprafeţei și a coordonatelor topogeodezice ale perimetrelor miniere şi decide asupra oportunității concesionării activităţii de prospectare, explorare sau exploatare a resurselor minerale în perimetrele selectate, urmând procedurile stabilite prin Normele pentru aplicarea Legii minelor nr.85/2003, publicate în HG nr.1208/2003”, au transmis oficialii ANRMPSG, în răspunsul pentru Mediafax.

În prezent, distribuția resurselor minerale pe teritoriul României, inclusiv cele încadrate în categoria materiilor prime critice, este prezentată în Strategia Naţională pentru Resurse Minerale Neenergetice 2025-2035, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea nr.1212 bis din 3 decembrie 2024, au precizat oficialii autorității de regelementare.

DOCUMENT Strategia Naţională pentru Resurse Minerale Neenergetice 2025-2035 – AICI

La întrebarea Mediafax cu privire la etapele procedurale privind explorarea resurselor, odată finalizate normele/Programul geologic, ANRMPSG a precizat că programul geologic, aşa cum a fost stabilit prin Legea nr.27/2018, implică doar cercetări de prospecţiune, aşa cum sunt definite în art. 3, alin. 30 din Legea minelor nr.85/2003 şi art.25 din HG nr.1208/2003 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr.85/2003

În privința procedurilor de identificare și evaluare cantitativă și calitativă a resurselor minerale prin lucrări de explorare geologică, în acest caz se aplică aceleaşi prevederi precizate în art. 15 şi 16 din Legea minelor nr.85/2003, respectiv organizarea de concurs public de ofertă pentru concesionarea de activități de explorare, în condițiile prevăzute în cap. IV secţiunea 1 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr.85/2003, publicate în HG nr. 1208/2003, au transmis oficialii ANRMPSG pentru Mediafax.

Întrebat la Digi24 dacă termenul stabilit pentru martie 2027 ar putea fi devansat, Ciucu a răspuns că „orice se poate negocia” în interiorul coaliției.

„Normal ar fi poate și USR să aibă pretenții la un premier. De ce nu? Atâta cât au ei în Parlament, câți parlamentari au în economia coaliției”, a spus liberalul.

Mesajul a fost scris în engleză pe rețeaua X.

„Îl felicit pe Rumen Radev pentru victoria sa clară în alegerile din Bulgaria”, a scris Ilie Bolojan.

Premierul a făcut propuneri pentru relațiile bilaterale România-Bulgaria.

„Ca vecini, aștept cu nerăbdare să consolidăm în continuare Parteneriatul Strategic dintre România și Bulgaria și să promovăm prioritățile noastre comune în cadrul UE și NATO. De asemenea, trebuie să ne continuăm activitatea de îmbunătățire a conectivității regionale și de consolidare a securității Flancului Estic și a regiunii Mării Negre”, a precizat Ilie Bolojan.

Partidul fostului președinte al Bulgariei, Rumen Radev, a ieșit pe primul loc la alegerile parlamentare de duminică. Radev, care a demisionat din funcția de președinte în ianuarie, a candidat pe baza promisiunii de a combate corupția.

Prim-ministrul interimar al Sloveniei, Robert Golob , a recunoscut luni că partidul său nu a reușit să formeze un guvern, ceea ce ar putea deschide calea pentru revenirea populistului Janez Janša, relatează Politico.

Mișcarea liberală pentru Libertate a lui Golob a câștigat alegerile naționale de luna trecută la o marjă extrem de mică , obținând 29 din cele 90 de locuri din parlamentul sloven, dar nu a reușit să obțină o majoritate guvernamentală.

După o lună de discuții eșuate pentru formarea coaliției, Golob a declarat că a informat-o pe președinta slovenă, Nataša Pirc Musar, că partidul său s-a resemnat să conducă opoziția parlamentară.

Janša, al cărui Partid Democrat Sloven a obținut 28 de locuri în alegerile de luna trecută, urmează să încerce acum să formeze un guvern de coaliție de dreapta.

Declarația a fost semnată de comisarul pentru comisarul european pentru sănătate, Olivér Várhelyi, de directorul regional pentru Europa al OMS, dr. Hans Henri P. Kluge, și de directorul regional pentru Europa și Asia Centrală al UNICEF, Regina De Dominicis.

Pe măsură ce începe cea de-a 20-a Săptămână Europeană a Imunizării, semnatarii subliniază progresele realizate în protejarea sănătății publice prin vaccinare în ultimele două decenii și solicită o conducere îndrăzneață și un angajament sporit pentru menținerea acestor rezultate în anii următori.

În 2007, Săptămâna europeană a imunizării a fost lansată în 53 de țări din Europa și Asia Centrală, cu scopul de a crește gradul de conștientizare privind necesitatea și dreptul fiecărui copil de a fi protejat împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. De atunci, inițiativa anuală a contribuit la informarea și protejarea populației din regiunea europeană a OMS, în timp ce programele naționale de imunizare au îmbunătățit sănătatea publică.

La nivel global, vaccinarea a salvat aproximativ 154 de milioane de vieți din 1974. În regiunea europeană, acoperirea vaccinală ridicată a redus semnificativ povara bolilor prevenibile. Regiunea a rămas fără poliomielită endemică din 2002, este aproape de eliminarea rujeolei și rubeolei și a înregistrat scăderi importante ale altor boli. Între 2000 și 2024, cazurile de rubeolă au scăzut cu peste 99 %, cele de difterie cu 90 %, iar cele de oreion cu 95 %.

Ratele de imunizare sunt în scădere în unele țări

Multe țări au extins programele de imunizare pentru a proteja copiii împotriva unor boli grave, precum meningita, pneumonia și infecțiile cu rotavirus. Aproape toate statele din regiune includ vaccinul împotriva papilomavirusului uman (HPV) în programele lor, pentru prevenirea cancerului de col uterin și a altor tipuri de cancer. În același timp, femeile însărcinate pot fi protejate împotriva unor boli precum tusea convulsivă, gripa, COVID-19 și virusul sincițial respirator (VSR), contribuind la protejarea lor și a nou-născuților.

Cu toate acestea, documentul atrage atenția că ratele de imunizare sunt în scădere în unele țări, iar numărul statelor afectate de focare de boli prevenibile este în creștere. În 2024, în regiunea europeană a OMS au fost raportate peste 298.000 de cazuri de tuse convulsivă, cel mai mare număr înregistrat vreodată. În același an, cazurile de rujeolă au depășit 127 000, cel mai ridicat nivel din ultimii 27 de ani.

Autorii arată că aceste evoluții pot fi legate de lipsa de conștientizare, dezinformare și neîncredere în vaccinuri sau în autoritățile sanitare. În același timp, focarele indică o acoperire inegală a imunizării și deficiențe ale programelor naționale și ale sistemelor de asistență medicală primară. Investițiile în programele de imunizare sunt considerate esențiale pentru menținerea progreselor obținute.

Semnatarii subliniază că Europa nu își poate permite să regreseze și că este necesară consolidarea programelor naționale și regionale de imunizare, precum și accelerarea acțiunilor coordonate la nivel global. Comisia Europeană a alocat deja resurse pentru sprijinirea eforturilor de imunizare atât în Uniunea Europeană, cât și la nivel internațional.

UNICEF, OMS și Comisia Europeană anunță că vor continua colaborarea cu partenerii pentru a depăși provocările actuale și pentru a sprijini comunitățile marginalizate care nu au acces echitabil la vaccinuri.

„Mesajul nostru este simplu și clar: vaccinurile funcționează, salvează vieți și ne protejează comunitățile”, se arată în comunicat.

Conflictul dintre armata sudaneză și forțele paramilitare Rapid Support Forces a alimentat cea mai gravă criză umanitară din lume timp de aproximativ trei ani, transformându-se într-un punct fierbinte pentru interesele străine concurente și amenințând să destrame această țară de la Marea Roșie, un important producător de aur.

Reuters a raportat pentru prima dată în ianuarie că un acord se afla în fazele finale și fusese negociat de Arabia Saudită, dar la momentul respectiv nu a fost dezvăluită nicio finanțare din partea Riadului. Acordul se număra printre mai multe vânzări de echipamente de apărare negociate de armata pakistaneză după ce avioanele și sistemele sale de armament au câștigat notorietate în urma ciocnirilor cu India din luna mai a anului trecut.

Arabia Saudită este unul dintre cei mai apropiați aliați ai Pakistanului și a fost o sursă de împrumuturi și finanțare esențiale pentru economia aflată în dificultate a Islamabadului. Relația dintre cele două țări s-a adâncit de la semnarea, anul trecut, a unui pact de apărare reciprocă care tratează agresiunea împotriva uneia dintre ele ca un atac asupra ambelor.

„Arabia Saudită a semnalat că Pakistanul ar trebui să rezilieze acordul după ce a renunțat la ideea de a-l finanța”, a declarat una dintre sursele din domeniul securității.

Biroul de presă al guvernului saudit nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii. Nici forțele armate sudaneze nu au răspuns imediat.

Armata pakistaneză nu a răspuns la solicitarea de comentarii adresată de Reuters. Armata și forțele aeriene nu confirmaseră anterior că se pregătea un acord.

Sursa a adăugat că unele țări occidentale au sfătuit Riadul să se țină departe de războaiele prin intermediari din Africa.

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au susținut tabere opuse în țările afectate de conflicte din întreaga regiune, inclusiv în Sudan.

Deși ambele părți afirmă că susțin o soluționare diplomatică a conflictului, Arabia Saudită și-a pus greutatea în spatele armatei sudaneze, în timp ce EAU a fost acuzată că oferă sprijin logistic RSF, acuzație pe care o neagă oficial.

Sursa a spus că o întâlnire din martie între liderii armatei sudaneze și autoritățile saudite la Riad a dus la încetarea finanțării saudite pentru acord.

O altă tranzacție în valoare de 4 miliarde de dolari cu Armata Națională Libiană, raportată de Reuters în decembrie, era, de asemenea, în pericol, deoarece saudiții „își revizuiesc strategia” în ambele țări, a declarat a doua sursă din domeniul securității.